Drogurile devin un subiect din ce în ce mai discutat în România. Fie că este vorba de consumul acestora sau despre deținerea lor, acest subiect tinde să pornească foarte multe discuții atât cu tentă pozitivă, cât și cu tentă negativă. Dacă privim la legile celorlalte țări europene, majoritatea au dezincriminat deținerea și consumul de anumite droguri, iar câteva dintre aceste țări sunt: Portugalia, Olanda, Elveția, Cehia sau Spania.
În urmă cu două luni, Cătălin Țone, expert antidrog, afirma faptul că fenomenul consumului de droguri a explodat în România. Conform unor statistici din 2022, furnizate de Agenția Națională Antidrog, peste un milion de tineri români a consumat cel puțin odată în viață droguri. Țone afirmă de asemenea că lupta pe care statul o duce împotriva drogurilor constă în trei piloni:
Vorbim de prevenire, care este o activitate extrem de complexă, ceea ce facem noi acum; despre combatere, care înseamnă probarea activităţii reţelelor internaţionale de traficanţi, care transportă droguri de la locul de producţie până la consumatorul final, şi vorbim despre un lucru extrem de important, despre tratament, tratarea dependenţei de droguri.
Cătălin Țone, expert antidrog
Cu toate că oamenii politici pare că își arată îngrijorarea asupra fenomenului și subliniază eforturile pe care instituțiile statului le fac pentru a stopa acest trend, putem vorbi despre un real interes pentru a reduce consumul și efectele dezastruoase ale acestuia în rândul tinerilor? Este consumul de droguri o îngrijorare pentru România când există cazuri precum tragedia de la 2 mai în care și-au pierdut viața doi oameni din cauza unui tânăr care s-a urcat drogat la volan? Funcționează cu adevărat aceste măsuri de prevenție? Cum stă situația din România privind consumul de droguri raportat la media europeană?
Situația nu este atât de neagră în România
Consumul de droguri în România, sub media europeană. Conform ultimului studiu realizat de Agenția Națională Antidrog, 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce, 6% dintre ei au consumat și în ultimul an. Consumul de droguri în ultimul an este totuși sub media europeană, care, conform raportului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie din 2023 este de aproximativ 8%. De aici reiese faptul că România încă stă bine la capitolul consum de droguri în perioada recentă, față de media europeană.
Dacă vorbim de mortalitatea asociată cu consumul de droguri, România este situată cu mult sub media europeană. Potrivit unui raport al Centrului de Monitorizare a drogurilor și dependenței de droguri din 2023, în Europa, media de morți care au fost asociate cu consumul de droguri este de 18.3/milion de locuitori. În România, potrivit ultimului raport al ANA, în România au fost înregistrate în 2022 30 de decese asociate cu consumul de droguri. La o populație a României de aproximativ 19 milioane, asta înseamnă că au fost înregistrate 1.57 morți/milion de locuitori.
În graficul de mai jos regăsim situația consumului de droguri la nivel european, conform datelor extrase de pe EMCDDA. Este important de notat faptul că informațiile au la bază declarațiile voluntare ale voluntarilor, nu date statistice realizate de instituțiile statului:
Astfel, observăm faptul că, deși nu există un număr de interogări care să reflecte alegerea tuturor cetățenilor, ci doar acelora care au vrut să răspundă la acest sondaj, România se află printre ultimele țări din Europa când vine vorba de consumul de droguri, iar în cazul legalizării, situația nu ar fi atât de ușor de scăpat de sub control, așa cum se tem autoritățile. În plus, observăm că cel mai consumat drog este canabisul, care este unul dintre cele mai puțin nocive droguri, de unde reiese o oarecare disciplină pe care o au majoritatea consumatorilor.
Totuși, cum ajung românii să consume droguri?
În România, deși situația nu este la fel de apăsătoare ca în restul Europei, media de vârstă pentru cei care încep să consume droguri este una foarte mică. Ne-am întrebat de ce devin tinerii țării dependenți de droguri? Așa am dat de Narcis și Laurențiu, doi tineri studenți, aflați în intervalul de vârstă 25-29, care, deși au avut o problemă gravă cu consumul de droguri, acum sunt în proces de reabilitare:
Am început din curiozitate și presiunea grupului de prieteni, pentru că toți erau mai mari decât mine. Vedeam în filme și la alții cum se distrează și am vrut să încerc și eu. La început nu era prea mare chestie, dar ușor ușor a devenit un obicei de care am scăpat destul de greu. Obișnuiam să ne vedem după liceu și să fumăm iarbă, iar apoi să ne plimbăm prin parcul de lângă școală. Simțeam că trebuie să fac ce fac și ei ca să fiu acceptat.
