În timp ce IMM-urile sunt adesea numite “motorul economiei” românești, realitatea de pe teren sugerează o poveste mai complicată și mai sumbră. Deși contribuie semnificativ la PIB-ul național și asigură locuri de muncă pentru milioane de români, înteprinderile mici și mijlocii se confruntă cu un val de provocări care le frânează dezvoltarea și le împing, uneori, către marginea prăpastiei. De la accesul limitat la finanțare și birocrația sufocantă, până la lipsa unui sprijin din partea statului, IMM-urile din România par să fie motoare economice lăsate fără combustibil.
Nu este un secret că România este o țară în curs de dezvoltare. Așa cum nu este nici acela că avem unele din cele mai mici salarii din Uniunea Europeană conform Eurostat.
Produsul intern brut al țării a crescut în zece ani semnificativ. Ultimii doi ani au fost unii de progres în economia națională, după o scădere dramatică în 2020, cauzată în principal de epidemia de coronavirus. ( World Bank, 2022 ) Statisticile publicate de Banca Mondială arată o creștere a PIB-ului în România de 4.3% în anul 2022 față de 2012, când creșterea era de 1.9%.
Deși multe din industriile consolidate înainte de 1989 nu mai sunt funcționale în prezent, nu putem să nu observăm dezvoltarea domeniului antreprenorial pe alte domenii. Însă, vorbim aici de cadrul fiscal, întrucât ne confruntăm cu o posibilă recesiune globală activă, conform Statista.
Find more statistics at Statista
În timp ce IMM-urile sunt adesea numite “motorul economiei” românești, realitatea de pe teren sugerează o poveste mai complicată și mai sumbră. Conform StartingUP, deși contribuie semnificativ la PIB-ul național și asigură locuri de muncă pentru milioane de români, înteprinderile mici și mijlocii se confruntă cu un val de provocări care le frânează dezvoltarea și le împing, uneori, către marginea prăpastiei.
De la accesul limitat la finanțare și birocrația sufocantă, până la lipsa unui sprijin din partea statului, conform articolelor de la Comisia Europeană, IMM-urile din România par să fie motoare economice lăsate fără combustibil.
Statistici recente, precum cele de pe StartupCafe.ro arată că un procent semnificativ dintre aceste afaceri se luptă să supraviețuiască, iar multe altele au fost nevoite să își închidă porțile definitiv. Deși există programe de sprijin și fonduri europene disponibile, procedurile complicate și lipsa de informare transformă accesul la aceste resurse într-o cursă cu obstacole insurmontabile pentru mulți antreprenori. De exemplu, granturile de 500.000-3 milioane EUR pentru digitalizare impun cofinanțare și formarea de parteneriate între firme non-IT și IT, ceea ce poate fi dificil pentru multe IMM-uri.
Totuși, un grafic recent realizat în Tableau Public dezvăluie un fenomen îngrijorător: numărul crescut de dizolvări de întreprinderi în diverse județe din România, în special în anii 2022 și 2023.
Potrivit economistului Adrian Gheorghe din București, “IMM-urile reprezintă o componentă esențială a economiei românești, însă lipsa de sprijin le împiedică să atingă potențialul maxim.” Gheorghe explică faptul că, în teorie, IMM-urile sunt considerate motorul economiei datorită contribuției lor semnificative la PIB și la crearea de locuri de muncă. În practică, însă, ele se confruntă cu obstacole semnificative, printre care birocrația excesivă, accesul limitat la finanțare și lipsa unui sprijin adecvat din partea statului. “Aceste bariere le împiedică să-și atingă adevăratul potențial,” subliniază el.
“Birocrația excesivă este un obstacol major pentru IMM-uri, deoarece companiile mici și mijlocii nu au resursele necesare pentru a gestiona procese administrative complexe și costisitoare,” explică Gheorghe. “Timpul și banii investiți în îndeplinirea formalităților birocratice sunt resurse care ar putea
fi utilizate mai eficient în dezvoltarea afacerilor. Această birocrație nu doar că încetinește procesul de înființare a unei întreprinderi, dar îngreunează și operarea zilnică a acesteia.”
În ceea ce privește finanțarea, economistul observă că băncile percep IMM-urile ca fiind riscante din mai multe motive. “Mulți dintre acești antreprenori au o istorie de credit limitată sau inexistentă, ceea ce face dificilă evaluarea capacității lor de a rambursa împrumuturile. Aceste companii sunt, de
asemenea, mai vulnerabile la fluctuațiile pieței și la schimbările economice. Toate aceste aspecte contribuie la reticența băncilor de a oferi finanțare.”
