HPV pe înțelesul tuturor

HPV este un virus care ne poate infecta epiderma și mucoasele. Există un număr de 120 de tipuri de HPV, iar dintre acestea, 15 pot cauza cancerul de col uterin. Mai mult, se asociază și cu alte tipuri de cancer, precum cel de vulvă, vaginal, penian sau oro-faringian, după cum precizează Institutul Național de Sănătate Publică. Atât femeile, cât și bărbații sunt predispuși să fie purtători ai acestui virus.

O tânără a ales să scoată la iveală povestea ei privind infecția cu acest virus. Pentru a-i proteja identitatea, numele ei va fi Anabela. Ea a descris detaliat cauzele ce stau la baza infectării cu HPV și totodată, își descrie experiența cu acest virus. Anabela relatează modul în care se tratează și vorbește despre dificultățile întâmpinate de-a lungul anilor, odată depistată pozitiv cu această infecție.

Anabela a descoperit că este purtătoare a virusului HPV în urma efectuării unui test Papanicolau în anul 2021. Își începuse viața sexuală la mai puțin de jumătate de an distanță cu un băiat care a avut numeroase experiențe sexuale neprotejate cu alte fete. După cum însăși Anabela a relatat, aceasta a fost cauza infectării cu virusul pe care îl tratează și în prezent, la trei ani distanță: „Copil prost de 18 ani și fără educație sexuală primită de la părinții cărora le era rușine să vorbească cu mine, am făcut sex protejat și neprotejat. Curând să aflu că am obținut această boală oribil de grea”. Tratamentul a constat și încă îl constituie administrarea unor ovule. Mai mult, a fost nevoită să suporte și o intervenție chirurgicală în vederea extirpării unor condiloame genitale, apărute odată cu infectarea cu HPV.

Concret, infecția cu HPV este una frecventă și poate fi depistată în orice moment al vieții. În cifre, peste 50% dintre cazuri sunt depistate după începerea vieții sexuale. Confirmarea virusului în corpul uman se face printr-un examen medical. Realizat de un medic specialist, depistarea HPV-ului se face printr-un test Babeș-Papanicolau. Acesta are rol de a indica suspiciunea de infecție cu acest virus. În vederea evidențierii unor leziuni vizibile cauzate de existența infecției în corpul uman, medicul va folosi o serie de soluții de acid acetic. Această procedură, în cazul femeilor, poartă denumirea colposcopie. Cât despre procedura aplicată în rândul bărbaților, aceasta poartă denumirea de peniscopie.

HPV reprezintă cauza a numeroase tipuri de cancer. Cel mai frecvent tip de cancer, depistat în rândul femeilor, este cel de col uterin. Întrebată dacă HPV i-a schimbat viața în vreun fel, Anabela a mărturisit că viața ei a luat cu totul o altă întorsătură, iar efectele pe plan psihic s-au resimțit intens, mai ales în perioada inițială. Pe lângă sacrificiile făcute, Anabela era cuprinsă de teamă. Frica de a nu suferi de cancer a stăpânit-o, lucru despre care a vorbit deschis: „Prima impresie pe care ți-o lasă acest diagnostic este faptul că o să faci cancer și mori sau că ai cancer și mori. Oricum ai lua-o, mori. Ceea ce nu este adevărat. A trebuit să renunț la multe vicii pe care le iubeam în viață, precum țigările, dulciurile consumate în cantități mai mari. Am început să fiu o nebună care caută pe internet printre zecile de milioane de comentarii și povești tratamente primite ca al meu, tocmai ca să am recunoașterea că poate funcționează”.

