Jocurile de noroc au devenit un adevărat fenomen în societatea contemporană prin amplitudinea pe care au prins-o în ultimii ani. Acestea au la bază un element foarte dorit, care este însă incontrolabil, ce crește nivelul de dopamină și provoacă dependență, și anume: norocul.
Această dependență este din ce în ce mai întâlnită, la toate grupurile de vârstă, de multe ori totul pornind de la simplul gând de „cum ar fi dacă aș câștiga?”. Observăm că această doză de imprevizibil și șansa atrăgătoare a câștigului ademenesc multe persoane să încerce.
Totuși, observăm faptul că industria jocurilor de noroc este în continuă dezvoltare, fără a fi luate măsuri semnificative pentru stoparea comportamentului nociv al pasionaților de „gambling” (jocuri de noroc).
Astfel, din dorința de a înțelege rolul statului în raport cu acest fenomen, am realizat o analiză din punct de vedere economic și sociologic.
Situația în Europa
În Europa, identificăm faptul că persoanele care își petrec timpul în sălile cu jocuri de noroc sunt răspândite în toate țările, în proporții diferite. Așadar, se poate observa în harta de mai jos modul în care cotele online fluctuează în funcție de țările europene. Aceasta a fost realizată după un set de date colectat din European Online Gambling Key Figures 2020 Edition.
Se poate observa că în anumite state europene nu se afișează niciun număr, deoarece legea acestora interzic jocurile de noroc. Printre aceste țări se numără și Belarus, Elveția și Turcia, aceasta din urmă din cauza religiei islamice care nu permite participarea la aceste tipuri de activități.
În țările sudice cotele sunt în general mai mici decât în cele nordice deoarece operatorii trebuie să aibă o licență locală. Se observă această tendință în țările colorate cu albastru mai deschis, respectiv Italia, Spania, Franța, Germania, România.
Polonia însă este una dintre cele mai mari piețe de jocuri de noroc din Europa de Est, iar Norvegia, după cum se poate observa pe hartă, este fruntașa în clasamentul cotelor. Acest lucru se întâmplă deoarece jocurile de noroc în aceste state sunt strict reglementate și controlate de un monopol de stat.
Avem, de asemenea, o vizualizare cu veniturile din piața jocurilor de noroc la nivel european, în miliarde de euro, raportată la jocuri de noroc online și terestre, având și un cumul.
Observăm că veniturile de la jocurile terestre sunt mai mari decât cele online (cu o maximă aproximativă de 74.1 miliarde de euro), având totuși o scădere drastică în 2020 din cauza pandemiei. La nivel de utilizarea jocurilor de noroc online, după epidemia de COVID-19 din 2020, vedem o creștere constantă, estimându-se ajungerea la până 37.3 miliarde în 2025.
Veniturile pe care jocurile de noroc le aduc în Europa
În momentul în care ne raportăm la veniturile pe care aceste jocuri de noroc le aduc statelor europene, observăm că vorbim despre miliarde de euro. Atașăm aici vizualizarea realizată în baza unui set de date colectat din Online Gambling Products Outlook in Europa, pe anii 2019-2022.
Jocurile de tip slot aduc cele mai mari venituri și își păstrează constanța de-a lungul anilor deoarece sunt cele mai populare tipuri de jocuri și produc cel mai ușor dependență. De asemenea, sunt cel mai ușor de utilizat și atrag foarte mult prin modul de prezentare al acestora. Acestea sunt foarte răspândite, găsindu-se chiar și în unele baruri sau cafenele.
Pariurile sportive sunt următoarele în listă, fiind foarte profitabile datorită competitivității din lumea sporturilor și a popularității acestor campionate.
Situația în România
România, cu o cotă online a pieței de jocuri de noroc de 15.20% din cea a Europei (după datele din prima vizualizare), are un număr substanțial de jucători. La nivel economic, identificăm faptul că veniturile aduse de practicanții acestor jocuri sunt de milioane de lei. Vizualizarea de mai jos prezintă contribuția anuală a industriei jocurilor de noroc către bugetul statului, pe anii 2013-2022, după un set de date colectat din rapoartele anuale ONJN.
În grafic se poate observa faptul că spre anul 2019 este o creștere mare a contribuției către bugetul statului din jocurile de noroc, care se datorează introducerii și creșterii unor taxe. Astfel, din 2019 operatorii online trebuie să plătească în fiecare lună o taxă de 2% pentru depozitele jucătorilor, iar taxele de autorizare pentru jocurile cu sloturi au crescut cu 1000 de euro pe an pe aparat.
În 2020, pe fondul situației pandemice și a crizei economice generată de aceasta, contribuția către bugetul statului a scăzut substanțial, reflectând comportamentul de joc al românilor în această perioadă, dar se observă o revenire lentă spre sfârșitul anului.
Informații de la angajați
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra subiectului abordat în România, am decis să ne orientăm atenția către operatorii de jocuri de noroc. Analizând datele oferite de către rapoartele anuale ONJN observăm faptul că județele Ilfov, Cluj și Constanța (peste 22) au printre cele mai ridicate cifre când vine vorba de operatori licențiați din România (excluzând capitala București, județele Vâlcea și Ialomița).
În cadrul graficului de mai jos prezentăm și tipurile de jocuri de noroc furnizate de operatorii licențiați din fiecare oraș. Privind la modul general, în România, jocurile de noroc cele mai întâlnite sunt cele de Clasa a II-a (461 de operatori), urmate de către Slot Machine Clasa A (277 de operatori).
