E 11 dimineața când Mădălina și mama ei decid să meargă la centrul de vot de lângă casă. Sunt primele alegeri pentru Mădălina, prima manifestare a spiritului ei civic. La intrarea în grădinița transformată în centru electoral, Mădălina își așteaptă colega de clasă. În seara de dinainte, prietenele au stabilit că vor merge împreună să-și exprime votul pentru prima dată, însă cea din urmă nu mai ajunge. În încăpere – doar fețe obosite, trecute prin viață. În cele 15 minute petrecute în sala de votare, nicio urmă de fețe tinere, colegi sau prieteni de a-i Mădălinei. Atât de gri arată ziua de duminică, 6 decembrie 2020, alegerile parlamentare din România, unde doar 27,65% dintre tineri și-au exprimat votul.
Prezența scăzută la alegeri nu este o exclusivitate pentru România. De la un proces electoral la altul, tot mai puțină lume iese să-și exprime dreptul la vot, alegerile prezidențiale din 2020 înregistrând cea mai scăzută prezență a populației din ultimii ani. Doar 31,84% dintre cei înscriși în listele electorale au mers să-și exprime votul, în comparație cu 2016, când prezența a fost de 39,49%. Din 4.662.066 de alegători cu vârsta între 18 și 24 de ani, înscriși pe listele permanente ale Biroului Electoral Central, doar 1.183.680 au ajuns să-și exprime votul. Astfel, 27,65% dintre tineri au participat la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, în comparație cu alegerile din 2016, unde, conform BEC, 29,58% dintre tineri au ales să voteze.
Set de date cules de pe Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central.
Cu toate că prezența la vot a tinerilor a scăzut pe parcursul anilor, voturile acestei grupe de vârstă au avut un impact mai mare în raportul total al rezultatelor, datorită absenteismului general al populației, ceea ce se poate observa în vizualizarea de mai sus. Din 2019 până în 2020, categoriile de vârstă de 45-64 sau 64+ au înregistrat o scădere de aproape un milion de participanți, în timp ce participarea tinerilor a scăzut doar cu câteva zeci de mii. Astfel, absența acestor categorii de vârstă a rezultat în scăderea importanței votului lor, făcând votul tinerilor reprezentativ în rezultatul final.
De ce tinerii votează mai puțin decât restul populației?
Discuțiile despre absenteismul tinerilor se centralizează în jurul apatiei – tinerii pur și simplu refuză să participe, chiar dacă alegerile îi afectează pe probleme educaționale, financiare, chiar și climatice. Dar care sunt motivele care îi fac să adopte o asemenea atitudine?
Lipsa informațiilor despre candidați și probleme
„Partidele mainstream nu sunt interesate să rezolve problemele tinerilor, care nu vin la vot, hrănind un cerc vicios. Politicienii știu că tinerii nu votează, așa că nu se obosesc să propună politici pentru ei”
Vlad Adamescu și Răzvan Petri, fondatori @politicalaminut
Tinerii nu primesc nici un îndemn motivat din partea partidelor și aleg să privească de departe situația politică.
Nivelul educațional
Deși în programa școlară există disciplina numită „Educație Socială” pentru elevii din gimnaziu, răspunderea civică nu este suficient de fundamentată ca să-l ajute pe elev să înțeleagă consecințele exprimării votului. Când acesta ajunge în liceu, nu există niciun punct care să-i explice importanța participării civice, care să-l informeze cum funcționează instituțiile executive, ca să înțeleagă ce consecințe aduce nepăsarea față de acestea.
„Mi s-ar părea suficient ca tinerii să știe foarte pe scurt ce face Guvernul, Parlamentul și Președintele României. Și, mă rog, europarlamentarii. Practic, să știe ce votează fără prea multe detalii.” ne-a spus și Alin Chifor, creator de conținut pe TikTok (419k de urmăritori).
