Ne-am regăsit spiritul îndrăgostit în poveștile de dragoste pe care le-am auzit de la cei mari. Bunicile, cu ai lor „tataie” care le plimbau prin livadă sau mamele cu ai noștri tați care le furau cu 30 de minute mai devreme de la serviciu pentru a le scoate la un un film de stele în direct. Aceleași stele care au fost, de când lumea și pământul, martore atâtor cereri în căsătorie, că nici de-ai vrea nu le-ai putea număra. Noroc cu evidența populației.
Trecuți printr-o pandemie care ne-a separat social, inflație și schimbări ale economiei țării, ne întrebăm, de fapt, ce îi doare pe tinerii din ziua de azi și cât de tare pot influența problemele lor poveștile de dragoste concretizate (sau nu) în căsătorii? În contextul actual, care sunt motivele care stau la baza căsătoriilor dintre tinerii de azi, în special a celor cu grupa de vârstă 25-34 de ani? Își doresc stabilitate în relație sau siguranța locuinței? Experiențe în doi sau economisire? O fac din iubire sau din necesitate?
Poate sună dur la o primă citire, dar, adevărul este că nu ne îndepărtăm prea tare de poveștile cu stele. De fapt, aici ne învârtim: de ce cad stelele căzătoare?
Ne-am căsătorit 100% din iubire. Dorința de apartenență fiind și ea un factor decizional.
Bianca Kabai
Așa a început Bianca să ne spună despre povestea ei de dragoste dintre ea și Andrei. În prezent, cei doi au puțin peste 40 de ani și o căsnicie de 20 de ani. Aproape jumătate din viața lor au petrecut-o împreună. I-am rugat să ne întoarcem la începuturile relației lor, pe vremea când au decis să facă pasul de a se căsători. Ni s-a confirmat, încă o dată, că iubirea a fost cea care i-a împins spre decizie: „nu am pus pe primul loc nimic altceva decât iubirea, dar da, așa ni s-a părut atunci că trebuie să fie”, ne-a spus Bianca. Vorbim de un ciclu al vieții, de un curs natural al său, din punctul lor de vedere, pe care cei doi l-au recunoscut a exista, dar pe care nu l-au luat „de-a gata”, ci și-au urmat instinctul care, în final, i-a adus până în ziua de azi. Mai mult, cei doi au ținut să precizeze faptul că statutul financiar nu a fost luat în calcul în momentul decizie, dorința de apartenență fiind mult mai importantă.
Tinerii de azi și căsnicia
Asemenea oamenilor care încă spun prin autobuze că era mai bine pe vremea lui „Ceașcă”, venim și noi cu o afirmație din pură experiență. Tinerii din ziua de azi nu se căsătoresc atât de devreme cum au făcut-o părinții și bunicii noștri. Totuși, dacă dăm un search pe un raport realizat de Institutul Național de Statistică, vedem cum, în anul 2021 (când încă era pandemie), în România, vârsta medie (la data căsătoriei) a scăzut față de anul anterior, în medie cu 0,1 ani la femei și cu 0,2 ani la bărbați. Astfel, putem vorbi de mici schimbări de la an la an în ceea ce privește vârsta la care se căsătoresc oamenii. Și, totuși, ne întrebăm, care sunt diferențele?
Ne dorim o familie împreună.
Ioana
Panaite Marius și Ioana sunt doi tineri de 25, respectiv 27 de ani, proaspăt logodiți, care plănuiesc să facă nunta în viiitorul apropiat. Discutând cu ei, am observat cum, obiectivele comune au fost cele care i-au împins spre decizie: „simțeam din prima că tragem spre aceleași lucruri”, ne-a spus Ioana în contextul conversației despre întemeierea unei familii. Mai mult, Marius a adăugat faptul că, la momentul deciziei, amândoi aveau o stare financiară modestă, de care nu au ținut cont.