Economistul remarcă, de asemenea, creșterea numărului de noi întreprinderi ca o reflectare a spiritului întreprinzător românesc și a dorinței oamenilor de a-și valorifica ideile și talentele. “Factori precum accesul la tehnologii noi, digitalizarea și dezvoltarea infrastructurii de internet au facilitat înființarea de noi afaceri. În plus, crizele economice și pandemice au determinat mulți oameni să caute alternative la locurile de muncă tradiționale, optând pentru antreprenoriat. Totuși, chiar dacă aceste noi întreprinderi apar în număr mare, supraviețuirea și dezvoltarea lor rămân o provocare.”
Bucureștiul în Topul Dizolvărilor
Capitala României, București, domină cu o diferență semnificativă topul județelor cu cele mai multe dizolvări de întreprinderi. Atât în 2022, cât și în 2023, numărul dizolvărilor din București este considerabil mai mare decât în oricare alt județ. Acest fapt poate fi atribuit unei combinații de factori, inclusiv o densitate mai mare a afacerilor, dar și o volatilitate economică accentuată în capitală.
Cluj, Timiș și Constanța: Centre Economice cu Provocări
Următoarele în clasament sunt județele Cluj, Timiș și Constanța, care și ele înregistrează un număr mare de dizolvări. Aceste județe, cunoscute pentru activitatea lor economică intensă și inovațiile în diverse sectoare, se confruntă cu provocări similare Bucureștiului. Este esențial să înțelegem cauzele acestor dizolvări, pentru a putea oferi suport adecvat IMM-urilor din aceste regiuni.
Compararea Anilor 2022 și 2023: Trenduri și Schimbări
Analizând comparativ anii 2022 și 2023, observăm că în unele județe numărul dizolvărilor a rămas constant sau chiar a scăzut, în timp ce în altele, cum ar fi Constanța, s-a înregistrat o creștere. Aceste schimbări pot reflecta condițiile economice locale variabile, precum și impactul diferitelor măsuri de sprijin pentru IMM-uri implementate de autoritățile locale și naționale.
Deși suntem într-o perioadă marcată de incertitudine economică și provocări globale, România a cunoscut o creștere semnificativă a noilor întreprinderi mici și mijlocii în ultimii ani (2022 și 2023). Conform datelor preluate de la ONRC, se observă un val de noi afaceri care traversează țara, cu județele Cluj, Ilfov și Timiș în fruntea clasamentului. Această explozie a noilor înregistrări de întreprinderi nu este doar o cifră statistică, ci o reflectare a unei economii în tranziție și a spiritului întreprinzător românesc.
Cluj și Ilfov în Topul Înmatriculărilor
Județul Cluj se află în fruntea clasamentului, urmat îndeaproape de Ilfov. Aceste județe se remarcă printr-un mediu de afaceri vibrant și atractiv pentru antreprenori. Clujul, cunoscut ca un hub tehnologic și de inovare, continuă să atragă startup-uri și întreprinderi mici, contribuind semnificativ la creșterea economică regională.
Constanța, Bihor și Brașov: Centre Economice în Plină Dezvoltare
Constanța, Bihor și Brașov se numără, de asemenea, printre județele cu un număr ridicat de înmatriculări de noi întreprinderi. Constanța, cu accesul său strategic la Marea Neagră, și Brașovul, un centru turistic și industrial important, oferă oportunități variate pentru afaceri în diverse sectoare.
Diversitatea Regională în Inițiativa Antreprenorială
Graficul prezintă o diversitate regională semnificativă în ceea ce privește înmatriculările de noi întreprinderi. Județele Timiș și Iași, recunoscute pentru universitățile și centrele lor de cercetare, continuă să fie pepiniere de noi afaceri, reflectând o tendință pozitivă în inițiativa antreprenorială și inovație.
Dar nu toți antreprenorii din această zonă reușesc să își transforme visele în realitate. În ciuda numărului impresionant de noi înmatriculări, provocările întâmpinate de mulți sunt deseori insurmontabile.
Un exemplu este RD* din Cluj, care și-a propus să înființeze o firmă de software (am cenzurat numele pentru a proteja identitatea persoanei în cauză, care nu a dorit ca identitatea să-i fie publicată în articol). Plin de entuziasm și cu o idee inovatoare, RD s-a lovit rapid de birocrația sufocantă și de dificultățile în accesarea finanțării. „Am petrecut luni de zile completând documente și încercând să obțin finanțare, dar toate eforturile mele au fost în zadar. Sistemul este pur și simplu prea complicat și neprietenos pentru start-up-uri”, mărturisește el. Lipsa unei infrastructuri de sprijin și concurența acerbă au fost alte obstacole care au dus la abandonarea proiectului său.
În urma interviului avut, am avut oportunitatea să-i punem câteva întrebări, care putem spune că ar avea același răspuns din partea tuturor persoanelor în situația de față. Motivația lui RD este pur inovativă, el afirmând că visa să aibă propria sa firmă, în care „să pot inova și să am libertatea de a lucra la proiectele mele. Credeam că experiența acumulată în corporații mă va ajuta să reușesc, dar nu a fost chiar totul așa cum am sperat inițial.”