Statutul socio-economic
Persoanele din medii socio-economice inferioare pot fi mai puțin probabil să participe la alegeri din diverse motive, cum ar fi lipsa accesului la informații, resurse și timp. Conform datelor Comisiei Europene, 574.000 de tineri din România cu vârsta între 20 și 29 de ani se aflau în anul 2021 în risc de sărăcie sau excluziune socială. Tinerii ajung să fie marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu dorească să voteze.
Conform setului de date cules de pe Autoritatea Electorală Permanentă, la alegerile parlamentare din anul 2020 o implicare considerabilă în procesul electoral au avut-o adulții tineri din municipiul București (un număr de peste 30 de mii au luat parte la vot), alături de cei din Iași (peste 19 mii), Bihor și Suceava (peste 16 mii). La o analiză a acestor date, este interesant de observat faptul că cel mai mare număr de tineri care s-au mobilizat să se prezinte și să-și aducă aportul în cadrul alegerilor parlamentare au fost cei din zonele mai dezvoltate ale României (precum municipiul București, Iași), ceea ce ne arată că statutul social-economic, deși poate părea că nu contează atât de mult, joacă un rol important în educarea tinerilor în această direcție.
Exemplul setat de societate
În țările în care persoanele în vârstă votează mai activ, și tinerii o fac. De exemplu, în Australia, 85% dintre tineri și-au exprimat votul la ultimele alegeri electorale, la fel cum a făcut și 89% din întreaga populație. Deci un exemplu potrivit sunt chiar părinții, prietenii sau mediul apropiat. În România, însă, tinerii au drept exemplu o populație care votează într-un procent de mai puțin de jumătate, în comparație cu alte țări, ceea ce se poate observa și în vizualizările de mai sus. Atitudinea celor maturi e refelctată și lipsa interesului tinerilor.
Set de date cules manual din articolele publicate de posturile naționale din fiecare țară despre rezultatele alegerilor și de pe YouthWiki a Comisiei Europene
Ce ar stimula prezența tinerilor la vot?
Pentru a vedea ce soluții există în motivarea tinerilor, am întrebat chiar tinerii. Oxana Bordian este președinta PAS Youth Chișinău, o organizație de tineri care are drept misiune formarea și promovarea valorilor democratice, a implicării și proactivității. Oxana susține că „[..]este esențial să se ofere tinerilor o educație solidă în domeniul cunoștințelor civice și politice. Acest lucru ar putea include cursuri în școli despre procesele electorale, importanța votului și impactul pe care îl au alegerile asupra societății. Tinerilor ar trebui să li se ofere o înțelegere clară a sistemului electoral, a partidelor politice și a diferitelor funcții și responsabilități alese.” Prin înțelegerea și asimilarea acestor concepte, cei care urmează să voteze pentru prima dată vor înțelege răspunderea și importanța din spatele unei alegeri asumate.
Pe de altă parte, Vlad și Răzvan, fondatorii @politicalaminut sunt de părere că o comunicare mai bună și eficientă din partea instituțiilor Guvernului din România poate reprezenta un punct de plecare în acest sens. Limbajul folosit de acestea este unul foarte tehnic și greu de înțeles, mai ales pentru cei care nu sunt inițiați în domeniu. Comunicatele de presă sunt constituite din texte legislative și prevederi legale care sunt greu de citit și nu sunt explicate pentru publicul general și nici nu există cineva care să facă acest lucru.
De asemenea, este nevoie și ca interesele și problemele tinerilor să fie luate în seamă de către oamenii de la putere. „Partidele principale nu sunt interesate să rezolve problemele tinerilor, care nu vin la vot, hrănind un cerc vicios.” Dacă s-ar acorda atenție temelor care îi au în centru pe tineri, iar aceștia ar fi reprezentați mai mult în politica românească, acest lucru ar putea să îi facă pe tineri să înțeleagă că fac parte din procesul electoral și sunt remarcați, astfel fiind încurajați să vină la vot.
„Bugetarea participativă pentru tineri, consilii consultative de tineret și internship-uri pe bune sunt doar câteva dintre instrumentele prin care statul poate recâștiga încrederea tinerilor și a-i convinge că sunt băgați în seamă” sunt alte câteva modalități propuse de cei doi prin care pot fi încurajați tinerii să voteze. Mai pe scurt, implicarea tinerilor în tot acest demers reprezintă un pas vital în această privință.