Uitându-ne la tinerii de „ieri” și tinerii de azi, ne-am dorit să avem o privire mai îndeaproape a ceea ce înseamnă aceste schimbări de la an la an în ceea ce privește căsătoria. Nu e un secret că pandemia ne-a separat social, iar acest lucru a fost confirmat de nenumărate ori de specialiști. Un articol de pe MEDO punctează că, în timpul pandemiei, multe evenimente din viața noastră au fost amânate. Cel puțin la nivelul căsătoriilor, reușim să vedem clar aceste schimbări cu ajutorul datelor preluate din baza de date TEMPO pentru anii 2018-2022, în România.
Astfel, observăm schimbări semnificative în ceea ce privesc căsătoriile la toate grupele de vârstă menționate mai sus, în contextul anului 2020, când pandemia se afla într-un punct critic. Totuși, aceste modificări se văd cel mai puternic la grupa de vârstă a celor doi soți (la momentul căsătoriei) de 25-29 de ani. În timp ce, în anul 2018, au existat peste 20.500 de tineri din România cu grupa de vârstă între 25-29 de ani care s-au căsătorit, în 2019, anul în care am fost loviți de pandemie, au existat puțin peste 17.000 de tineri cu aceeași grupă de vârstă care s-au căsătorit. În acest moment, diferența poate nu e atât de mare, însă efectele pandemiei se observă semnificativ pentru anul 2020, care a înregistrat un număr de aproximativ 9.500 de căsătorii între tinerii cu grupa de vârstă 25-29 de ani din România. Așadar, putem vorbi de aproape o înjumătățire a căsătoriilor în acest caz. Anul 2021 a adus creșteri în acest sens, însă acestea nu pot fi comparate cu scăderea semnificativă cauzată de apogeul pandemiei din 2020.
De la flirt în fața chioșcului la „Swipe” pe aplicații de dating
Observând aceste fluctuații de la an la an în rândul căsătoriilor, ajungem și la întrebări precum: cum ajung tinerii de azi să întemeieze relații?. Să vedem. Pornind de la faptul că găsirea partenerului de viață și-a schimbat considerabil direcția de-a lungul timpului, ajungem să căutăm răspunsuri în alte medii. Dacă în trecut îți arătai interesul pentru cineva sub forma unei priviri furate în fața magazinului din colț, acum ai acțiunile de Swipe Left și Swipe Right care vorbesc pentru tine. Potrivit Statista, în anul 2021, în România, aplicațiile de dating au fost cele mai populare pentru persoanele cu vârsta între 25-34 de ani. Astfel, dacă luăm în considerare vârsta medie la care se căsătoreau oamenii în 2021 și grupa de vârstă a persoanelor din România care utilizează cel mai mult aplicații de dating, vedem cum, practic, există probabilitatea unei legături între cele două. Dar, oare, chiar există? Aici ne lovim de alte aspecte care nu pot fi ignorate, precum numărul persoanelor care dețin un telefon mobil, acces la internet, numărul de persoane care folosesc aplicații de dating și altele.
Curioase de cum percep tinerii de azi relațiile și căsătoria, am fost surprinse să aflăm că aceștia nu conștientizează, în primul rând, ce este o relație de cuplu. Florentina Bocai, psihoterapeut de cuplu, ne-a spus că se consideră o relație de cuplu momentul în care cei doi locuiesc sub același acoperiș, însă nu poate fi confundată cu căsătoria în sine, deși apare de multe ori această confuzie.
Concubinajul – economisim sau ne iubim?
În contextul în care vedem cum tinerii confundă relația de cuplu cu căsătoria, ne întrebăm care sunt contextele în care aceștia ajung să locuiască împreună? Vorbim de veniturile prea mici? De confort, evadarea din cotidian sau chiar dragoste?
