„Aveam 16 ani și eram la un majorat alături de vărul meu, iar eu eram o persoană mega introvertită pe atunci. Totuși, după ce am băut 2 beri, am simțit că devin mai extrovertit, mă simțeam mai confortabil să vorbesc și cu oamenii pe care nu-i cunoșteam, fiindcă nu știam pe nimeni în afară de verișorul meu și pe sărbătorit. Am observat că mă ajută. Și a mai fost și presiunea, toată lumea consuma alcool, era ciudat să nu beau”, spune Andrei, care din motive de confidențialitate dorește să rămână anonim (numele ales este un pseudonim). Aceasta este o poveste aproape universală, raportată la experiențele tinerilor din zilele noastre, care adeseori fac contact cu alcoolul în astfel de contexte sociale.
De la această primă experiență și până la dezvoltarea unei adicții serioase este un drum mai ușor de străbătut decât ai crede, dar pe care cu greu te poți întoarce. La rândul său, Andrei aproape că a parcurs o astfel de cale, odată ce a împlinit vârsta de 18 ani și a început perioada majoratelor în grupul său de prieteni. Acesta povestește cum, începând de la al său în luna aprilie și până în septembrie inclusiv, aproximativ la fiecare a doua lună avea loc câte o astfel de petrecere la cabană, unde consumul era mai mult decât excesiv. În iulie putem vorbi despre punctul culminant al acestei perioade, afectat de o etapă dificilă din viața sa, în care a realizat că alcoolul îl ajută să uite de problemele emoționale din cauza cărora se simțea „inutil” și „folosit”. Acesta mai adaugă și că nu își mai amintește „cel puțin 50% din cele întâmplate la aceste petreceri din cauza alcoolului”, respectiv că între aceste instanțe de consum excesiv, existau și ieșiri dese la bere, „cam tot la 2-3 zile”. Conform psihologului clinician Viorel Roman din partea organizației ALIAT, deși nu există un prag aplicabil pentru toată lumea cu privire la când începe dependența de alcool, ce depășește 14 unități de consum pe săptămână, respectiv 4-5 la o singură ocazie în rândul bărbaților, iar 7 unități pe săptămână și 3-4 într-o singură ocazie pentru femei reprezintă un risc de sănătate și poate sugera o adicție(1 unitate=10g alcool pur=330 ml bere=125 ml vin=40 ml tărie). În acel moment din viața sa, aceste numere erau cel mult o sugestie pentru Andrei, susținând că fără ajutorul apropiaților săi, ar fi ajuns dependent de alcool: „Deși eram morți de beți toți, prietenii îmi luau băutura din față și spărgeau sticlele că să nu beau alcoolul. De asemenea, la acel majorat din iulie, m-a ajutat o prietenă foarte mult și cumva m-a oprit din a da în adicție. Consider că m-am oprit la momentul oportun. Dacă mai continuam o seară, aș fi fost dependent și fizic și psihic”.
Deși Andrei a avut un sistem de sprijin eficient în jurul său care să-i ofere ajutorul necesar, nu mereu se întâmplă astfel. Viorel Roman ne explică cum, în cazurile extreme ale acestui viciu, relațiile interpersonale se pot deteriora masiv, de la reproșurile partenerilor legate de consum, cât și ascunderea acestuia din partea consumatorilor, amenințări, pierderea banilor ș.a.m.d.: „Este dificil să asiști neputincios la distrugerea lentă a persoanei apropiate consumatoare. Nu degeaba, dintre toate bolile, adicțiile sunt cele care, de regulă, lasă omul singur pe patul de spital, deoarece manifestările bolii îndepărtează persoanele din jur în cele din urmă.” Ca urmare a consumului său, deși Andrei susține că a evitat dependența, nu este lipsit de efecte negative și resimte o deteriorare a relațiilor sale din zona romantică: „În urma unei relații toxice, am rămas cu probleme de atașament, unde ori nu mă atașez deloc, ori o fac prea dintr-odată. De atunci, când mai mă apropii de vreo fată și începem să vorbim des, reușesc să îmi exprim sentimentele numai dacă sunt sub influența alcoolului. Dacă nu beau nimic, nu simt o motivație și cumva îmi e frică să-i scriu unei persoane noi. Trebuie să beau o bere să-mi fac curaj”.
