A vorbi despre droguri și despre consumul acestora poate fi dificil. Sunt multe întrebări la care ne este greu să răspundem și cu siguranță, nu mulți știu ce este acela un drog, ce tipuri de substanțe produc dependență, ce efecte au asupra noastră și de ce le consumă, de fapt, oamenii.
Societatea contemporană românească întâmpină probleme de natură economică și socială cât și transformări majore ce au generat atitudini deviante și efecte negative. Astfel, consumul de droguri în România reprezintă una dintre cele mai incitante și îngrijorătoare probleme cu care se confruntă populația.
În 2019, EMCDDA (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) a desfășurat un exercițiu prin care a dorit să descopere care este impactul consumului de droguri asupra activității umane. Acest exercițiu a fost integrat și explicat în Raportul European privind Drogurile. Una din observațiile studiului a fost că factorii externi, precum globalizarea, schimbările climatice și demografice, migrația populației și evoluția tehnologiei informației, vor avea implicații majore și ar putea defini problemele în ceea ce privește consumul de droguri.
La nivelul Europei, se consumă o gamă largă de substanțe. Motivele consumului pot fi diverse – într-un raport publicat de Direcția Generală de Sănătate, în colaborare cu Drugs.ie în 2008, sunt explicate aceste comportamente și de unde vine dorința de a consuma droguri. Câteva dintre cauzele prezentate de ei sunt curiozitatea, consumul din plăcere sau din presiunea socială. Alte persoane au ca motive probleme persoanele (emoționale, psihologice, sociale).
Conform raportului național, al Agenției Naționale de Droguri, privind situația drogurilor în România, pentru prima dată pe primul loc în ordinea celor mai consumate droguri ilicite în România. Următorul grafic ne arată faptul că, pentru populația generală cu vârste cuprinse între 15-64 ani, substanțele psihoactive ocupă un procent de 6,3%. Numărul este urmat de canabis cu 4,6%, cocaină, medicamente fără prescripție medicală, heroină, etc. Pentru populația școlară, cele mai consumate droguri sunt canabisul cu 8,7%, urmat de substanțe psihoactive cu un procent de 3,2%, etc. Astfel, consumul de substanțe este mult mai răspândit în rândul populației școlare, tinere.
Apărute pe piața drogurilor din România în anul 2009, substanțele cu proprietăți psihoactive au cunoscut o perioadă de consum maxim în 2010, conform Institutului Național de sănătate publică. În urma unor măsuri legislative si de control adoptate de autorități, ce au presupus o strategie de informare mai eficientă în rândul populației cu privire la riscurile generate de acest consum, în anul 2013 s-a înregistrat o scădere a interesului pentru aceste substanțe. Cu toate acestea, în 2014 s-a observat, din nou, o ușoară creștere vizibilă și prin cererea de tratament, cât și prin numărul urgențelor medicale. A avut loc o relativă stabilizare, înregistrându-se aproximativ 4000 de beneficiari admiși pentru tratament, cu o creștere semnificativă până în anul 2017, când cererea a scăzut la un număr de aproximativ 300 de persoane.
Dl. Doctor Străulea Aurelian este medic primar șef, secția Psihiatrie la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, face parte din noua generație de medici psihiatri, fiind la curent cu situația în România, reușind să trateze, cu rezultate foarte bune, afecțiuni psihice și dependențe.
Care sunt principalele motive pentru care oamenii apelează la aceste substanțe psihoactive?
„Curiozitatea, anturajul, socializarea, nivelul redus de informare, ”evadarea de realitate”, dificultăți majore familiale, lipsă de atenție. Toate acestea sunt motive pentru care tinerii aleg să consume astfel de substanțe.”, spune Dr. Străulea. Povestind cu colegi medici de-ai săi din toată țara, aceștia sunt conștienți că este o problemă la nivel național, nu doar în Vaslui. Acesta confirmă faptul că, tinerii se prezintă atât în forme mai ușoare, cât și in forme mai grave, cu halucinații și delir sau afecțiuni psihice.
Ce îi determină pe tineri să apeleze la ajutor? Cât de grea este recuperarea?