Iulia Negoț și Cosmin Hongu au 23 de ani, locuiesc în Iași și sunt logodiți de un an. Cei doi ne-au povestit despre relația lor și despre cum decizia de a se căsători a venit mai mult din faptul că deja locuiau împreună. Mai mult, Cosmin ne-a spus că luase deja rolul de „soț”, așadar decizia a venit mai mult ca o oficializare: „aveam un job stabil, câstigam salariul meu de acum și, cumva, am luat poziția asta de soț în casă”, ne-a spus Cosmin. În același timp, Radu și Ionela (numele acestora este fictiv, deoarece și-au dorit să rămână anonimi) sunt un cuplu necăsătorit, dar care locuiesc împreună în București. Cei doi au punctat că au găsit avantajos să stea împreună din punct de vedere al căștigurilor: „Ne-am dat seama că, combinându-ne veniturile și împărțind cheltuielile, am putea economisi mai mult și am avea o viață mai confortabilă împreună decât am avea fiecare separat”.
Așadar, recunoaștem importanța unui statut financiar bun pentru tineri, inclusiv când vorbim de decizia acestora de a se căsători. În acest sens, datele preluate de pe Institutul Național de Statistică, privind schimbările din 1991 până în prezent cu privire la salariile medii lunare ne oferă o privire de ansamblu asupra situației. Astfel, deși se observă că există o creștere salarială semnificativă din 2005 (de când moneda este înregistrată în lei) până în prezent, este foarte important să analizăm acest factor în relație cu rata inflației.
În acest sens, date preluate din baza de date TEMPO, cu privire la câștigul salarial mediu lunar în funcție de județ, în România, pentru anii 2018-2022 ne ajută să vedem mai bine ce relație se stabilește între decizia tinerilor de a se căsători și salariul mediu lunar al acestora.
Observăm că anul 2018 înregistrează cele mai mici câștiguri medii lunare, raportându-ne la perioada 2018-2022. Referindu-ne la relația dintre rata căsătoriilor și câștiguri, tot în anul 2018 se înregistrează cele mai mari rate ale căsătoriilor, ceea ce poate reprezenta, într-adevăr, un factor în decizia oamenilor de a se căsători, dar nu ne putem baza concluziile doar pe acest aspect. Mai mul, în 2019, situația este destul de asemănătoare, însă având în vedere că apare virusul COVID-19, anul 2020 aduce schimbări radicale. Deși câștigurile lunare nu se schimbă cu mult, ratele căsătoriilor din fiecare județ scad drastic. Lucru care poate fi de înțeles, deoarece pandemia și restricțiile au împiedicat fluxul obișnuit de activități ale oamenilor. Anul 2021, însă, surprinde o evoluție din punct de vedere al câștigurilor salariale, dar, spre deosebire de anii 2018 și 2019, se identifică o involuție, raportându-ne la rata căsătoriilor. Dacă ne referim la județul cu cea mai mare rată a căsătoriilor, respectiv Iflov, anul 2022, aduce cu sine cea mai mica valoare. În același timp, câștigurile lunare cresc în restul județelor.
Așadar, putem lua în considerare o relație între căsătorii și câștiguri salariale, dar nu putem cunoaște cu discernământ că acestea au fost motivul primordial al oamenilor de a se căsători. În schimb, putem susține că aceste câștiguri salariale pot cu succes reprezenta unul dintre factori în acest sens.
Cât de mult contează de unde ia naștere iubirea?
Adevărul este că nu toate poveștile de iubire sunt asemănătoare, iar asta le face, de fapt, speciale. Adesea, suntem tentați a crede că, acolo unde există iubire, nimic nu poate împiedica doi oameni din a se căsători. Ne gândim, totuși, chiar așa să fie? Începând de la adevărul că oamenii nu-și încep căsnicia din același punct al vieții din punct de vedere al evoluției psihologice, al câștigurilor sau al mediului în care se află, ne-am pus întrebarea ce diferențe există la nivelul căsătoriilor între persoanele care locuiesc în medii urbane și cele care locuiesc în medii rurale. Suntem de departe în a ne opune, însă vrem, cu ajutorul datelor preluate de pe TEMPO, privind căsătoriile din fiecare județ din România, în funcție de mediul de rezidență pentru anii 2018-2022, să vedem ce direcție există în acest sens. Reprezintă acest lucru un factor în decizia oamenilor de a se căsătorii?