RD a fost mult mai critic când a venit vorba de provocările pe care le-a întâmpinat în parcursul său antreprenorial: „Concurența intensă și faptul ca am petrecut luni de zile completând documente și încercând să obțin finanțare, dar toate eforturile mele au fost în zadar. Sistemul este pur și simplu prea complicat și neprietenos pentru start-up.”
Totuși, fostul antreprenorul a văzut și o latură pozitivă a experienței sale acumulate până în prezent și nu a ezitat să critice constructiv eșecul pe care l-a avut în carieră și planurile sale de viitor, fiind încrezător în propriile sale forțe: „Eșecul m-a învățat multe despre realitățile antreprenoriatului. Deocamdată m-am întors la un loc de muncă corporatist pentru stabilitate financiară, dar nu exclud posibilitatea de a încerca din nou în viitor, cu o strategie mai bine gândită.”
În graficul de mai jos, am ales să facem o scurtă analiză a domeniului antreprenorial din IT din România și situația avută de restul Europei, conform statisticilor Eurostat cu privire la specializarea populației europene în domeniu. Se poate observa cum, în multe din cazuri, țara noastră se află într-o poziție codașă în fața altor țări poate chiar mai mici și cu oportunități mult mai reduse, precum Letonia și Malta.
Acum, să facem o comparație a unui model pozitiv, care a reușit să își găsească un loc modest pe scena economică românească. Elena Tatu din Timișoara este o tânără pasionată de lucrurile hand-made, care a încercat să își transforme hobby-ul într-o afacere profitabilă prin deschiderea unui magazin online. Deși a avut inițial succes cu vânzările online, costurile ridicate ale materialelor și dificultățile în marketing au fost copleșitoare. „Am investit toată pasiunea mea în acest magazin, dorind să aduc un strop de frumusețe și autenticitate în viața oamenilor. Hand-made-ul a fost mereu o parte din mine, iar un magazin online părea modalitatea perfectă de a împărtăși creațiile mele,” explică Elena. Aceasta a dorit să adauge și că „lipsa unui sprijin real din partea statului și concurența acerbă din partea magazinelor mari online au făcut imposibil să îmi mențin afacerea .Pe deasupra, impozitele ridicate au erodat rapid marjele mele de profit, făcând și mai dificilă menținerea afacerii pe linia de plutire.
Un alt exemplu este al lui Mihai A. din Iași, care a văzut o oportunitate pe piața pieselor auto și a fondat o platformă de vânzare de piese auto. „Vedeam o oportunitate mare pe piața din România pentru piese auto importate, mai ales că în orașele mici oferta era limitată. Am vrut să ofer o alternativă accesibilă și de calitate,” explică Mihai. Cu toate acestea, s-a confruntat cu probleme logistice și competiția dură cu distribuitorii mari. „Problemele logistice au fost enorme. Transportul și taxele de import au crescut costurile, iar competiția cu distribuitorii mari a fost dificilă. În plus, birocrația și reglementările legate de importuri au complicat foarte mult procesul,” adaugă el. Într-un final, aceste dificultăți l-au forțat să închidă afacerea și să se reorienteze către alt domeniu. „Am învățat cât de importantă este planificarea detaliată și cunoașterea pieței. Deocamdată, am decis să închid afacerea și să mă reorientez către alt domeniu. Totuși, nu renunț la ideea de a fi antreprenor și sper să revin cu o nouă inițiativă mai bine pregătită.”
Nu trebuie pierdute din vedere și sectoarele în care IMM-urile și-au început dezvoltarea. În urma unei analize detaliate a domeniilor în care au fost deschise întreprinderi, am putut să ajungem la o concluzie simplă: comerțul este sectorul dominant în ecuația noastră, urmat de cel al transporturilor și de cel al construcțiilor.
Concluzia este clară: în timp ce statisticile pot picta un tablou optimist al creșterii antreprenoriale în România, adevărata poveste este mult mai complexă. Oamenii sunt cei care pot ilustra cel mai bine realitățile dure din spatele antreprenoriatului românesc, demontând mitul succesului garantat. Drumul este presărat cu provocări majore puse în cale oamenilor, de cele mai multe ori chiar de cei care ar trebui să îi ajute.
Prin urmare, este esențial să privim dincolo de cifre și să recunoaștem eforturile și sacrificiile celor care îndrăznesc să își urmeze visul antreprenorial. Doar astfel putem înțelege pe deplin dinamica acestui domeniu și putem crea un mediu mai favorabil pentru viitorii antreprenori.
Autori: Dumitriu Cristina, Guzu Diana, Țivriși Karina
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.