Ministerul Sănătății a furnizat un raport privind rata de incidență a tipurilor de cancer depistate în urma infecției cu virusul HPV, atât în rândul femeilor, cât și în rândul bărbaților:

În anul 2022, în România, au fost înregistrate mai multe decese din cauza tipurilor de cancer provocate de infecția cu virusul HPV. Următorul grafic prezintă numărul de cazuri, în funcție de tipul de cancer, dar și numărul deceselor înregistrate la nivel național:

Cât despre compensațiile pentru vaccinuri acordate de autoritățile din România, odată informată privind acest aspect, Anabela a primit vestea cu bucurie. Mai mult, menționează că aceste costuri privind achiziționarea dozelor de vaccin necesare pentru prevenție sunt mari și nu la îndemâna tuturor: „M-am bucurat maxim să văd că începem să ne trezim puțin la realitate. Eu deja sunt la a doua doză, ceea ce nu este interzis să faci chiar dacă te lupți cu boala. Toată ziua aceea am zâmbit știind că există ca mine atât de multe persoane care probabil să nu își permită să dea aproape 2000 lei pe 3 doze. Să recunoaștem, e strigător la cer să plătești această sumă pentru sănătatea ta, și da, sunt conștientă că există o gratuitate până la 18 ani dar unii poate nici nu știu de acest lucru.”

În acest sens, vaccinarea constituie metoda eficientă pentru combaterea și protecția privind infecția cu HPV. Vaccinarea reprezintă soluția cu acces pentru toate persoanele doritoare de a le fi administrat medicamentul.

Câteva criterii privind administrarea dozelor de vaccin sunt costurile, care sunt diferite în funcție de categoria de vârstă, dar și numărul de doze necesar administrării unei scheme complete. Astfel, potrivit datelor obținute în urma unei solicitări de informații în baza Legii 544/2001, furnizată Ministerului Sănătății din România, medicii care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pot prescrie vaccinul compensat, în urma unei reglementări adoptate și pusă în aplicare de la 1 decembrie 2023.

Fetele și băieții, cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani, vor beneficia de vaccinare 100% gratuită. Tot în urma acestei reglementări, prețul dozelor de vaccin este redus cu 50% pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 19 și 45 de ani. În acest moment, prețul unei singure doze de vaccin, fără aplicarea reducerilor, ajunge la suma de 650 de lei, într-un cunoscut lanț farmaceutic din România.

Schemele complete de vaccinare sunt atribuite în funcție de categoriile de vârstă. Concret, pentru tinerii cu vârste sub 19 ani, schema completă de vaccinare presupune administrarea a două doze, iar pentru persoanele de peste 19 ani, sunt necesare trei. Următorul grafic prezintă numărul total de tineri cu vârste cuprinse între 11-18 ani, pentru fiecare județ din România. Toți acești tineri din această categorie de vârstă beneficiază de vaccinarea împotriva HPV în proporție de 100%:

Pentru prevenirea infecției cu HPV, în anul 2022, la nivel național au fost vaccinate 104.512 persoane, dintre care 52.975 de persoane din grupa de vârstă 11-14 ani, iar alte 51.537 de persoane din grupa 15-18 ani, potrivit datelor primite de la Ministerul Sănătății. Cât despre anul 2023, până la finalul lunii octombrie, numărul pacienților cărora le-a fost administrat vaccinul a scăzut la 87.587 de persoane, din care 43.503 din grupa 11-14 ani, iar alte 44.084 din grupa 15-18 ani.

În ceea ce privește implicarea autorităților din România, în vederea achiziționării vaccinurilor pentru populația din țară, Ministerul Sănătății a achiziționat în anul 2022 un număr de 180.000 de doze. Între timp, în anul 2023, achiziționarea lor nu a fost atribuită instituției, potrivit datelor obținute. Suma alocată achiziției de doze în 2022 a fost de 72 de milioane de lei, fonduri provenite din bugetul de stat.

Infecția cu HPV, din perspectiva medicilor

Cât despre simptomele manifestate în urma infecției cu acest virus se numără: senzația de arsură sau prurit în zona vulvo-vaginală, secreții vaginale neobișnuite, sângerări anormale sau disconfort la contactul sexual, așa cum explică un specialist din cadrul clinicii Novogyn. Atunci când se află în stadiu inițial, Virusul Papilloma Uman (HPV) poate avea simptome mai puțin evidente și boala poate avansa destul de rapid, fără ca persoana afectată să își poată da seama.