Și totuși, când există astfel de consecințe, de ce beau oamenii, mai ales în exces? Viorel Roman menționează o varietate de factori care pot influența consumul unui individ: „Din punct de vedere cultural, alcoolul face parte din ritualurile religioase și ospitaliere românești, muzical a fost glorificat din cele mai vechi timpuri, social este disponibil și ușor accesibil. Se alătură și alte cauze universale precum presiunea financiară actuală, utilizarea lui ca modalitate de auto-medicare sau auto-reglare emoțională.” O parte din acestea îi sunt familiare și lui Andrei, care în cea mai mare parte, alege să utilizeze în continuare alcoolul în scop social, dar cu mențiunea că a învățat să îl prefere în cantități moderate: „Mi se pare că alcoolul unește oamenii. Altfel sună când chemi pe cineva la o bere, față de la un suc. Scopul nu e să te torpilezi, dar pe mine mă ajută berea să mă deschid. Deși sună urât, datorită alcoolului am început să mă simt mai confortabil în preajma oamenilor și să mă apropii de anumite persoane strict datorită acestor ieșiri la bere și la povești”. Mai mult de atât, în această călătorie a consumului de alcool, Andrei a reușit să ajungă la o cotitură de drum în care consideră că poate atribui niște conotații pozitive acestei experiențe: „Recent m-am simțit puternic în burnout și am avut probleme cu somnul, iar berea m-a ajutat să dorm mai bine. Seara, când eram rupt de obosit și mă simțeam fără nicio valoare, beam o bere și mă simțeam mai bine. Fără acele beri aș fi avut o groază de nopți nedormite. Am încetat să mai folosesc alcoolul pentru a mă ajuta psihic să uit de probleme, ci îl folosesc să dorm mai bine sau să mă deschid mai mult față de oameni”.
Povestea lui Andrei este doar un fir de nisip pe o plajă a dependenței de alcool în rândul tinerilor. Zeci de mii de români cu vârste cuprinse între 14 și 30 de ani se confruntă cu aceeași problemă și situația se agravează în fiecare an. Acest „fenomen” face parte dintr-un întreg val care a lovit Europa în ultimii ani. Există o serie întreagă de factori care contribuie la instalarea dependenței de alcool, de la stresul la școală/facultate/mediul de muncă, incapacitatea de integrare în mediul social și până la abuzul în familie și traumele copilăriei.
Alcoolul și tinerii
Alcoolul a devenit o prezență cotidiană pentru o mare parte din locuitorii din mediul urban al României. Fie că este vorba de o ieșire după programul de muncă, o bere la meci sau de un mod de a scăpa de stres, emoții și gânduri negative, consumul de alcool reprezintă o problemă reală atât în țara noastră, cât și în întreaga Europă. Deși în prezent suntem mult mai cumpătați față de începuturile anilor 2000, când România era fruntașă la consumul de alcool din Europa, conform celor mai recente date (2022), românii depășesc media Uniunii Europene, semnalând o problemă care poate necesită mai multă atenție decât îi este acordată în momentul de față.
Este foarte important să menționăm și faptul că în prezent, consumul de alcool este într-un continuu process de normalizare, mai ales în rândul tinerilor. Ieșirile în baruri, petrecerile și chiar întâlnirile casual sunt adesea acompaniate de alcool, iar abținerea este văzută ca un comportament atipic, cum am observat anterior și în povestea lui Andrei. Este din ce în ce mai clar că alcoolul a devenit un element central al vieții sociale urbane, fiind perceput nu doar ca un mijloc de relaxare, ci și ca un catalizator al socializării și integrării în grupuri.
Deși în aparență, consumul de alcool într-o conjunctură socială pare absolut normal și inofensiv pentru sănătatea psihică și fizică a oamenilor, fiind considerat de unii un act benefic pentru eliminarea stresului și anxietății, acesta poate reprezenta o rampă de lansare pentru o adicție îndelungată. Conform echipei de la Programul Sf. Dimitrie Basarabov Cluj, specializat în recuperarea din abuzul și dependența de substanțe și comportamente, vârsta medie de începere a consumului este între 14-16 ani.
Am obținut aceste informații din telefoanele primite de la aparținătorii minorilor, dar și prin explorarea istoricului de consum a celor trecuți de 18 ani prin serviciile de consiliere (noi lucrăm cu persoane adulte).
Dependența afectează toate categoriile de vârstă.
Ce este dependența de alcool și cum începe să se manifeste?
Conform OMS, cantitatea de alcool pur existentă într-o băutură este cel mai important aspect de luat în calcul. De exemplu, ne referim la o băutură standard, ca fiind, 1 halbă de bere la 250 ml cu 4% alcool, sau un pahar de vin de 90 ml cu 12% alcool. Consumul a peste 4-5 băuturi standard pe zi pentru bărbați, respectiv peste 2-3 băuturi standard pe zi pentru femei este considerat un consum dăunător. La acest nivel apar probleme fizice, mentale și sociale. În funcție de factori fiziologici și genetici, această toleranță poate fi și mai mică, adică sunt persoane care au probleme și pentru cantități mai mici.
Dependența se caracterizează prin nevoie de a consuma cantități din ce în ce mai mari de alcool (boală progresivă) pentru a obține aceleași efecte. Persoana afectată are încercări repetate de control asupra consumului, dar, fără rezultate (nu reușește singur).
Echipa Sf. Dimitrie Basarabov
2021 European Health Report arată că românii consumă 12,3 litrii de alcool pur pe an, țara noastră aflându-se pe locul 9 în Uniunea Europeană la acest capitol. Deși din punct de vedere cultural, România se încadrează în tipologia balcanică, observăm că la capitolul consumului de alcool ne întrecem toți vecinii detașat, cu excepția Bulgariei, fapt care ajută la confirmarea rolului major al acestui viciu în viața unui român obișnuit.