În primul rând, ne este foarte clar că, indiferent de mediul de rezidență, au existat consecințe ale pandemiei în anul 2020, lucru pe care l-am stabilit și mai sus. Totuși, vedem cum a existat o scădere mai mare în rândul căsătoriile din mediul urban (cu aproximativ 30.200 de căsătorii în minus față de anul precedent) în comparație cu căsătoriile din mediul rural (cu aproximativ 17.000 de căsătorii în minus față de anul precedent). La nivel macro, observăm cum există cazuri în care diferențele dintre mediul urban și mediul rural cu privire la căsătorii nu sunt atât de crescute și cazuri în care la nivel urban au existat aproximativ de două ori mai multe căsătorii față de mediul rural. Dacă ne raportăm la anul 2022, observăm cum în județele Iași, Cluj și Constanța au existat cele mai multe căsătorii în mediul urban. În paralel, numărul acestora scade semnificativ și, în unele cazuri, aproape se înjumătățește pentru mediul rural. Un alt aspect interesant este că există zone, în special din Nord și Nord-Est, în care mediul rural aduce mai multe căsătorii decât mediul rural (ex. Bistrița-Năsăud, Suceava, Neamț).
Așadar, la o privire mai atentă, pot fi identificate discrepanțe semnificative și putem stabili diferențe de la an la an, de la județ la județ și așa mai departe. În același timp, astfel de date necesită o atenție amănunțită prin complexitatea pe care o oferă multitudinea de factori, printre care menționăm câștigul salarial, condițiile de trai, nivelul de dezvoltare al zonei geografice și altele.
De ce cad stelele căzătoare?
Am pornit de la povești cu stele asociate cuplurilor de ieri, de azi și de mâine, dar nu ne putem opri aici. Deși ne-am lăsa purtate de strălucirea acestora, există stele căzătoare ce emoționează la rândul lor prin povestea pe care o ascund. Desigur, vorbim de acele povești de dragoste care își găsesc, totuși, un sfârșit în separare. Așadar, care sunt motivele pentru care unele povești de iubire ajung la final?
Institutului Național de Statistică prezintă situația pentru anul 2021 prin raportul dintre numărul divorţurilor (pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive sau pe cale administrativă) şi numărul căsătoriilor încheiate astfel: un divorţ la 4,2 căsătorii. Aceeași sursă ne confirmă că, în medie, cea mai frecventă vârstă la care divorțează bărbații este 40-44 ani (19,5% dintre divorţuri), iar în cazul femeilor vorbim de grupa de vârstă 30-34 ani (18,2% dintre divorţuri). Tot aici, cauzele pentru care au divorțat românii se prezintă astfel: 63,3% au făcut-o bazat pe acordul părților, 2,4% au făcut-o din infidelitate conjugală, 1,6% din cauza alcoolismului, 1,6% din cauza violenței fizice, 3,6% din cauze combinate și 27,5% din alte situații.
De asemenea, odată ce înaintăm în timp, vedem, conform Eurostat, că în anul 2022 rata divorțurilor în România a avut o valoare de 1,2 la mia de locuitori, comparativ cu anul 2021, când rata divorțurile a fost 1,4 la mia de locuitori. Așadar, în acest caz, putem vorbi de o scădere a divorțialității în general, în România.
În ultimele decenii, România a experimentat schimbări sociale și culturale semnificative, inclusiv în ceea ce privește percepția asupra relațiilor și a sănătății mentale. Numărul persoanelor deschise la ideea de a căuta ajutor profesional atunci când întâmpină probleme în relațiile lor este în creștere. Totuși, un aspect ce merită observat este după ce perioadă de timp aleg cuplurile să apeleze la acest serviciu după ce conștientizează existența unei probleme în relație și cât de repede sau târziu sunt dispuși să accepte nevoia de ajutor. Datele înregistrare pe Statista, în 2021 ne spun următoarele procentaje: 27%, din cupluri ajung la terapie după 2-3 ani de la observarea unei dificultăți în relație, 25% de cupluri apelează la psihoterapeut după câteva luni de la începerea neînțelegeriilor, respectiv 21% de cupluri merg la terapie după un an de la conștientizarea unor probleme. Valorile cele mai scăzute sunt reprezentate de cuplurile care ajung cel mai târziu la terapie, mai exact după 10 ani de zile într-un procentaj de 16% și, de asemenea, de cele care ajung cel mai devreme la psihoterapeut, după chiar câteva săptămâni de la momentul realizării unei probleme în relație, reprezentate de un procent de 12%.
