Punga de rafie cu mâncare de la părinți

14 ore de seminar. 10 de cursuri. 40 la muncă. 54 de somn. Din cele 168 de ore ale unei săptămâni, un student angajat rămâne, teoretic, cu doar 50. În acest timp trebuie să gătească, să își facă proiectele, să se întrețină și preferabil să aibă și o viață socială. Și nici nu ne-am gândit la orele pierdute în trafic.

Fiecare student care se află într-o asemenea situație ajunge să facă aceeași alegere: de unde mai taie din ore. Mulți renunță la cursuri. Unii încearcă să lucreze mai puțin. Alții se bazează mai mult pe ajutorul colegiilor și familiei. Nenumărați depind de punga de rafie cu mâncare de la părinți. Niciunul nu doarme suficient.

„Prima întrebare. De ce te-ai angajat?”

Remus este student la Facultatea de Business, specializarea Administrarea Afacerilor. Din 2017 este bucătar la KFC, iar pentru a se putea întreține lucrează 40 de ore pe săptămână. Attila, student la Ingineria Mediului, este în timpul liber ospătar. S-a angajat din primul semestru al primului an de facultate. Și el lucrează tot 40 de ore pe săptămână. Timi studiază dreptul, dar chiar dacă s-a născut în Cluj-Napoca și nu plătește chirie, și el este nevoit să lucreze 20 de ore pe săptămână la Orange.

Toți trei lucrează, în mare parte, din același motiv. „De nevoie, practic”, după cum ne afirmă Attila. „Pentru taxă și pentru cărți. Și pentru a plăti restanțele” ne spune Timi în timp ce râde. 

La fel îi situația și pentru Remus. „A fost o necesitate pentru a mă putea întreține. Părinții aveau probleme financiare și a trebuit să aleg între a lucra și a rămâne în Cluj sau a mă întoarce acasă.”

Un alt lucru pe care toți trei îl au în comun îi o relație bună cu angajatorul. Attila: „Nu [se suprapun programele], am program flexibil. Managerii sunt chiar foarte înțelegători și îi apreciez pentru asta.” La fel ne spune și Timi, șefii sunt înțelegători, iar programul este flexibil.

Pentru a înțelege situația mai bine, am vorbit cu Georgia Filip. Ea este psihoterapeut de opt ani. Ne-a afirmat că deși o parte dintre studenți lucrează pentru a câștiga experiență mulți sunt nevoiți să se angajeze. De asemenea, ne-a explicat că abandonul facultății este un fenomen nu rar întâlnit. „Din păcate se poate întâmpla des, deoarece apar restanțe și este greu să țină pasul cu proiectele și ceea ce au de pregătit la facultate. Mai ales dacă au job full time. De asemenea, dacă prezenta la cursuri este obligatorie, o parte din ei nu vor reuși să ajungă, neavând opțiunea să își aleagă programul de cursuri. Nu poți fi și la job și la cursuri în același timp.”

Remus, Attila și Timi sunt doar niște exemple, cu nimic deosebite față de restul tinerilor de vârsta lor. Totuși, situația pare că se îmbunătățește. În România, în 2021, 427 de mii de tineri erau angajați, fiind o scădere mare față de anul precedent, când peste 500 de mii aveau joburi. Apogeul acestui număr este 2015, când 536 066 de tineri erau angajați. În comparație, numărul studenților înscriși la facultate nu s-a schimbat aproape deloc. În 2015, 410 mii de tineri au început o facultate, iar în 2021, 415 mii. Datele folosite la grafic provin de la Institutul Național de Statistică și pot fi accesate aici.

Conform unui articol scris de Ziarul Financiar, procentul de tineri șomeri a scăzut din 2015, chiar dacă acesta a plafonat în timpul pandemiei. Astfel, din ce în ce mai puțini studenți înscriși la licență sunt nevoiți să se angajeze.

Cum ne comparăm cu Uniunea Europeană?

Pentru a putea avea o imagine de ansamblu, trebuie să vedem cum stăm pe plan continental. În România, aproape jumătate dintre studenții înscriși la licență, master și doctorat au joburi; 51% în 2022, ca să fim exacți. Acest procentaj este în ușoară scădere –  apogeul nostru a fost în 2017, când 57,10% dintre studenți au fost angajați.

În Uniunea Europeană, în 2022, media de studenți angajați a fost de 61,3%. În Europa, apogeul este ținut de Islanda, cu 90,8%, în timp ce în UE acesta este ținut de Regatul Țărilor de Jos, unde 82,5% dintre studenți au joburi. La capătul opus se află Slovacia, cu doar 28,3%.

Pentru a contextualiza și mai bine situația, avem nevoie de evoluția în timp a numerelor. Pentru această comparație am ales mai multe țări: Belgia, Bulgaria, Olanda și România. De asemenea, am inclus și media Uniunii Europene. Datele folosite la hartă provin de la Eurostat și pot fi accesate aici. Datele pentru grafic provin tot de pe Eurostat și pot fi accesate aici.

Un alt aspect care trebuie luat în considerare când vorbim despre studenți este câți dintre aceștia ajung să aibă un job în domeniul facultății terminate. Cel mai recent studiu în acest sens este unul realizat de Curtea de Conturi în 2017. Aceștia au urmărit situația studenților la șase luni după terminarea studiilor.

Astfel, doar 35% dintre absolvenți lucrează în domeniul terminat. 32% sunt angajați în domenii parțial legate de facultatea finalizată, iar 39% au joburi care nu au nici o legătură cu studiile terminate.

Sfaturi pentru studenții care lucrează

Georgia Filip are și niște sfaturi pentru studenții care trebuie să se angajeze. „Sunt mai mulți pași care ar trebui urmați: 

– să își seteze prioritățile și să înțeleagă că vor fi necesare compromisuri. Weekendurile de distracție se pot duce pe învățat sau muncă;

– să își seteze un program și să caute un loc de muncă care să le permită o oarecare flexibilitate;

– să fie consecvenți în pregătirea temelor și a proiectelor – timpul va fi limitat și acestea nu mai pot fi lăsate pe final de semestru;

– să discute deschis cu angajatorul. Mulți angajatori apreciază acest lucru și sunt mai înțelegători;

– profesorii nu sunt mereu intelegatori și ar prefera ca studentul să se axeze doar pe facultate, însă aș recomanda o comunicare activă cu profesorii cu care se poate acest lucru.”

Concluzie

Așadar, materialul prezentat ne ajută să înțelegem mai bine viețile studenților. Pentru că unii dintre ei fac niște sacrificii, așa cum am văzut în cazul lui Remus, Attila și Timi. Alții pot fi nevoiți să renunțe la facultate. 

Este cert faptul că depun un efort foarte mare pentru a face performanță, pentru că sacrifică multe pentru a termina o facultate și pentru a profesa în meseria pe care și-o doresc și pentru un viitor mai bun care ar face să merite toată munca depusă.

Sursă fotografie: pixabay.com, startupstockphotos

Articolul a fost scris de Andrei Boloș și Constantin Ciuculan. La o versiune inițială a contribuit și David Horgoș, dar din motive ce nu țin de noi, a trebuit să abandoneze proiectul.