Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să obțină lucruri cât mai ieftin, fie că este vorba de schimburi de animale, mâncare, haine sau metale prețioase. Uneori, chiar și acel „ieftin” era prea mult pentru unii, iar o parte dintre aceștia decidea să apeleze la furt. Mulți ani mai târziu s-a ajuns în era digitală. Multe înșelăciuni se întâmplă printr-un simplu click, unii pierd, alții câștigă. Este legal? Nu. E considerat furt? Da. Totuși, furtul, în această situație, nu înseamă doar păgubirea unor persoane fizice, ci și a companiilor care produc programe. Aici se ajunge la piraterie, la cea digitală, mai exact. În vremurile pe care le trăim, într-un punct în care inflația explodează în fiecare an, lucrurile devin tot mai scumpe, posibilitatea de a cumpăra proprietăți e din ce în ce mai mică și mâncarea atinge prețuri uriașe, oamenii sunt din ce în ce mai atenți la cheltuielile ce au la bază anumite dorințe. Astfel, oamenii adoptă din ce în ce mai mult pirateria. Care este gândirea comună?: “De ce să plătesc pentru ceva ce pot avea gratis?” Și tot mai mulți oameni adoptă această gândire. Unde este rata cea mai mare de piraterie? În țările cu o forță economică scăzută. Din păcate, România este una dintre ele. Astfel, vă invit să descoperim relația românilor și implicarea acestora în pirateria digitală.
Problemele economice sunt principalul motiv pentru care românii aleg pirateria în detrimentul subscripției sau a achiziției. Într-o țară în care salariul mediu net este de 1040 de euro și chiriile decente se situează în jurul valorii de 300 de euro, oamenii încearcă să salveze cât mai mulți bani din cât mai multe părți. Fie că este vorba de un abonament la servicii de video/music streaming, bundle-uri pentru editing, aplicații de producție muzicală sau jocuri, oamenii găsesc soluții pentru a le obține ilegal, scutind sume de bani considerabile pe termen lung. Aceștia aleg siteuri generaliste precum Filelist, un tip de site care conține crack-uri din toate domeniile, sau siteuri mai nișate, câteva exemple fiind SiteFilme pentru filme și seriale online gratuite, SKIDROW pentru jocuri sau G-Meh pentru programe de producție muzicală. Multe sunt internaționale, altele sunt cunoscute doar pe plan național, dar asta este mai puțin important. Ce îî interesează pe oameni este să funcționeze și să nu ia viruși (opțional). Din datele analizate (sursa Kaggle), România se află printre cele mai slabe țări din Uniunea Europeană din punct de vedere economic.

Fabian Rizea, specialist în domeniu
Astăzi am stat de vorbă cu Fabian Rizea, un proaspăt Junior Embedded Hardware Developer care a deținut în trecut un site pe care posta filme, destinat celor ce nu voiau să plătească pentru a merge la cinema și, totodată, pentru că în România nu existau la vremea respectivă servicii de streaming. Întrebat despre numărul de vizite pe care le avea, acesta a menționat: “Păi…cred că la câteva luni am început sa am trafic pe el și cred că în cea mai bună perioadă aveam undeva la 1000 de vizitatori unici pe zi. Practic când căuta lumea pe Google, căutau numele filmelor și așa mă găseau. Dar, după ce nu am mai avut grijă de el, nu a scăzut și activitatea, încă a mers o perioadă”.
Putem observa că, în top se află un film indian, ceea ce înseamă faptul că majoritatea persoanelor ce caută filme piratate sunt vorbitori de indiană (Sursa setului de date este Kaggle).
Totodată, unii oameni nu petrec suficient de mult timp astfel încât să se justifice investiția în anumite softuri sau jocuri. Aici este cazul lui Luca Berindei și Raul Racolța, doi tineri studenți cu posibilități financiare reduse. Aceștia ne-au prezentat principiul lor de bază în ceea ce privește achiziționarea de aplicații software online sau aabonamente: “Multe jocuri nu mai sunt disponibile pe piețele digitale precum Steam, Ubisoft, EA Play (vechiul Origin), deci comunitățile de pirați distribuie astfel de jocuri mai departe astfel încât sa fie disponibile în continuare pe siteuri diferite ca Filelist, Ocean-of-Games sau FileCR”;”Eu piratez jocuri pentru a le testa înainte de a le cumpăra. Aceasta poate duce la achiziția ulterioară a jocului, dacă eu consider că merită investiția cu adevărat, după ce l-a încercat câteva ore”.