Este important ca fiecare dintre noi să conștientizăm riscurile infecției cu HPV, iar un pas important pe care putem să-l facem în acest demers este prevenția. Aceasta din urmă se poate realiza prin screening și vizite regulate la medic. Testul Babeș-Papanicolau, de exemplu, este un examen de screening ce poate depista în timp util modificările celulelor anormale la nivelul colului uterin. Alte metode utile pot fi folosirea prezervativului la fiecare contact sexual, desi, conform medicului, acestea nu asigură protecție 100%: „Utilizarea corectă și constantă a prezervativelor în timpul actului sexual poate reduce riscul de transmitere a HPV, deși nu oferă o protecție completă. Limitarea numărului de parteneri sexuali poate contribui la reducerea șanselor de expunere la diverse tipuri de HPV.” Un stil de viață sănătos și mai ales renunțarea la fumat pot și ele să reducă semnificativ riscul de infecție.

Totuși, cea mai importantă măsură de prevenire a cancerelor cauzate de virusul HPV este vaccinarea. Deși multe persoane sunt reticente în a se vaccina, considerând că le va fi afectată sănătatea reproductivă, specialistul consider că vaccinul Gardasil 9 are un rol important în problematica de față: „Vaccinul este recomandat în special pentru adolescențe și tinere adulte.  În general, vaccinarea cu Gardasil 9 este recomandată la vârsta de 11-12 ani, dar poate fi administrată începând cu vârsta de 9 ani. Poate fi administrat și la femeile și bărbații mai în vârstă, până la vârsta de 45 de ani, în funcție de deciziile locale și individuale” Totuși, specialistul recomandă o discuție cu medicul înainte ca vaccinul să fie administrat, întrucât mai mulți factori trebuie luați în considerare: vârsta, istoricul medical și ghidurile locale de vaccinare.

Voci și decizii

            În incinta noastră virtuală, intrăm în dialog cu voci autentice, persoane care au ales să se protejeze împotriva HPV prin vaccinul pus la dispoziție de Ministerul Sănătății și cei care au decis să nu urmeze această cale. Povestea noastră adună perspective diferite, oferind o privire needitată în alegerile personale și motivațiile care stau în spatele deciziilor de vaccinare sau refuz.

            Am ales să vorbim cu 4 persoane care dețin diferite numere de doze de vaccin administrate, respectiv 0 doze de vaccin: Andreea care deține o doză, Ioana care deține 2 doze, Maria cu 3 doze și Paula care nu s-a vaccinat.

            Ioana, în vârstă de 20 de ani s-a vaccinat pentru prima dată la începutul lunii septembrie a anului 2023, în cadrul cabinetului medicului de familie, fiind în prezent la a doua doză administrată. Motivul vaccinării ține mai mult de decizia mamei sale care a îndrumat-o și care a luat legătura cu medicul de familie, fiind trecută pe lista de așteptare pentru primirea primei doze. În România, persoanele sub 19 ani pot deține gratuitatea vaccinului prin înscrierea pe listele de așteptare prin medicul de familie, fiind de cele mai multe ori o listă-problemă din cauza timpului de așteptare mult prea mare. Acest lucru s-a întâmplat și în situația Ioanei care a fost trecută pe listă la vârsta de 16 ani iar doza a fost administrată la aproape 3 ani distanță. Deși cele două doze au fost realizate după împlinirea vârstei de 19 ani, tot s-a păstrat gratuitatea datorită faptului că s-a comunicat din timp la medicul de familie, greșeala constând în întârzierea de la Ministerul Sănătății a vaccinului, o greșeală administrativă de stat. În privința mesajului transmis tinerilor, aceasta consideră că fiecare dintre ei trebuie să se intereseze din surse sigure referitor la acest vaccin și la virus, astfel ar putea să-și creeze o opinie corectă pentru a pune în balanță decizia de a se vaccina sau nu”.

