Generația Z sau generația care succede milenialilor (Gen Y) și se încheie cu începutul Generație Alpha, cea din prezent. Născuți din 1997 înainte, până în 2012, Gen Z a fost mereu văzută ca fiind generația care a crescut cu tehnologia și care nu se despart de un device.
Hai să vorbim pe bune despre cum este văzută generația Z pe piața muncii și despre ce mituri am adunat de la recruiteri, studenți care lucrează și persoane pe care le-am cunoscut pe parcursul acestui articol.
Cu siguranță, cu toții am auzit măcar o dată că tinerii din ziua de azi sunt leneși, că se gândesc doar la ei, că nu vor să lucreze și că atunci când își găsesc un job, nu își dau interesul sau demisionează la scurt timp.
- Gen Z este leneșă
Cel mai întâlnit mit pe departe este acela că suntem leneși și ne doream să ne oprim puțin asupra acestui aspect.
Zilnic, puteam vedea liceeni, studenți sau proaspăt absolvenți că se implică nu doar pe partea personală și profesională, dar încearcă și să dăruiască din timpul lor persoanelor din jur. Asta o putem vedea cel mai mult prin numărul de reprezentanți ai gen Z, care sunt prezenți în activități de voluntariat din ce în ce mai mult.
Am încercat să găsim două persoane reprezentative pentru acest articol, astfel pe parcursul acestei teze vom expune experiențele Mariei și Vladei. Maria, masterandă în anul 1 la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, la specializarea Producție media, dar și angajată la Banca Transilvania pe poziția de Prelucrare Date Financiare. Vlada, în schimb, masterandă în anul 1, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, la specializarea Resurse Umane, care tocmai a renunțat la un job part-time ca Junior Project Manager, iar în momentul de față este intern la Psihoselect.
De asemenea, paralel cu masterul, internshipul și jobul, Maria și Vlada sunt prezente și în viața de voluntariat, fiind membre active în OSUBB (Organizația Studenților din Universitate Babeș-Bolyai).
Acestea, nu doar afirmă că este greu de un job pe piața din Cluj-Napoca, dar că au dat și peste angajatori, care nu sunt destul de deschiși la noua generație sau că nu se pot conforma cu cerințele dorite.
Atât Vlada, cât și Maria, confirmă că ele lucrează și pentru a avea un venit în plus, dar și pentru a se dezvolta și pentru a-și găsi drumul dorit. Nu doar că încearcă să devină cât mai bune în ceea ce fac, dar încearcă să aducă și un plus în mediile în care sunt prezente, fie din punct de vedere profesional sau personal.
Desigur, având în vedere implicarea în societate a Mariei și Vladei, am căutat să vedem pentru anul 2023 care au sunt procentajele, pe baza vârstei, de persoane în activități de voluntariat, în cadrul unui studiu de la Eurostat. Putem vedea un număr destul de scăzut în rândul tinerilor, cu vârstele cuprinse între 16 și 29 de ani. Acest fapt ne indică, nu numai că voluntariatul nu este luart în serios, dar și că se mulți dintre tineri se preocupă de viața profesională și axându-se pe job.
- Gen Z nu e dispusă să facă overtime
Într-adevăr, tinerii din ziua de azi pun preț asupra timpului lor liber și pun accentul pe balanța dintre muncă, hobbies, dar și timpul petrecut cu cei dragi. Acest lucru, de multe ori, nu este înțeles și auzim întrebări de genul: “Ok, dar de ce s-ar apuca la 23 de ani de un curs nou în cu totul al domeniu?” “Mergi să pictezi în parc?”.
Pentru mulți dintre noi, reprezintă o normalitate ceea ce tocmai am zis mai sus. Să punem accentul pe timpul și safe space-ul nostru, dar nici nu suntem uimiți când vedem că o parte din managerii de pe piața de muncă din zilele noastre nu înțeleg acest lucru. Cum adică să nu lucrăm peste program și să nu fim plătiți?
Ei bine, generația Z este dispusă să găsească balanța de care vorbeam și să rămână peste program, dacă încă nu au taskurile finalizate și sunt plătiți corespunzător, având în vedere și costurile pentru traiul de zi cu zi, mai ales în Cluj-Napoca. Tinerii din ziua de astăzi sunt în stare să stea oricât este necesar într-o săptămână până ce vor avea toate taskurile finalizate, iar sfârșitul săptămânii să fie despre ei, familie și prieteni.
Pentru a ne asigura că aceste lucruri se văd văd și pe piața de recrutare, ne-am întâlnit cu Diana și Cosmina, ce să vezi, masterande și care lucrează de mai bine de 2 ani ca recrueteri. Așadar, nu ne-am mirat când am auzit și din partea Dianei.
Și chiar dacă ar fi vorba să accepte joburi de acest tip, așteptările lor salariale au crescut odată cu inflația. Nu mai doresc să lucreze pentru minimul pe economie, mai ales când cheltuielile de bază pentru o persoană ajung să însumeze lunar aproximativ 3000 lei și chiar nu pot să-i blamez pentru asta.
