Freelancer în România – trend sau creștere economică?

Datorită avansului tehnologic din ultimii ani, tot mai multe locuri de muncă s-au mutat pe calculator. Putem observa acest lucru în majoritatea domeniilor, de la programatori pentru utilaje agricole autonome până la tehnicieni dentari cu imprimante 3D. La nivel global tot mai mulți oameni încep să apeleze la un job, care le permite să aibă mai multă libertate. Cu toate acestea, nu putem ignora faptul că rata șomajului în România este în creștere. Din această cauză dorim să analizăm situația liberilor profesioniști din România, dacă acesta este sau nu în creștere și care sunt cauzele acestui fenomen. Este doar un trend sau semnalează o creștere economică și o nouă direcție a muncii în viitor?

Situația la nivel european

La nivel european, media liberilor profesioniști sau a antreprenorilor din totalul persoanelor care alcătuiesc forța de muncă este de 14%. Conform biroului european de statistică Eurostat, în 2018 Grecia înregistra cele mai multe persoane liber profesioniste (30%). Raportat la întregul teritoriu european, aceasta este urmată de Serbia (23%), Italia și Turcia (22%), Muntenegru (19%), Polonia și Macedonia de Nord (18%), Cehia și România (17%).

Situația în România

În România există exponențial mai mulți bărbați decât femei freelanceri. Acest fapt se poate datora domeniului IT, unde majoritari sunt bărbații. Raportat strict la Uniunea Europeană România se află pe locul patru  atunci când vorbim despre liberii profesioniști din totalul forţei de muncă a țării. În 2019 situația în România rămâne neschimbată, 17% desfășoară activitate independentă, dar per total în Europa a crescut considerabil procentajul persoanelor liber profesioniste din 2013 până în 2019, continuând cu o ușoară creștere și în anul 2020. Dezvoltarea economică este asemănătoare în Polonia și România, de aceea procentajul poate fi atât de apropiat la cele două.

Datorită faptului că România se află în topul statelor cu cei mai mulți freelanceri din Europa, aceștia se bucură de un salariu profitabil, cu care pot să se întrețină și să ducă un trai decent. După mai multe sondaje realizate, salariul mediu anual în România ca freelancer este de 178.900 de  Ron conform Average Salary Survey  , sursă adaptată lunii aprilie 2021.

Vasile Grecu are 31 de ani și este freelancer de aproximativ 6 ani în domeniul Video editing/Motion Graphics. Este foarte mulțumit de banii câștigați în momentul de față, însă nu i-a fost ușor să ajungă în acest punct.

Decoamdată raportul e bun, dar a durat 3-4 ani să ajung în punctul ăsta și nu există garanție că așa va rămâne

Bărbatul este una din persoanele care a ales acest drum din cauza specializării din facultate (licență + master) și a raportului cerere/ofertă de pe piață. Cele mai multe proiecte și domenii în care activează o bună parte din freelanceri sunt în IT și domeniile conexe, fiind o modalitate de lucru deja consacrată în acest domeniu.

Domeniile conexe sunt : Web design, Graphic Design, Web Developer, Content Writing, Copywriting, Editor foto și video, PHP, Javascript, HTML5 Development etc.

Angajatorii și antreprenori sunt mereu în căutare de freelanceri, specializați în tot felul de domeni, o demonstrează analiza realizată de flexjobs. Pe lângă partea de IT, joburi ca, manageri, specialiști în vânzări, artă, etc sunt la fel de căutate conform datelor oferite de Eurostat.

Vasile nu dorește să se îndrepte în viitorul apropiat la un alt job. Iubește ceea ce face și crede mult în domeniul său. Spune că este un domeniu cu mult potențial de dezvoltare, dar cunoaște și dezavantajele la care se expune.

Dezavantajele ar fi siguranța unui venit, posibilitatea de a face planificări financiare pe termen lung (credite, etc) birocrație, multe cheltuieli: spațiu de lucru, consumabile, echipament IT.