            Maria, în vârstă de 21 de ani s-a vaccinat pentru prima dată la 17 ani, a doua doză a avut loc la vârsta de 18 ani iar în prisma faptului că dozele au fost date în cunoștință în Registrul de Evidență de la București, s-a aplicat gratuitatea și în cazul celei de a treia doze. Mama Mariei a fost factorul important de decizie, îndrumând-o pe aceasta de la vârsta de 14 ani în baza principiului că nu a fost începută viața sexuală încă. Un declanșator emoțional puternic a fost depistarea târzie a cancerului de col uterin la bunica acesteia, în urma căruia a decedat. Considerată aptă pentru administrare de către medicul de familie, factor important deoarece există anumite categorii de boli care suprimă acest vaccin, au existat reacții adverse la prima doză, constând în dureri puternice în zona pieptului, apnee, stări de greață și disconfort. Mesajul Mariei este unul pozitiv, îndrumător pentru fete și băieți să se vaccineze, mai ales dacă au existat cazuri în familie de HPV.

            Paula este una dintre multele persoane care nu deține până în momentul de față nicio doză de vaccin, motivele personale fiind varii și concrete. „Cred că este unul dintre cele mai importante vaccinuri care trebuie să fie făcute. Nu am informații foarte multe despre el, pentru că încă nu mi-am făcut un research, dar nici nu s-a vorbit foarte mult până acum. Consider că este necesar să fim vaccinate și împotriva HPV”. În viața Paulei nu s-a pus accentul atât de mult, neconsiderându-l de o foarte mare importanță dar crede că educația adusă asupra acestui subiect este necesară și trebuie pus accentul mai des de către părinți, doctori, presă sau chiar statul român în sine. „ Aș vrea să mă vaccinez pentru HPV, pentru că văd unii oameni din jurul meu discutând despre asta și mă simt puțin unsafe să știu că dacă nu am vaccinul făcut, șansele ca boala să fie mai greu de dus sunt mari.  Nu pot stigmatiza persoanele care nu s-au vaccinat, pentru că le înțeleg.  În același timp, pot să zic că sunt destul de revoltată pe cei care nu își fac vaccinul, dar răspândesc tot felul de teorii false despre el. Despre persoanele care s-au vaccinat, nu pot să zic decât că au acționat corect și că vor fi mai safe în caz de boală.”

            Așa cum nu pot exista doar păreri pozitive asupra unui subiect, nici noi nu putem include doar persoane care încurajează vaccinarea. Așadar, de analizat este punctul de vedere al Andreei, în vârstă de 22 de ani, care poate avea o părere controversată. Atunci când am întrebat-o despre acest subiect, Andreea ne-a explicat îndoielile personale asupra vaccinului: una dintre principalele preocupări ar putea fi legată de posibilele efecte secundare ale vaccinului, studii care arată că există risc de infertilitate sau lipsa de încredere în sistemul de sănătate din România.  „Dacă eu sau orice persoană simte că nu este expusă unui risc ridicat de a dezvolta infecții cu HPV sau că riscul de complicații este scăzut, din cauza faptului că nu întreține relații sexuale sau crede că prin protecția dată de prezervativ nu este infectat de nicio boală cu transmitere, poate să considere că vaccinarea nu este esențială”.

Este important să subliniem că, în pofida acestor îndoieli, Andreea susține vaccinarea împotriva HPV pentru persoanele care doresc să o facă, considerând că fiecare își protejează sănătatea cum consideră că este mai bine.

HPV este un virus ce poate fi vindecat, iar Anabela este convinsă că va reuși într-un final să depășească acest obstacol. Mai mult, vine în sprijinul oamenilor cu sfaturi utile de urmat: „Nu te da niciodată bătut în lupta aceasta grea dar neimposibilă a HPV-ului, la final totul o să fie bine. Încearcă să nu te oprești din a gândi pozitiv și ia orice măsură de siguranță dacă vrei să întreții relații sexuale, acesta este cel mai important lucru”. Mai mult, Anabela evidențiază importanța informării privind tratarea și măsurile necesare în astfel de situații, pe care le consideră importante. În concepția ei, prevenția ar trebui să reprezinte un pas de care ar trebui să țină cont toți oamenii.

Material realizat de: Cotețiu Carla-Sara; Negoiaș Georgiana; Popescu Lucian; Ruțaș Mihai-Tudor și Petric Alina-Maricica.