Social media: modelator de opinie sau unealtă de manipulare?
Conform studiului „Consumer Report” realizat de Starcom România și prezentat în cea de-a 9-a ediție, 70% dintre consumatorii cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani (single youth) admit faptul că accesarea social media reprezintă una dintre top 10 activități online pe care le au săptămânal. Astfel, ar putea acestea să devină un instrument de manipulare a opiniilor?
„Opiniile creatorilor influențează și întotdeauna au influențat opiniile politice și comportamentele politice ale tinerilor. Ăsta-i un influencer după părerea mea în adevăratul sens al cuvântului, persoane care te influențează cumva în zona politică și zic politică într-un sens cât se poate de larg. Uneori poate chiar te manipulează înspre a avea o părere despre ceva și acel ceva, în 95% din cazuri, e un subiect politic, pentru că tot ce ne înconjoară e o politică.”
ne spune Alin Chifor.
Partidele politice ajung să aibă conturi destul de vizibile în online, în special în preajma campaniilor electorale. De exemplu, „cazul AUR, care e un partid care a crescut 100% în online, a cărui lider are mai mulți urmăritori decât președintele României.” Tot ce postează aceste conturi se transformă în subiecte de știri sau povești, adevărate sau nu, care se răspândesc cu viteza luminii. Fluxul constant de meme, link-uri și zvonuri despre liderii politici și candidați este un amestec de adevăr, minciuni, satiră și speculații. Opinia utilizatorului e mai vulnerabilă ca oricând.
Pe de altă parte, Oxana ne zice că „Rețelele sociale pot oferi o platformă de comunicare cu organizații și mișcări civice, facilitând astfel participarea tinerilor la proteste, petiții sau evenimente cu impact social.”
Mai există speranță?
Chiar dacă opinia generală spune că situația nu se poate schimba, există și tineri care cred că lucrurile stau altfel. Anamaria are 19 ani, iar anul următor, care este an electoral, va vota pentru prima oară. „Aș dori să cred că votul meu – spre un canditad mai bun dacă ar fi – ar putea să facă diferența.” Ea consideră că acesta este un drept care trebuie exercitat din moment ce ne aflăm într-o societate democratică, iar pentru ca o schimbare să se facă, este nevoie de mobilizare, atât din partea generației tinere, cât și din partea adulților.
„Spre deosebire de noi, societatea civilă și tinerii moldoveni sunt mult mai mobilizați la momentul de față.” spun fondatorii @politicalaminut. Prezența la alegerile anticipate parlamentare din 2021 din Republica Moldova a fost de 52%, iar tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au fost prezenți în măsură de 41%, cu mult peste România. „Este vorba și de momentul istoric în care se află Republica Moldova” datorită reformelor prin care Maia Sandu și guvernele Gavrilița și Recan au reușit să creeze speranță în rândul populației cu privire la aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv care acum este posibil: „E greu să nu fii entuziasmat când Moldova e în centrul politicii europene.” Tinerii văd această evoluție, cred într-un viitor mai bun acasă și sunt motivați să susțină o cauză benefică pentru ei. O motivație mai puternică de atât nu există!
Dacă luăm exemplul Moldovei, se poate observa că se poate, atâta timp cât există voință. Deși este o călătorie grea, destinația finală este cea care o să merite. Societatea este în continuă evoluție, iar tinerii încep să preia locul celor care au fost acolo înaintea lor. Odată cu această schimbare, există noi obiective care pot fi atinse. Până ca această transformare să se întâmple, este important ca oamenii din politică să înțeleagă că următoarea generație are nevoie să simtă că acțiunile lor contează și sunt văzuți. Speranță există. Trebuie doar să acționăm în consecință și să nu uităm că și un singur vot poate face diferența.
Articol redactat de: Cătălina Minciună, Valeria Ianițchi, Patrisia Ruth Cîra, Xenia-Alexandra Lupu.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.