Astfel, din datele prezentate (sursa: Statista) observăm că românii petrec cu o treime de timp mai puțin decât locul 1 în lume, Africa de Sud. Astfel, ne situăm aproape de valoarea mediană.
Pirateria digitală nu afectează numai statutul companiilor foarte mari, de rangul celor internaționale, ci și latura specializată pe o anumită regiune a fiecăreia. Astefel, muzică (casele de discuri), filme sau seriale (Lecții de viață) și jocuri video, suferă pierderi financiare semnificative din cauza pirateriei. Lipsa veniturilor adecvate din vânzări îngreunează dezvoltarea și lansarea de noi produse. De asemenea, lipsa fondurilor poate duce la reducerea numărului de locuri de muncă (în 2022 șomajul atingând cote mari din cauza crizei) .Aceste pierderi financiare au un efect asupra întregii economii, afectând nu doar creatorii, ci și distribuitorii, prin urmare și consumatorii.
Pirateria digitală nu afectează doar companiile internaționale, ci și pe cele locale. Industria creativă din România, care include producători de software, muzică, filme și jocuri video, suferă pierderi mari din cauza pirateriei. Studenții și elevii, în general persoanele care nu au un venit stabi, recurg la aplicații precum Musi sau Youtube Vanced pentru a nu avea reclame în timp ce ascultă muzică sau se uită la diverse videoclipuri. Lipsa veniturilor adecvate din vânzări face dificilă dezvoltarea și lansarea de noi produse. De asemenea, lipsa banilor poate duce la reducerea numărului de locuri de muncă și la scăderea calității produselor oferite. Aceste pierderi financiare afectează întreaga economie, lovind nu doar creatorii, ci și distribuitorii și vânzătorii. Prin extensii precum AdBlock creatorii de conținut pierd sume considerabile de bani.
O soluție viabilă pentru reducerea pirateriei este oferirea de alternative legale și accesibile pentru consumatori. Servicii precum Netflix, Spotify, Steam și altele au început să câștige popularitate și în România, oferind acces la o gamă largă de conținut la prețuri accesibile. Totuși, și salariile au crescut semnificativ în România, totul fiind mult mai accesibil fără eforturi financiare considerabile. Aceste platforme au reușit să atragă utilizatori prin oferirea de conținut de calitate, disponibilitate imediată și siguranța că nu încalcă legea. Utilizatorii beneficiază de o experiență mai sigură și mai convenabilă, fără riscul de a descărca viruși sau malware. Pe lângă aceste servicii internaționale, apar tot mai multe inițiative locale care încearcă să ofere conținut cultural autohton într-un mod legal și accesibil. De exemplu, platforma de streaming local Voyo a avut foarte mult de câștigat, oferind filme, seriale și emisiuni TV românești. Totuși, mai este de lucrat la ea până ca aceasta să funcționeze la înălțimea celorlalte platforme care activează pe plan internațional. Ce este bun la această companie? Investește în producții locale. Mulți și-au cumpărat abonamente pentru a urmări serii precum Lecții de viață sau Atletico textila, susținând astfel industria creativă din România și oferind publicului acces la conținut de calitate într-un mod legal.
În ciuda eforturilor de a oferi alternative legale și accesibile, pirateria digitală rămâne o provocare majoră pentru România. Fenomenul e alimentat de o combinație de factori economici, culturali și tehnologici care fac ca soluțiile simple să fie ineficiente. Totodată, educația și conștientizarea joacă un rol crucial în schimbarea mentalității colective cu privire la piraterie. Informarea publicului despre efectele negative ale pirateriei asupra economiei locale și asupra calității produselor poate contribui la reducerea acesteia. Până la urmă, cu toții am avut acel vecin care ne instala Windows-ul, sau poate chiar noi eram vecinul. De asemenea, campaniile de educare care subliniază riscurile de securitate asociate cu descărcarea de conținut piratat pot încuraja utilizatorii să aleagă opțiuni legale. Se va opri vreodată pirateria digitală în România? Nu, probabil nu se va întâmpla asta niciodată, la fel cum nici pe restul globului nu o va face. Este o industrie prea mare, prea dezvoltată, prea folositoare pentru oameni pentru a se sfârși.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.