Cu toate acestea, avantajele de a-și putea alege proiectele, de a avea timp liber și de a putea lucra în proprii termeni sunt cele care îl fac să continuie pe acest drum.

BestJobs a realizat, de asemenea, un sondaj la care au răspuns și companiile, 45% dintre manageri au răspuns că sunt tot mai interesați să angajeze în sistem project-based. La chestionarul care s-a derulat în perioada 29 martie – 11 aprilie au participat 1.458 de utilizatori. De asemenea reprezentanții BestJobs speculează că piața recrutării freelancing-ului va crește cu 40% în 2021.

Olivia Momeu a intrat recent în lumea freelancing-ului. De aproape un an creează jocuri în Python. A ales să devină propriul ei șef deoarece este studentă. Facultatea și proiectele îi ocupă o mare parte din timp și își dorea o oarecare independență financiară.

Fiind studentă, simțeam că am nevoie de niște bani ai mei, să nu mă mai bazez 100% pe părinți. În același timp, nu aveam timp să mă angajez, nici măcar part-time. Așa că am ales freelancing-ul.

Se pare că nu toți freelancerii doresc să rămână ancorați în această zonă. După terminarea facultății, Olivia ar dori să se angajeze însă nu știe dacă se va putea acomoda, acum fiind obișnuită cu flexibilitate și libertate creativă. Nu a lucrat până acum și nu știe exact încă cum va evolua pe partea de freelancing, însă este o posibilă sursă de venit și pe viitor, după cum afirmă.

După ce termin facultatea, sigur o să mă angajez. Acum întrebarea e dacă o să-mi placă, după ce m-am învățat așa, să stau în pat și să fac niște bani. Avantajele sunt multe. Muncesc când vreau și unde vreau. Nu trebuie să mă trezesc la o anumită oră. E fain. Și dezavantaje sunt câteva, să zicem perioadele în care stau degeaba că nu găsesc proiecte.

Cadru legislativ

O dorință comună a multor freelanceri ar fi reglementarea legislativă a acestui domeniu. Din cauza lipsei de reglementări în ceea ce privește funcționarea și organizarea liberilor profesioniști și a meseriilor noi (Youtuber, Influencer, Creator de conținut pe Social Media), în România accesul la credite și protecție socială nu este facilitat. Un freelancer poate să aleagă să activeze sub un PFA sau SRL, însă codul CAEN al unui PFA este destul de limitat, conținând doar 5 clase de activitate.

Un lucru constatat și într-un articol Eurostat este faptul că creșterea freelanceriilor într-o țară poate fi benefică, arătând o economie dinamică și îndreptată spre viitor sau poate veni din natura precară a contractelor de muncă.

Ștefan Ciobotaru, un tânăr ilustrator de 22 de ani, s-a lovit de partea legislativă a sistemului chiar la început de drum când a vrut să își deschidă un PFA.

Am vrut să îmi fac PFA la un moment dat, chiar dacă în domeniu făcusem deja câteva proiecte. Nu aveam facultatea terminată așa că nu am avut cum să mă înregistrez. A trebuit să fac un curs pentru o diplomă și într-un final am reușit..

Studiile în domeniul în care activezi ca freelancer, nu sunt considerate de acesta extrem de importante, însă te ajută să îți construiești o bază. A lucrat în mai multe domenii diferite,  însă a ales freelancing-ul deoarece crede că ar putea experimenta mai multe domenii de activitate pe care să le îmbine. Scopul fiind, să creeze un singur element care să fie consolidat pe baza tuturor informațiilor colectate de-a lungul timpului.

O parte mai puțin discutată este faptul că mulți liberi profesioniști ajung adesea să activeze într-o zonă gri spre neagră a legislației. Există o parte care ajung să nu prea declare din venituri sau să lucreze fără a factura. Andrei B. este student și în același timp freelancer în domeniul IT pe partea de development și web design. Acesta dorește să rămână anonim, deoarece o mare parte din activitatea și-a desfășurat-o într-un mod nu tocmai legal. Încă de la 16 ani a început să învețe partea de web design, însă la 18 ani s-a gândit mai serios să lucreze pe cont propriu.