Problemele la nivel fizic sau psihic, diminuarea progresivă a atenției, toleranța foarte crescuta la substanțe, presiunea familiei și a prietenilor, precum și implicarea în acțiuni juridice de multe ori, sunt factori care îndeamnă tinerii să ceară ajutor, spune Dr. Străulea. „Tratamentul imediat și eliminarea completă a consumului de substanțe, precum și psihoterapia și resocializarea, pot îndrepta situația foarte mult. Aspectele fizice se recuperează mai ușor ca cele psihice, iar recuperarea nu este grea dacp se elimină consumul și se respecta sfaturile specialiștilor.”
Mihaela Gavril, Agent șef la Penitenciarul din Bacău, spune că situația este asemănătoare și în penitenciar, pentru persoanele condamnate pentru consumul acestor substanțe. „În penitenciar, sunt persoane foste consumatoare de droguri ușoare. Acestea au parte de consult de specialitate și tratament strict supravegheat, dacă specialistul recomandă. Cele care au nevoie de substituție sunt internate în spitalul penitenciarului, într-o secție special destinată și urmează un tratament administrat pe cale orală. ” Mihaela Gavril spune că, persoanele afectate au parte și de consiliere psihologică, iar personalul poate observa și gestiona fiecare situație în parte, în funcție de comportamentul persoanei. Rezultatele sunt unele pozitive, iar transformarea în bine este vizibilă, aceștia fiind mai cooperanți, mai liniștiți.
Analiza pe termen lung a cazurilor de consum admise către tratament pentru problemele cauzate de consumul de substanțe arată că ponderea a crescut după anul 2018, conform datelor oferite de către Guvernul României. Astfel, consumatorii admiși pentru prima oară la tratament a crescut cu 13% din totalul de noi cazuri admise în 2019. Spre deosbire de anii precedenți, in 2010, cererea de tratament a scăzut odată cu apariția unor noi substanțe, ajungând pe locul trei, iar în 2014 situația a fost menținută sub linie, dar stabilă. Serviciile de tratament pentru un astfel de consum sunt disponibile la nivel național, de comunitate cât și în penticeniar. În funcție de aceste criterii, tratamentele au fost administrate în centre diferite.
Următorul grafic surprinde cererile pentru tratament în anul 2019 în Europa, pentru droguri ilegale precum Crack Cocaine, Powder Cocaine și alte droguri inhalante de acest gen. Se poate observa o creștere continuă de cereri pentru tratament în țări precum Grecia, Marea Britanie, Franța, însă pentru România, acestea au fost scăzute. Cele mai multe înregistrări în România reprezintă cererile de tratament pentru Powder Cocaine, în număr de 107, pe când pentru celălalte tipuri de droguri, nu au existat cereri pentru tratament, cu toate că rata de droguri injectabile este destul de mare.
De asemenea, România se află printre țările cu un consum de droguri injectabile foarte mare. Astfel, spre deosebire de alte țări europene unde rata variază de la sub 10% la 20%, în România , Cehia și Letonia, rata a ajuns la 80%, conform raportului european European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction ( EMCDDA). Acesta rămâne o problemă semnificativă și de mare risc, astfel că pe lângă consumul, în principal de heroină, a crescut rata injectării cu alte droguri, opioide și medicamente. Statisticile publicate de Guvernul României atestă faptul că 88,6% din totalul consumatorilor în anul 2019 și-au injectat droguri cel puțin o dată în viață, iar 66,7% se regăsesc în rândul celor cu istoric de injectare de peste 10 ani. Cei cu un istoric de 5 până la 9 ani reprezintă o majoritate de 10,9%. Astfel, tendința înregistrată în prevalența boliilor infecțioase a crescut, fiind atribuită acestor substanțe și a căii de administrare.
Oricine poate deveni dependent de substanțe? Cum se ajunge la această dependență?