Narcis, student și consumator de droguri
Toată povestea mea cu drogurile a început la 17 ani, când încă eram în liceu. Eram într-un grup de băieți mai mari. Eu fumam țigări și uneori fumam și iarbă de la ei. Într-o seară, fiind la prietenii mei acasă am zis să încerc și eu ce trăgeau ei pe nas, adică cox. Am continuat să trag, trăgeam cam de 3 ori pe săptămână, devenise un obicei, dar nu am considerat-o o problemă. Apoi, ușor-ușor am încercat și alte substanțe gen MDMA sau ecstasy și amfetamină.
Laurențiu, student și consumator de droguri
Este ușor de sesizat cum grupurile de persoane cu care se înconjoară tinerii au un impact foarte mare asupra lor. Este evident faptul că grupurile de prieteni, din păcate, au o mai mare încredere din partea tinerilor decât autoritățile statului. Așa ajung tinerii să consume droguri, în grup, în loc să urmeze campaniile autorităților. În cazul lui Narcis și Laurențiu, influența persoanelor mai mari au avut consecințe serioase de durată:
Pe parcursul a aproape 4 ani am continuat cu cocaina și iarba, până am realizat că deja îmi afecta foarte mult viața, facultatea și mai ales interacțiunile sociale. Ajunsesem să nu treacă zi fără cocaină. Oamenii cu care mă înconjuram erau toți sparți mereu și era bine pentru mine pentru că aveam de unde să iau.
Laurențiu, student și consumator de droguri
Stigma în rândul consumatorilor români
În România consumul de droguri este într-un fel demonizat, fiind văzut ca un lucru atroce, de nedescris în rândul oamenilor de rând. Tinerii, naivi de obicei, cad în capcana drogurilor, ajungând, cu ajutorul autorităților, să fie izolați de societate și stigmatizați.
România continua să aibă cea mai abruptă creștere din UE a incriminării și încarcerării consumatorilor, fiecare din ultimii 6 ani fiind recorduri absolute în ceea ce privește numărul consumatorilor condamnați, culminând cu 1 pe zi în 2021 (70% la o formă a pedepsei cu închisoarea), respectiv recorduri absolute pentru numărul persoanelor cercetate (peste 10.000 anual, dintre care ~80% consumatori).
Vlad Zaha, criminolog cu aria de activitate în domeniul politicilor publice antidrog și criminologiei publice intervenționiste
Putem vorbi de un ajutor real oferit de stat pentru tinerii dependeți?
În următorul grafic se poate destinde numărul total al admiterilor la tratament conform datelor extrase de pe data.gov.ro, care s-a aflat într-o continuă creștere din 2013. În ultimii ani însă, putem observa cum lipsa de tratament se regăsește din ce în ce mai mult în rândul consumatorilor de droguri:
Din acest grafic, este evidentă lipsa de încredere a tinerilor pentru a cere ajutor în rândul autorităților statului. Campaniile de prevenție sunt un eșec, iar reglementările legislative privind drogurile și pedepsele aplicate adesea tinerilor, pentru cantități infime de droguri, contribuie la descurajarea tinerilor. Astfel, tinerii evită în ultimii ani să apeleze la tratament, pentru a nu avea probleme cu legea ulterior.
România și-ar putea ajuta tinerii prin a le oferi centre unde să ceară ajutor, prin mediatizarea campaniilor de informare, în detrimentul celor de pedeapsă. În România nu nivelul de consum este problema, ci mai degrabă crizele în care tinerii ajung pentru că sunt stigmatizați de autorități și societate și nu știu încotro să se îndrepte pentru a cere ajutor. În acest sens, tot Vlad Zaha ne oferă o lămurire:
substanțele devin cu atât mai periculoase cu cât sunt mai aspru interzise, pentru că interzicerea scade șansele cuiva de a cere ajutor, îl împiedică să obțină informații despre consumul responsabil, despre diferențele dintre droguri și nu-i permit să-și testeze substanțele
Vlad Zaha, criminolog cu aria de activitate în domeniul politicilor publice antidrog și criminologiei publice intervenționiste
După cum indică următorul grafic, bazat pe datele extrase de data.gov.ro, numărul de spitalizări a scăzut drastic în România în ultimii ani, dovadă fiind că inițiativele statului de a conștientiza nevoia de ajutor a tinerilor consumatori este un eșec:
După cum se poate observa, intervalul de vârstă 25-29 este cel mai mare consumator de droguri în România. De aici tragem concluzia că inițiativele statului și campaniile de combatere al consumului de etnobotanice trebuie îndreptat către adolescenți în primul rând, pentru a nu ajunge consumatori la această vârstă. Este important de observat și faptul că cele mai multe internări pentru tratament se regăsesc tot în acest interval de vârstă, lucru care ar părea îmbucurător. Cu toate acestea, trebuie să corelăm și evoluția în timp a acestor admiteri. În graficul de deasupra dashboard-ului observăm o scădere dramatică a admiterilor la tratament din 2013 și până în prezent. Aceasta este dovada incompetenței statului și eșecului campaniilor de prevenire.
