Abandonul universitar este o problemă cu care majoritatea regiunilor din Europa, dar și din întreaga lume se confruntă. Din diferite motive, studenții tind să renunțe la studiile universitare ceea ce poate duce la excluziune socială, un număr de opțiuni de locuri de muncă mai scăzut sau imposibilitatea de a-și găsi un job bine plătit. Cu toate acestea, pandemia pare să fi contribuit la un aspect bun, anume scăderea acestei rate. Cursurile online și confortul casei par să fi fost motive pentru care studenții nu au mai luat în calcul renunțarea la facultate. Pentru alte țări, însă, situația nu este așa de convenabilă.
Situația la nivel european
În anii 2018, 2019 și 2020, conform Eurostat, țările cu cei mai mulți absolvenți dintre țările Uniunii Europene au fost: Germania, Franța, Anglia și Turcia. În România, numărul de absolvenți este relativ mic față de celelalte regiuni, lucru cauzat în general de părerea tinerilor cu privire la calitatea învățământului din România,
„Nu m-am gândit în niciun caz că nu voi termina facultatea atunci când m-am înscris la un program de licență care avea în componența sa materiile mele preferate din liceu. Când am văzut cât este de învățat mecanic și că, aproape nimic nu se bazează pe lucru practic, mi-am dat seama că locul meu nu mai este aici.”
-Anonim, fost student la Facultatea de Istorie din Iași
În 2018, în Marea Britanie procentul de studenți de 18 ani înscriși la facultate a fost de 32,1, pe când în 2019, procentul a fost de 33,4. Pentru 2020 nu există date. Dintre aceștia, foarte mulți studenți sunt internaționali, întrucât Anglia a reprezentat întotdeauna un interes pentru studenții europeni din mai multe motive, printre care recunoașterea internațională a licenței, numeroasele oportunități de muncă, sau chiar beneficiile financiare, scrie studying-in-uk.org. Cel mai mare procent s-a înregistrat în Grecia, urmată de Belgia, Spania și Olanda.
„Am ales să merg în Anglia pentru că știu că îmi oferă mai multe decât România, în special în legătură cu nivelul de educație. În România nu aș fi putut excela în domeniul de Comunicare și Relații Publice, însă, aici, deja mi-am găsit un job. Sunt în Anglia de doi ani și nu cred că mă voi întoarce în România.”
–Ioana, studentă la Universitatea Bristol la Comunicare și Relații Publice
Conform unei statistici realizate de Higher Education Statistics Agency, cei mai mulți studenți din Marea Britanie s-au înscris la Business and Management, următoarea materie pe listă este legată de științele care au legătură cu medicina. Printre celelalte materii se numără științele sociale, artele creative și dreptul.
„Dintotdeauna am vrut să devin antreprenor, însă niciodată nu mi s-a părut că România e o țară în care se pune accentul pe asta. Am venit în Anglia acum 3 ani pentru că părea singura opțiune viabilă, m-am înscris la o facultate de Business and Management și nu credeam că mă voi îndrăgosti atât de tare de materiile de aici. Acum, îmi fac proiectul final pentru licență. Sunt sigur că am făcut alegerea potrivită!”
-Anonim, student în Anglia la Busines&Management
De ce renunță studenții la facultate?
Motivele de a renunța la facultate sunt foarte multe, însă un studiu făcut pe studenții germani ne arată că 15% dintre aceștia renunță doar dintr-un singur motiv: examene eșuate, oferte de muncă sau probleme de sănătate. Alții 15% renunță din cauza a două motive: aspecte familiale, motive financiare sau faptul că nu au făcut alegerea potrivită. Restul, au în jur de
motive să renunțe printre care se numără performanța, aspectele financiare, familia, neputința de a-și găsi un job în concordanță cu domeniul de activitate. Motivul invocat de cei mai mulți studenți a fost cel legat de performanța lor, imposibilitatea de a se adapta și cerințele prea mari.
Potrivit unui raport dintr-un studiu amplu al Unitatății Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), intenția studenților
români de a abandona cursurile facultății a fost scăzută, aproximativ egală cu 2 pe o scara de la 1 la 5. De asemenea, se poate observa diferența dintre cei din primii ani de studiu și cei de la master, cei de nivel licență fiind mult mai predispuși să renunțe la facultate. Totodată, este de menționat faptul că unul dintre factorii care contribuie la renunțarea la studiile universitare este situația socio-economică a studentului. Contrar așteptărilor, s-a dovedit că studenții de la licență care primesc bursă sunt cei care au înregistrat o intenție mai ridicată de abandon.
