În contrast cu generațiile anterioare, care s-au adaptat tehnologiei într-un ritm mai lent, Generația Z a crescut într-o lume în care smartphone-urile și a tehnologia se găsește la orice pas. Acest context i-a transformat în adevărați nativi digitali, familiarizați cu utilizarea aplicațiilor și platformelor online încă de la o vârstă fragedă. Pentru Generația Z, cumpărăturile online au devenit o rutină lipsită de efort, iar accesul rapid la informație le permite să ia decizii rapide în ceea ce privește shoppingul. Astfel, tinerii din această generație utilizează tehnologia nu doar pentru a achiziționa produse, ci și pentru a compara prețuri, a citi recenzii și a găsi cele mai bune oferte. Datele furnizate de Forbes subliniază faptul că Generația Z schimbă înțelesul de a fi un consumator inteligent în lumea de azi.
În primul rând, această generație tânără a crescut și s-a dezvoltat în era digitală, unde toată lumea avea de când era mică acces la rețelele de socializare. Spre deosebire de generațiile anterioare, pentru care internetul și tehnologia digitală au apărut mai târziu în viață, Generația Z nu cunoaște o lume fără smartphone-uri, tablete și acces instantaneu la informații. Această generație este pe gândirea că dacă ceva nu a apărut pe aceste platforme de socializare, nu este bun sau nu este în trend, prezența pe rețelele de socializare fiind un barometru al relevanței și validității. Aceasta mentalitate a impus brandurilor necesitatea de a se adapta și de a deveni active în spațiul digital pentru a-și menține relevanța și a atrage atenția acestei generații, dezvoltându-și strategii de marketing puternice și bine orientate pe rețelele de socializare. O componentă esențială a acestor strategii este colaborarea cu influenceri. Conform unor statistici de pe Statista din 2022, Generația Z a descopert noi brand-uri online prin: Reclame ale celebrităților sau persoane cunoscute (19%); Postări sau review-uri ale unor bloggeri experți (18%); Vlog-uri (16%); Reclame pe platforme de streaming muzical (16%); Anunțuri/conținut sponsorizat în podcasturi (13%).
Prin urmare, am considerat că este crucial să examinăm această situație și din perspectiva unui influencer din România, care a realizat campanii sponsorizate pe rețelele de socializare. Această abordare ne permite să înțelegem mai bine cum decurg lucrurile în rândul cumpărăturilor online făcute de tineri. Influencerii au o legătură directă și autentică cu publicul lor, iar experiențele lor pot oferi o perspectivă valoroasă asupra tendințelor și preferințelor Generației Z. Prin colaborările cu branduri și promovarea produselor prin intermediul platformelor digitale, influencerii pot observa în timp real reacțiile și comportamentele de consum ale tinerilor.
Generația Z este mai ușor influențată să cumpere anumite produse promovate de influenceri, dar doar după anumite criterii cum ar fi – aspectul produsului și dacă e aestetic suficient, prețul acestuia, dar cel mai important, modul în care este prezentat. Publicul tânăr simte dacă o reclamă este prea exagerată și astfel, își pierde încrederea față de acel influencer. Tinerii rezonează mai mult cu reclamele naturale și tind să cumpere mai mult în urma acestora. Pe de altă parte, codurile de reducere sunt un plus, deoarece publicul are un interes mai mare față de acel produs dacă le este oferit și un cod de reducere. Acest lucru se întâmplă din cauză că rămân cu impresia că dacă nu profită de moment, nu vor mai găsi niciodată o ofertă așa de bună.
Nataly Nunez- influencer din Cluj-Napoca, 22 de ani
Din păcate, cumpărăturile online au devenit o adevărată adicție pentru mulți tineri, în mare parte din cauza influențelor puternice din rețelele de socializare. Aceste platforme promovează constant produse și stiluri de viață idealizate, ceea ce poate crea o presiune asupra tinerilor de a cumpăra pentru a se conforma standardelor prezentate. Pentru a înțelege mai bine acest fenomen și efectele sale asupra sănătății mentale, am discutat cu un psiholog. Acesta ne-a oferit o perspectivă detaliată asupra modului în care cumpărăturile online pot deveni adictive.
La generația Z, adicția de shopping e influențată de dezvoltarea industriei reclamelor, mai ales din cauza rețelelor de socializare , dar foarte mult din nevoia de a fii la fel cu influencerii pe care îi urmăresc și din nevoia de a compensa o lipsă de sens și de valori. Adicțiile de orice fel nu sunt bune, pentru că ne influențează în sens negativ viața, chiar și dacă e vorba de o adicție a shopping-ului și nu ceva mai nociv. Din cauza adicțiilor, de asemenea fel, avem nevoie de tot mai multe lucruri pentru a simți aceeași stare de bine, ne apare o stare de rău fizic și psihic dacă sutem lipsiți de obiectul adicției, iar în plus, aceasta duce la modificări de substanțe din creier.
Psiholog Clinician – Roxana Pozdîrcă , 53 de ani
Pentru a înțelege mai bine de unde provin aceste adicții și care sunt cele mai mari interese atunci când vorbim despre cumpărăturile online, am discutat cu o studentă în anul al treilea la medicină în București, care se confruntă personal cu o adicție de shopping. Ea ne-a mărturisit motivele care o determină să facă frecvent cumpărături, precum și impactul pe care această adicție îl are asupra vieții sale de zi cu zi.