De unde vine ajutorul dacă statul nu intervine?
Pentru început este important să înțelegem că ajutorul mai întâi pornește de la persoana care se confruntă cu o astfel de problemă. În România tinde să primeze anumite stereotipuri, iar consumatorilor le este greu să se deschidă:
Dorința de a renunța trebuie să vină din proprie inițiativă și nu poate fi impusă. E greu să realizezi că ai o problemă, iar apoi să vrei să schimbi situația e și mai greu. Trebuie neapărat să încurajăm oamenii să vorbească deschis despre asta fără frica că ar putea fi judecați. Poate așa putem să schimbăm percepțiile și să arătăm cât de greșite sunt stereotipurile legate de dependențe.
Narcis, student și consumator de droguri
Deși am oferit mai sus soluții plauzibile pe care Statul Român le poate lua în considerare în ce privesc programele de reabilitare și centrele de tratament pentru consumatorii de droguri, tinerii care se confruntă cu această problemă sunt nevoiți, la momentul actual, să se descurce cu forțele proprii:
În cazul meu, cred că sprijinul oferit de familie. Deși nu au reușit să mă trimită la un centru de reabilitare, am apreciat foarte mult efortul de a plăti un psiholog, pentru că știi și tu că e destul de scump acum să mergi la psiholog. Și am apreciat atât de mult asta, încât nu am mai vrut să continui să mă droghez. Psihologul m-a ajutat extrem de mult să mă descopăr și deși nu am înțeles întrutotul de ce m-am apucat și ce m-a ținut acolo, mă bucur că am reușit să elimin monstrul ăsta din mine.
Ștefan, student și consumator de droguri
Am trecut printr-un proces dificil. Am căutat ajutor profesional și am fost sprijinit de familie și prieteni. Am mers la terapie și programe de reabilitare, iar asta m-a ajutat mult să înfrunt dependența. Dar cel mai important lucru a fost să îmi găsesc un scop și o motivație în viață. Trebuia să îmi găsesc un sens mai profund pentru a renunța la droguri și pentru a-mi construi o viață mai bună.
Narcis, student și consumator de droguri
Concluzii – dezincriminăm sau nu?
În ultimii ani se poate observa o creștere a toleranței de către statele europene în ce privește consumul de droguri. Țări dezvoltate precum: Spania, Olanda, Portugalia, Germania, au legalizat consumul de Canabis. În ceea ce privește drogurile mai periculoase, legalizarea lor ar reprezenta un pericol prea mare:, așa cum consideră chiar unii dintre consumatori:
Ar fi frumos să se decriminalizeze iarba și în România, măcar deținerea pentru consum redus. Ar ajuta și statul și mai ales dependenții. Pentru că tu atunci când te gândești să ceri ajutorul, cel mai frică îți este de repercusiunile legale, decât de orice altceva. Așa a fost și la mine. Dar clar nu ar fi ok de legalizat drogurile tari. Alea îți dau dependeță imediat și mai te și distrug mental.
Laurențiu, student și consumator de droguri
Drogurile mai puternice ar putea avea efecte nocive asupra consumatorilor, mai ales a celor care nu sunt familiari cu această arie. În schimb, dezincriminarea canabisului ar reprezenta un pas mare pentru România. Așa cum specifică Laurențiu, consumatorii de droguri ar putea cere ajutorul mai repede, fără a mai simți frică față de situația legalității. De asemenea, ar putea reprezenta un pas mare în ce privește medicina, canabisul fiind recunoscut pentru tratarea anxietății, epilepsiei, durerilor cronice sau ale altor afecțiuni.
Eu mă gândesc câți prieteni de ai mei nu ar mai face trafic, daca ar fi legalizată iarba. Mulți ar rămâne fără job să zic așa. Dar oricum e și bine dacă e legalizată pentru că știi ca e una mai de calitate, alta mai așa, dar știi sigur că aia de calitate e bună, nu cu țepe de astea.
Ștefan, student și consumator de droguri
Piața neagră ar rămâne deci și fără mulți dealeri, ceea ce ar conduce astfel la o reducere substanțială a criminalității. Consumatorii ar putea avea accesul la produse verificate, de calitate, reducând astfel riscul intoxicației cu substanțe necunoscute sau periculoase.
În concluzie, dezincriminarea drogurilor ar putea să reprezinte o măsură benefică, dacă privește strict drogurile slabe, dacă sunt impuse limite clare și dacă statul ar oferi centrele necesare pentru tratarea intoxicațiilor.
Articolul a fost realizat de Dăscăleanu Gabriel, Buhăceanu Anca, Diaconeasa Elisabeta, Toth Daria.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.