„Există persoane cu o predispoziție mai mare de consum pentru aceste substanțe, iar aici mă refer la fumători, la persoane care consumă regulat alcool, fie bărbați sau femei, dar în general, numărul este mai mare la bărbați. ”, spune Dr. Străulea. Aceste decizii sunt influențate de instabilitatea familială, financiară și chiar tipul de personalitate, spune Dr. Străulea. Printr-un consum de substanțe cu caracter adictiv, asociat cu dorința puternică de a consuma droguri, cu o dificultate în a controla consumul, toate acestea duc la consecințe negative. Schimbările de comportament ale unei persoane, precum scăderea atenției, a memoriei, perturbații ale conștiinței, aspecte fiziologice specifice, lipsa de activitate și problemele de interacțiune socială, sunt simptome ale unei dependențe de substanțe psihoactive. „Este important să le explicăm acestor persoane că evoluția acestui consum nu poate fi decât unul dăunător pentru viitor. Este important ca aceștia să conștientizeze efectele negative asupra corpului și minții.”, spune acesta.
Cele mai des întâlnite boli infecțioase ce se pot dobândi în urma consumului de droguri injectabile sunt hepatita B și C și HIV-ul, având și cele mai grave consecințe asupra sănătății. Chiar și țările în care prevalența HIV la consumatorii de droguri injectabile este scăzută, alte boli infecțioase precum bolile cu transmitere sexuală, tuberculoză, antrax, tetanos, botulism, pot apărea, conform EMCDDA.
Datele oferite de EMCDDA, oferă o imagine în ansamblu asupra prevalenței HIV și hepatitei în rândul statelor membre din UE. Multe țări au oferit date actualizate, date din regiuni sau orașe cheie, fiind utile pentru a oferi o privire din ansamblu asupra situației actuale la nivel de tendințe. Cu toate că, există o prealență relativ stabilă a HIV și a hepatitei, unele țări precum România și Grecia, sunt mai afectate.
Dependența duce la probleme mentale și tulburări?
„Da, pot să apară tulburări psihotice sau tulburări delirante, tulburări ale dispoziției, ca depresie, anxietate, mânie, precum și apariția unui sindrom de sevraj complicat, sindrom amnezic.”, afirmă Dr. Străulea Auerlian. Aceste tulburări se pot trata și remite fără probleme, dar există un risc al recidivei acestor afecțiuni, chiar și in lipsa reluării consumului de subtanțe care pot duce la situații neplăcute.
Decesele cauzate de supradoze de opioide și alte droguri subliniază necesitatea dezvoltării serviciilor și sustenabilității acestor situații. Acest tip de consum continuă să provoace decese la nivel european, prezentând un motive de îngrijorare, conform raportului european EMCDDA. Decesele au crescut atât în rândul adolescenților cât și printre persoanele de peste 50 de ani. Conform statisticilor, anul 2016 a reprezentat începutul unei creșteri în decese, România fiind reprezentată cu un procent de 32,4, față de țările nordice – Danemarca cu 43%.
Scopul acestor date este de a spori conștientizarea în rândul populației cu privire la impactul asupra sănătății diferitelor forme de consum de droguri. De asemenea, se urmărește informarea publicului larg și elaborarea intervențiilor menite să reducă problemele de sănătate, în special mortalitatea, cu privire la consumul de droguri. Conform EMCDDA, caracteristicile precum sexul, vârsta, intenția și circumstanțele persoanelor care mor ca urmare a consumului de droguri, pot îndeplini mai multe scopuri complementare, în special atunci când sunt prezentae și interpretate alături de alți indicatori. Studiile arată că, pentru a identifica noi riscuri, de exmplu noi substanțe, s-a pus accent pe monitorizarea tendințelor și prevalența problemlor specifice legate de droguri cu risc crescut. Acestia afirmă căm decesele de supradoză sunt direct legate și de alte substanțe precum alcool și medicamente, combinate cu droguri. Principalele motive ce duc la supradoză reprezintă otrăvirea accidentală, sinuciderea, polisubstanțe și opiacee, polisubstanțe fără opiacee și omucidere sau inenție cu opiacee.
Anul 2019 a înregistrat o creștere bruscă de decese în țări precum România, Danemarca, Cehia și Slovacia. Se estimează ca, în 2019, au avut loc cel puțin 5141 de decese prin supradoza, cu o creștere de 3% față de 2018. 116 decese au fost raportate în rândurilor tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Un procent de 74% este reprezentat de cei cu vârste de peste 50 de ani. La fel ca în situația generală a Europei, consumul în rândul bărbaților este mai ridicat decât în cel al femeilor. Valorile înregistrate au fost: 14,6% pentru prevalența de-a lungul vieții la bărbați, iar în rândul femeilor a fost de prevalență de-a lungul vieții de 6,9%.