Adicția aceasta de shopping a apărut probabil din cauza stresului și a lipsei de ocupație în timpul liber. Fiind doar studentă și neavănd un loc de muncă, îmi rămâne un timp liber semnificativ, mai ales în timpul vacanțelor sau în perioadele în care nu am examene. Majoritatea magazinelor au și site online și este foarte ușor și accesibil să intru să navighez de pe telefon, iar de cele mai multe ori , ajung să și plasez o comandă, deși nu am neapărată nevoie de produsul respectiv. Îmi place să merg și în mall pentru cumpărături, dar de cele mai multe ori prefer să le fac online. Magazinele de la care cumpăr cel mai des sunt de haine, respectiv – Zara, Mango, Peek&Cloppenburg, Stradivarius, Nike. Fiind abonată la aceste magazine de un timp, primesc anumite reduceri și oferte, care deobicei mă determină să achiziționez ceva, doar pentru a nu pierde reducerea.
Luoana Iarca, 22 de ani, studentă în București
Această vizualizare ne prezintă o comparație a evoluției procentajului de angajați în funcție de sex din 2019 până în 2023. În mare, evoluția angajărilor în funcție de sex este foarte asemănătoare, singura diferență vizibilă fiind acea că procentul bărbaților angajați era mai mare decât cel al femeilor încă de dinaintea pandemiei. Astfel, putem observa în 2020 o scădere a procentajui, urmat în ambele părți de o creștere destul de mare, dar constantă a celor care s-au angajat din 2020 până în 2022. Numărul a crescut de ambele părți din 2022 până în 2023, însă creșterile nu au mai fost așa de mari ca în anii precedenți.
Potrivit unui studiu, bărbații cu vârste între 25-49 de ani sunt mai predispuși decât femeile să cumpere online. 84.3% dintre bărbați cumpără online, iar femei doar 77%. Însă, femeile fac mai des aceste achiziții, într-o medie de 7.1 pe an, iar bărbații de 5.4 ori pe an. Mai mult decât atât, s-a demonstrat că deși bărbații fac de mai puține ori cumpărături online, aceștia cheltuile cu 10 euro mai mult pe achiziție decât o femeie.
Analizând situația țărilor din Europa de dinaintea pandemiei și după cu ajutorul vizualizării de mai sus, se observă că majoritatea țărilor dezvoltate au suferit o pierdere semnificativă a numărului de angajați în anul 2020 și 2021. Un exemplu bun este Irlanda, care în 2019 avea 75% din populație angajată, în 2020 72%, iar în 2021 doar 66%. Printr-o situație asemănătoare au trecut și țări precum: Suedia, Norvegia, Germania, Polonia, Olanda; în special țările din nordul Europei. Putem observa însă, că țările ce se află mai spre centru sau sud, nu au suferit un așa val mare de pierderi, spre exemplu Italia, care în 2019 avea 44% din populație angajată, în 2020 44%, în 2021 42%. Un aspect foarte important care reiese din această analiză este acela că țările care aveau un procentaj foarte mare de angajați au suferit mai mult decât cele care aveau un număr mai redus de angajați.
Generația Z este cu vârste cuprinse între 11 și 26 de ani, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre aceștia nu au un venit stabil, majoritatea fiind încă elevi, studenți. Astfel, reiese faptul că aceștia comandă lucruri online din banii părinților ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea acestui comportament pe termen lung și despre responsabilitatea pe care o au aceștia din punct de vedere financiar.
După ce am analizat vizualizarea care prezintă procentajul de angajați cu vârste între 20 și 29 de ani, în funcție de an și sex, am observat o scădere semnificativă începând din 2020. Totuși, acest procentaj a revenit la un nivel înalt în 2023. Această fluctuație evidențiază câteva tendințe ce au fost influențate de evenimentele care au avut loc la nivel mondial în acea perioadă. În primul rând, scăderea inițială poate fi datorată impactului pandemiei de COVID-19, care a dus la un număr foarte mare de concedieri și la instabilitate pe piața muncii. În ciuda acestor dificultăți economice, un studiu realizat de Statista arată că cumpărăturile online au continuat să crească în mod constant în ultimii ani.
Pandemia a accelerat adoptarea comerțului electronic, deoarece multe persoane au preferat să facă achiziții din confortul și siguranța casei lor. Chiar și după perioada de concedieri și incertitudine economică, tinerii din această grupă de vârstă au continuat să folosească platformele online pentru cumpărături, indicând o schimbare durabilă în comportamentele de consum. În plus, revenirea la niveluri ridicate de angajare în 2023 sugerează o recuperare economică și o stabilizare a pieței muncii pentru tineri, care, având din nou venituri stabile, au putut să reia și să intensifice obiceiurile de cumpărare online.
Având în vedere aceste lucuri, putem spune că Generația Z preferă cumpărăturile online peste cele din magazine fizice. Acest fapt reprezintă însă și un dezavantaj pentru bugetul lor, fiind mult mai predispuși să comande lucruri de care nu aveau neapărată nevoie și pot fi mult mai ușor manipulați de către brand-uri pentru a plasa o comandă. În plus, trebuie să avem în vedere faptul că aceste adicții de cumpărături nu sunt sănătoase din niciun punct de vedere.
Last Row Legends – Stratan Alexia, Pozdîrcă Petra, Pop Andra
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.