Pentru a avea o privire mai cuprinzătoare asupra operatorilor din țară, am discutat cu doi angajați de la două case de jocuri diferite, Baum Games și Stanleybet. Baum Games este o casă de jocuri unde accentul se pune pe jocurile mecanice reprezentate de aparate slot, în timp ce la Stanleybet accentul este pus pe pariurile sportive, deși nici aici nu lipsesc cunoscutele aparate.
Discutând despre numărul aproximativ al persoanelor care frecventează aceste locuri, am aflat că media zilnică este cuprinsă între 10 și 20 de clienți. Acest aspect este influențat atât de zilele săptămânii, cât și de contextul general.
În mod similar, Adriana, angajată Baum Games și Daniel, angajat Stanleybet (numele sunt schimbate pentru a le proteja identitatea reală), au susținut că recunosc drept clienți fideli doar 4-5 dintre fețele care trec pragul unităților în care lucrează. Raportându-ne la preferințele clientelei, la Baum Games jocurile de tip „dracule” se afirmă drept alegerea de top, cât timp la Stanleybet toate facilitățile sunt utilizate în linii mari la fel de mult.
Întrebată despre observațiile ei asupra raportului câștiguri-pierderi, Adriana a răspuns:
„Există și cazuri în care persoanele care joacă ies în câștig, dar sunt mai predominante cazurile în care ies în pierdere. Pierderile sunt cauzate în mare parte de dorința de a câștiga cât mai mult și de a nu putea pune stop”.
Adriana și-a întărit afirmația adăugând că, în medie, clienții petrec între 7-8 ore în mrejele aparatelor. Conform lui Daniel, timpul petrecut în compania jocurilor de noroc variază în funcție de persoana în discuție, dar și de specificul jocurilor. Care este de obicei deznodământul unei zi petrecute la Stanleybet? Balanța pare să se încline, precum în cazul Baum Games, în mod nefavorabil: „Cei mai mulți oameni care joacă la păcănele nu au disciplina de a juca responsabil și ajung să piardă”.
Discuție psiholog
Doamna psiholog și psihoterapeut Lupu Camelia a explicat procesul de formare al unei dependențe de jocuri de noroc, referindu-se la acesta ca „un cerc vicios”. Ea a adăugat că este în principal vorba despre imaginea de sine, care fluctuează constant dintr-o extremă în alta. Procesul este următorul:
La început, jucătorii pornesc cu mentalitatea că sunt excepția de la regulă:
„Absolut toți cred că nu vor ajunge niciodată dependenți, absolut toți cred că lor nu li se poate întâmpla.”
Aceștia continuă să joace, chiar dacă se știe că mașinile sunt setate astfel încât cazinoul să iasă în câștig, fiind convinși că lor nu li se poate întâmpla. Raționamentul general al acestora este de a maximiza câștigul și minimiza riscul, din cauza unei exagerate încrederii în sine, care este de fapt o monedă cu două fețe. Pe o parte este superioritatea individului, iar pe cealaltă este complexul de inferioritate. Jucând apoi din ce în ce mai mult, intră într-un cerc vicios. După prima pierdere apare vinovăția și jucătorii se pedepsesc, intervenind depresia, iar apoi starea lor fluctuează în extrema cealaltă, depășind momentul, pentru a-și mai încerca norocul încă o dată, dominați de speranța câștigului, minimizând încă o dată riscul. Astfel, se perpetuează comportamentul și devine o dependență distructivă.
Doamna psiholog ne-a povestit și despre aspectele care pot duce la crearea acestei dependențe, care sunt legate în special de mediul familial. „Totul se învârte în jurul tendinței de a-ți demonstra superioritatea, când ești copleșit de inferioritate. Acest complex se dezvoltă atunci când copilul nu crește într-un mediu familial echilibrat emoțional.” În momentul în care nu s-a simțit valorizat și apreciat în familie în copilărie, sau chiar prea apreciat pe nemerit, individului i se formează acest complex și are tot timpul nevoie de validare, respectiv de senzația de superioritate de moment indusă de jocurile de noroc. Acest lucru îl influențează să resimtă un sentiment de vină și fluctuează între cele două emoții din cauza faptului că nu este echilibrat emoțional.
Așadar, vedem faptul că acest comportament nociv nu este datorat doar mecanismelor jocurilor de noroc de a atrage oamenii, ci se naște și din probleme care provin din familie.
Vindecarea unei astfel de dependențe, după cum susține doamna Lupu, se realizează când jucătorii înrăiți trebuie să „rupă cercul vicios”, lucru care se face acceptându-și condiția de om și acceptând faptul că nu sunt nici superiori, dar nici inferiori altora. Astfel, viața lor nu mai mizează pe noroc, ci și-o construiesc. Însă pentru ca acest lucru să fie posibil, aceștia trebuie să stea față în față cu ei, și să fie sprijiniți de familie. Într-un cuplu însă este mai greu să se întâmple această vindecare, deoarece se pune toată această povară pe partener, în timp ce în familie, care presupune mai multe persoane implicate, este mai eficient. De asemenea, ajutorul unui specialist, psihoterapeut este necesar pentru a combate dependența jocurilor de noroc.
Seturi de date
Articol realizat de Adelina Berea, Gabriela Belu, Alexandra Giurgiuman, Raluca Mefa și Anna Mihăilescu.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.