În discuția cu Florentina Bocai, specialist în psihoterapie de cuplu, am văzut, pe de o parte, cum oamenii intră în relații cu anumite modele comportamentale pe care le-au văzut la părinții sau tutorii lor. Aceasta ne-a povestit despre cum, acolo unde a existat o relație de dependență sau violență în căsnicia părinților, tânărul este predispus în a duce mai departe acest model comportamental, lucru care se poate întâmpla și viceversa.
Cuplurile din ziua de astăzi se formează de cele mai multe ori la 25, 27 sau 30 de ani, dar de cele mai multe ori nu duc spre o căsătorie: „Tinerii din ziua de azi au nevoie de multă siguranță în relație și, inclusiv, că partenerul este cel potrivit”, ne-a explicat Florentina Bocai, psihoterapeut de cuplu. Mai mult, aceasta ne-a mărturisit că, dacă înainte decizia de a ne căsători venea înaintea unei relații de cuplu trăită și conștientizată, în ziua de azi cuplurile iau decizia de a se căsători abia după 1-2 ani în care au stat într-o relație de cuplu, adică au gospodărit sub același acoperiș. Mai mult, deși decizia poate fi considerată a fi luată pe un temei solid, acesta ne-a spus că tinerii de azi divorțează mult mai ușor, datorită faptului că identifică tiparele toxice preluate de la părinți și au curajul să încheie mult mai repede relațiile care sunt în neregulă.
Oamenii ascund un întreg Univers în interiorul lor
Poveștile oamenilor, însoțite de datele aferente, ne-au ajutat să dăm contur premiselor de la care am plecat. În acest sens, am ajuns la conluzii care, mai mult sau mai puțin, ne-au surprins. Deși am observat cum, pentru perioada 2018-2022 au existat numeroase schimbări la nivelul căsătoriilor, nivel economic, al sănătății fizice și mentale, câștigurilor salariale sau zonelor geografice și mediilor de rezidență din România, lucrul pe care îl putem susține este că toate acestea contribuie într-o oarecare măsură la decizia tinerilor de a se căsători. Cu toate că am vorbit mult despre date statistice, nu putem ignora poveștile pe care le-am auzit chiar de la oameni. Astfel, măsurile în care cele enumerate mai sus afectează decizia tinerilor de a se căsători susținem ferm că variază de la situație la situație. Ceea ce putem susține, totuși, este că, spre deosebire de deceniile anterioare, tinerii din prezent au nevoie de mai multă siguranță când vine vorba de o asemenea decizie. În timp ce, în trecut, oamenii alegeau să se căsătorească chiar dacă nu aveau un statul financiar stabil, tinerii de azi pun mai multe lucruri în balanță înainte de a face acest pas (siguranța partenerului, siguranța financiară etc.). Necesitatea sau iubire e o întrebare complexă, care vine cu date și mai complexe și, în final, toate sunt lăsate în mâinile celor care le trăiesc.
Așadar, întâlnim un subiect complex, care poate fi abordat din multe unghiuri care pot duce la fel și fel de răspunsuri. Însuși natura complexă a oamenilor încetinește acest proces de a aduna informații relevante pentru o privire de ansamblu, iar povestea scrisă de noi e doar una din milioanele care pot exista. E o poveste despre oameni, povești de dragoste și iubiri pierdute. O poveste despre ce a fost, este și ce poate fi. O poveste care, de fapt, trece dincolo de stele, transformând totul în galaxii. Atât de complecși suntem noi, oamenii. Creăm galaxii în propriul nostru univers, iar, la final, rămânem cu o singură întrebare: cum putem explora infinitul din noi?
Articol realizat de: Alexandra Mureșan, Andreea Iordache, Alexandra Iordache
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.