De mic voiam să fiu programator. Mi-a fost ușor să încep de acasă, fără să am un program prestabilit și fără să am un șef….Sincer, mi-e bine așa.

Încă de la o vârstă fragedă a fost pasionat de domeniul IT așa că i-a fost ușor să evolueze și să se descurce ca și freelancer și nu și-ar dori să se angajeze pe viitor.

Studii n-am, dar am făcut niște cursuri online și sunt arhi de ajuns.

Acesta nu a urmat studii în domeniul în care activează, însă a reușit să facă niște cursuri care l-au ajutat să evolueze, cu toate acestea nu a reușit să activeze sub un PFA o perioadă bună de timp.  Și-a deschis recent un SRL, dar la început lucra doar pe platforme în genul Fiverr fără să își declare venitul.

Era destul de complicat, preferam să caut proiecte și să îmi intre direct banii. Așa fac mulți la început, cel puțin. Acum că am devenit mai profi mi-am dat seama că am nevoie și de un cadru legal sub care să lucrez.

Anca Rancea, președintele Asociației Freelancerilor din România lucrează la legea freelancing-ului în România și speră ca în toamna acestui an să fie pusă în aplicare. Aceasta a călătorit până la Bruxelles, unde Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European (CESE) au asigurat-o că vor susține legea, conform Agerpress.

Asociația Freelancerilor din România estimează, de asemenea, că pe viitor 45% din veniturile generate de piața muncii din Uniunea Europeană, va fi generată în mare parte de freelanceri.

Economia țării

În toamna 2020 Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare a estimat că PIB-ul va suferi o scădere de 5,2% față de anul precendent. Realitatea ne arată că lucrurile nu au stat atât de grav, scăderea ajungând să fie de 3,9%, conform Eurostat. În primul trimestru din 2021, situația începe să se îmbunătățească, PIB-ul crescând cu 2,8% față de trimestul IV al anului 2020.

Sectoarele care au avut cea mai mare contribuție pozitivă la PIB-ul României în 2020 a fost sectorul IT, în care activează și cei mai mulți liberi profesioniști, 36% potrivit BestJobs. Prin urmare, o economie în creștere se poate datora și numărului de liberi profesioniști dintr-o țară, în special în domeniul IT.

Conform ANOFM în 2020 au fost înregistrați 290,676 de șomeri în toată țara, cei mai mulți încadrându-se în categoria de vârstă 40-49 de ani cu 77,168 de persoane. Cei mai mulți dintre aceștia având numai învățământul gimnazial. Astfel majoritatea dintre aceștia nici nu vor putea să își deschidă un PFA dacă se vor decide că vor să devină freelanceri cu acte în regulă. Cei mai puțini sunt cei care au terminat învățământul postliceal.  În februarie 2021 procentajul șomajului a crescut de la 3,32% la 3,35%. Dacă e să comparăm cu 2019, când rata șomajului era de 2,9%, procentajele au crescut considerabil.

Concluzii

Profesia de liber profesionist are cu siguranță atât avantaje cât și dezavantaje. Cu toate acestea, un lucru e cert: piața freelancerilor atât la nivel național, cât și european, se află într-o continuă creștere. De asemenea, trebuie luate măsuri în ceea ce privește reglementările legislative ale liberilor profesioniști și codurile CAEN pentru noile meserii pentru a asigura beneficile economice și sociale pe care le au restul domeniilor de muncă. În ceea ce privește economia țării, această ocupație aduce cu siguranță beneficii.

Materialul a fost realizat de: Puiu Ana Maria, Rădmăneștean Mara-Aida, Timuș Dumitrița, Tironeac Sofia