Legat de manifestarea dependenței de alcool, Prof. Dr. Univ. Răzvan Cherecheș, profesor la secția de Sănătate Publică a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, ne-a spus că adicția presupune o focalizare excesivă pe comportamentul de care individul este dependent. Dependentul începe să se focalizeze aproape exclusiv pe următorul fix, pe următoarea doză de substanță de care are nevoie, eliminând restul elementelor din viață, familie, carieră, profesie, hobby-uri, care încep să dispară de pe lista de priorități.
Fenomenul binge drinking și consecințe
Binge drinking-ul este poate unul din cele mai cunoscute acte pe care majoritatea le observăm încă din copilărie, cu sau fără voia noastră. Ne lovim de această acțiune dureroasă în diverse împrejurări din viața noastră de zi cu zi. Fie că vedem un om al străzii ținând în mână cea mai ieftină sticlă de vodkă găsită, fie că vedem la restaurant un individ care a devenit foarte vocal din cauza alcoolului, un lucru este cert: românii au o relație strânsă cu această substanță.
Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din SUA (NIAAA) definește consumul excesiv de alcool ca un model de consum care aduce concentrația de alcool în sânge la 0,08% – sau 0,08 grame de alcool pe decilitru – sau mai mult.
Binge drinking-ul este o problemă serioasă în Europa, afectând în special tinerii și adulții tineri. Țări precum Irlanda, Germania și Estonia sunt fruntașe în clasamentul băutorilor. În România, situația este mai îngrijătoare ca niciodată, țara noastră având al doilea cel mai mare procent de binge-drinkers din Europa, conform unei statistici Eurostat din 2022.
Putem alcătui un profil al românului tipic în legătură cu consumul de alcool, ținând cont de câteva detalii despre preferințele acestuia. Astfel, potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică privind consumul de băuturi în România, berea este băutura alcoolică preferată a românilor, aceștia consumând 83,3 litri pe an. Pe locul doi se află vinul, cu 23,3 de litri consumați. Consumul de băuturi tari (whisky, gin, votcă, rom) este de doar 0,9 litri per cap de locuitor, ceea ce înseamnă un pic mai mult de o sticlă pe an. În ceea ce privește consumul total de alcool pur, acesta este de 9,7 litri, fapt care înregistrează o scădere față de anii precedenți.
Așadar, având în vedere aceste numere destul de ridicate, trebuie să existe și consecințe. În raportul privind Starea Sănătății în Uniunea Europeană din 2023, aflăm că decesele din cauza consumului de alcool pe teritoriul României în anul 2019 reprezentau un procent de 7% din totalul deceselor acelui an, destul de apropiat de media Uniunii Europene de 6%.
La nivel național, putem observa rata mortalității cauzate de consumul de alcool, conform unei statistici de la Eurostat din 2024 care vizează perioada 2011-2021, România, se situa în anul de grație 2021 relativ bine față de țări precum Slovenia și Letonia, unde rata mortalității era de peste 10 per 1000 de locuitori.
Ce diferențiază un dependent de alcool de un consumator normal?
Caracteristicile care deosebesc o persoană dependentă de un consumator normal sunt: factorii genetici ( gena compulsivității – persoanele care au această genă au o vulnerabilitate sporită atunci când consumă orice substanță psihotropă), factori de mediu (stres, cosnum uzual în familie de substanțe psihotrope, abuz fizic, sexual).
Echipa Sf. Dimitrie Basarabov
În acest sens, poate apărea următoarea întrebare: cum se pot vindeca dependenții de alcool?
Nu există vindecare, vorbim despre o boală care necesită recuperare pe parcursul întregii vieți (cum este și diabetul). Este o boală cronică, recuperarea trebuie să se bazeze pe abstinența totală. De exemplu, odată ce un castravete a fost murat, procesul de murare este ireversibil. Nu poți transforma un castravete murat într-unul crud.
În cadrul centrului de adicții Sf. Dimitrie Basarabov, în anul 2023, aproximativ 196 din totalul de 771 de persoane au beneficiat de serviciile de consiliere: individuală, de grup, grup de suport, grup educațional de prevenire a recăderii și au rămas abstinenți. Acesta este un prim pas pentru începerea unei noi vieți, lipsită de efectele monstruoase ale alcoolului.
Cum se poate rezolva problema unui popor aproape dependent de alcool?
În final, nu cred că putem avea o soluție clară legată de această problemă, însă rămâne la latitudinea noastră să o conștientizăm ca fiind una din cele mai grave pe care le avem ca popor. Trebuie să începem să lucrăm în direcția asta, prin punerea în lumină a organizațiilor non-guvernamentale și a centrelor care se ocupă de oamenii dependenți, acestea fiind entități care pot da startul în cursa împotriva dependenței de alcool.
Material realizat de echipa Ravaneli. Membri:
Belea Andra
Tatariu Denis
Tenciu Marian
Voinea Adrian
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.