În următorul grafic se poate observa o creștere a deceselor pentru țările nordice în anul 2019, cu un procent de 44,20% pentru Norvegia și 42,40% pentru Suedia, pe când în 2016 decesele erau în număr mai mic cu aproximativ 2 procente. În țări precum Spania, Cehia, Italia, numărul de decese a crescut cu aproximativ 2 procente în anul 2019, față de anul 2016, însă în România, Turcia, Franța, țări care erau mai afectate, decesele se regăsesc în număr mai mic în 2019.
Pentru țările unde nu se afișează niciun procentaj nu există, din păcate, suficiente date.
Conform unui articol publicat de RoMedic, tinerii din România sunt mai predispuși să consume substanțe interzise. Motivul predominant care induce acest comportament este izolarea socială. Un studiu publicat în revista Psychopharmacology Journal (Aprilie 2014, Volum 231, capitolul 8, pg. 1715-1729) arată că, în activitatea cerebrală, socializarea și consumul de droguri au efecte asemănătoare. Astfel, tinerii obțin aceeași senzație neurobiologică de la droguri pe care o primesc și la interacțiunea socială.
Voluntarii asociației Preventis, organizează campanii publice de prevenire și conștientizare a dependențelor. Asociația Preventis oferă consiliere și suport familiilor care au copii consumatori de substanțe sau au alte dependențe. Ei lucrează cu profesioniști în acest domeniu, iar scopul lor final este acela de a vedea copiii și tinerii liberi de orice dependențe.
„Anul acesta s-au susținut foarte multe activități pentru mii de elevi, studenți, tineri, în care s-au abordat teme precum consumul de alcool, tutun și droguri. 35 de specialiști au participat la acește întâlniri și au vorbit cu tinerii li părinții acestora.” Aceștia au susținut aproximativ 200 de ședințe individuale în anul 2020, până în luna Martie, prin care au fost alături de tinerii afectați de situații problematice și comportamente negative. „Fundamentul oricărui proces terapeutic este relația terapeutică. Cu unii clienți am reușit, cu alții nu și am avut multe momente încărcate de emoție. Drumul recuperării nu este unul ușor, iar pandemia a pus multă presiune asupra noastră, căci a restrâns întâlnirile la nivelul convorbirilor telefonice sau online. ”
Programul oferit de Asociația Preventis ajută tinerii afectați în vederea creșterii stimei de sine, a încrederii de reușită. Aceștia au parte de lucruri noi, de experiențe noi și de contact cu oameni noi. Ieșirile cu mentorul și excursiile organizate de aceștia îi ajută să țină pasul cu tot ceea ce este nou pentru vârsta lor și le creează o ambianță plăcută și relaxantă. Cu ajutorul campaniilor și activităților organizate, voluntarii de la Preventis au ajuns la un număr de peste 1500 de persoane prin diseminarea videoului „Servicii de recuperare și dependență”, precum și diseminarea podcast-ului „Cum pot să vorbesc cu copilul meu despre droguri?”. Toate acestea au avut scopul de a crește gradul de conștientizare a populației tinere, au fost postate mesaje preventive și educative antidrog, pe rețelele sociale.
Astfel, România, începând cu anul 2019, se numeră printre țările europene cu un consum mai scăzut de droguri și cu o evoluție pozitivă față de anii 2014-2017. Se înregistrează creșteri pentru consumul de-a lungul vieții de canabis și noi substanțe psihoactive, dar se înregistrează scăderi pentru consumul altor droguri periculoase, medicamente fără prescripție medicală și inhalante. Cu toate acestea, intervențiile medicale sunt mult mai elaborate și există potențialul apariției unor programe capabile și structurate eficient pentru prevenirea drogurilor, alături de tratamente specializate. Necesitatea dezvoltării unor astfel de programe, strategii, duc la reducerea riscurilor de consum, abuz și chiar dependență de droguri.
Toate seturile de date folosite se pot accesa aici.
Materialul a fost realizat în cadrul cursului Jurnalism de date, cu sprijinul profesorilor de la Media Digitală, UBB Cluj.
Echipa de studenți: Barbu Flavia, Călugăr Ana, Iancău Sergiu.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.