În alte țări din Europa situația pare a fi mult mai îngrijorătoare. Conform unui studiu realizat de Red Brick Research, 40% dintre studenții englezi de la universitățile de top din Marea Britanie au luat în considerare varianta de a renunța la facultate din cauza orelor online. Dintre aceștia, două treimi au preferat să vorbească cu apropiații și doar 14% au apelat la instituții specializate pe ajutorul studenților îna ceastă situație. Restul dintre aceștia nu au discutat cu nimeni. De asemenea, cei din anii terminali au fost mai predispuși la abandonul universitar decât cei din primii ani de studiu. Experiența Marii Britanii este relevantă pentru situația din România, întrucât sistemul universitar este asemănător cu cel românesc: programul de licență durează 3 sau 4 ani, apoi urmează masterul care durează 2 ani și doctoratul.
Conform unei statistici realizate de Higher Education Statistics Agency, cei mai mulți studenți din Marea Britanie s-au înscris la Business and Management, următoarea materie pe listă este legată de științele care au legătură cu medicina. Printre celelalte materii se numără științele sociale, artele creative și dreptul.
Este această decizie în totalitate a studenților?
Conform aceluiași studiu realizat de Red Brick Research menționat anterior, 61% dintre aceștia au discutat prima dată cu familia și prietenii lor despre posibilitatea renunțării la studii. Alții 15% au apelat inițial la serviciile de asistență ale universității. Profesorii au fost un factor decizional important întrucât 13% dintre studenți au ales sa inițieze discuția despre abandonarea studiilor cu un profesor. Serviciile de asistență din afara universității au fost alese de 7% dintre studenți, la fel ca serviciile de asistență ale organizațiilor studențești. O parte dintre studenți au preferat ca decizia să le aparțină în totalitate lor, considerând ca nu au nevoie de influența nimănui, mai exact 26% dintre studenții intervievați.
Care este situația studenților înscriși la facultate în România?
Conform Institutului Național de Statistică, județele care au înregistrat cei mai mulți studenți înscriși la studiile universitare de licență în anul 2018 au fost Cluj, Iași, Timiș, Sibiu și Municipiul București. Conform mediafax.ro, în topul preferințelor studenților din Sibiu, Cluj și Timișoara au fost specializările medicinei, ingineriei și informaticii. În anul 2019 situația nu a stat foarte diferit, observându-se o ușoară creștere. În anul 2020, însă, odată cu pandemia a crescut și numărul înscrierilor la facultate întrucât cursurile urmau să se desfășoare online. Astfel, datorită posibilițății de participare online la cursuri, foarte mulți proaspăt absolvenți de liceu și-au făcut curaj să aplice și la facultate. De asemenea, un alt factor important a fost reprezentat de eliminarea examenelor de admitere la majoritatea facultăților din țară. În 2020, una dintre specializările preferate de tineri a rămas ingineria, scrie adevărul.ro.
Dintre aceștia, aproximativ 360.000 de studenți s-au înscris între anii 2018-2020 la învățământul universitar public. La învățământul privat, pe de altă parte, s-au înscris doar aproximativ 57.000 de studenți, un număr de aproape 6 ori mai mic decât cei înscriși în învățământul universitar public. Conform indeed.com, avantajele învățământului public sunt legate de costurile taxei de facultate, ele fiind mai mici la o universitate de stat, dar și de viața din campusul studențesc. Pe de altă parte, numărul de studenți dintr-o grupă este mult mai mare decât într-o grupă de la o universitate privată. Universitățile private oferă prestigiu, șansa de a cunoaște persoane din mai multe regiuni ale lumii, și participarea la ore cu un număr restrâns de studenți. Cu toate acestea, se poate observa că majoritatea studenților aleg universitățile publice.
Concluzii
Abandonul universitar este un fenomen care ascunde în spate multe motive, fie că sunt legate de calitatea învățământului sau de componenta financiară. După cum se poate observa, multe regiuni din Europa s-au confruntat cu problema aceasta, unele încercând în continuare să găsească soluții. În România, perioada pandemică ne-a ajutat să depășim aspectul acesta.
Majoritatea universităților ar trebui să se ocupe să diminueze problema abandonului universitar prin realizarea unor planuri de strategie, prin acordarea mai multor burse, spre exemplu, sau prin înnoirea informației prezentate la orele de curs.
set de date 2018,2019,2020 sursă Eurostat, set de date materiile studenților din UK, set de date RO18-20
Echipă Jula Mara-Alexandra, Toncean Alexandra Iulia, Trifina Roxana.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.