Diana Filip
- Gen Z nu e responsabilă
Aici chiar suntem curioși câți tineri oare au auzit aceste lucruri. Oare așa să fie? Oare chiar suntem iresponsabili și neserioși?
Am căutat răspunsuri și la aceste întrebări și cum se simte cu adevărat generația Z, căreia i se pun aceste etichete fără nici măcar a li se oferi o șansă. Putem spune că adevărul este undeva la mijloc, dar faptul că tinerii știu să profite la maxim de fiecare oportunitate și știu să se distreze, asta nu înseamnă că sunt neserioși sau iresponsabili. Faptul că vineri seara se transformă în o adevărată aventură după un 9 to 5, nu înseamnă că luni nu vor fi de dimineață, pregătiți să înceapă o nouă săptămână și dacă chiar le place domeniul în care lucrează, vor avea și zâmbetul pe buze pentru o nouă aventură.
Tristul adevăr este că, până să ajungi să mergi la job, există partea de recrutare, care pe mulți nu-i ajută sau nu îi fac să aibă aceeași motivație să continue. Am scotocit puțin prin CV-urile persoanelor și din nou, Diana ne-a venit în ajutor oferindu-ne o perspectivă pe care puțin o cunoaștem poate.
Atunci când își caută un loc de muncă, aplică fără speranță la nenumărate anunțuri de angajare, doar ca să primească mail cu “mulțumim pentru aplicație, din păcate (…)”. Tocmai pentru că există stereotipul de neseriozitate și de lene care plutește deasupra lor, din pricina barierelor pe care au curajul să le pună și să-și ceară drepturile, sunt refuzați în repetate rânduri. Și chiar acele persoane dispuse să lucreze orice, sunt refuzate până și la joburile de bază, precum lucrător comercial.
Diana Filip
Maria este una dintre persoanele care nu face ce și-ar dori și care studiile din prezent nu se unesc cu așteptările pe care le are asupra unui job.
Una din provocări a fost să încep un job pe un domeniu total diferit față de ce studiez în momentul actual și din acest motiv a fost nevoie să mă adaptez schimbării și să îmi focusez energia în două direcții diferite. Din punct de vedere a timpului nu a fost o problemă, deoarece fiind un job de 6 ore se încadrează perfect cu programul facultății, având cursuri după masa.
Maria Costea
Din punctul de vedere al Vladei, care este de origine din Republica Moldova, spune cu zâmbetul pe buze că a avut parte de echipe care au ajutat-o să se integreze și să se simtă că face parte din echipa respectivă.
Realitatea, însă, este că nu în toate companiile există această deschidere pentru cetățenii străini și mai ales pentru studenții străini și nu se oferă suficientă siguranță pentru cei aflați la început de carieră sau programe de dezvoltare și training pentru juniori.
Vlada Siviroveanu
Mai jos, am analizat procentul de tineri din anii 2022 și 2023 care lucrează part-time din forța totală a pieței, scoțând în evidență că în țările nordice se preferă un astfel de job care să ofere un balans în viețile tinerilor. Vizualări create pe baza unui studiu marca Eurostat.
- Gen Z nu are deschidere în a învăța
Un alt mit despre generația Z este că nu au abilitățile necesare care se doresc pe piața muncii. Cum așa? Doar toți se laudă cu facultățile pe care le studiază sau cu activitățile de voluntariat pe care le fac.
Ei bine, cel puțin cu toții, atunci când ne căutam un job pe plac și eram la început am văzut măcar un anunț pe poziție de junior sau de un job pe care îl considerăm că am putea să-l facem, cu toții, dar atunci când îl deschideai, cerințele erau ca la un job entree level sau chiar de avansați.
Angajatorii, deși îți propun un post de Junior, au așteptări destul de mari față de studenți în ce privește experiența profesională făcând practic imposibil pentru un student de anul 2 sau 3 să se poată angaja pe perioada facultății, iar de cele mai multe ori, experiența de voluntariat nu este luată în considerare, deși îți oferă cadrul de dezvoltare destul de mare a abilităților și calităților”.
Vlada Siviroveanu
Nu ne-a fost străină această concluzie și știam că am mai auzit-o, așadar am reluat discuțiile cu Diana, care ne-a expus atât experiența ei ca reprezentant al generației Z, cât și de recruiter.
Până acum a vorbit experiența de Gen Z, iar experiența de recruiter arată că se cer tot mai des persoane cu experiență, de la 2-3 ani ori chiar de la 5 ani în sus, când vine vorba de roluri de interes pentru Gen Z, absolvenți ai unor studii superioare. Există deschidere pentru cei din Gen Z, care n-ar avea experiență de muncă, doar că pe poziții de tip blue-collar: customer support (unde și aici pot fi cerințe lingvistice de nivel avansat), sales advisor (dar trebuie să fii un negociator bun), suport tehnic (totuși cu niște cunoștințe aprofundate). Iar tinerii doresc să dobândească experiență în aria lor de studii, ca mai apoi să evolueze în carieră, dar dacă nu muncesc, sunt considerați a fi leneși.
Diana Filip
În vizualizarea de mai sus, vedem că unul dintre cele mai preponderente motive pentru care tinerii nu au un job permanent și se îndreaptă și către joburi temporare este că nu găsesc pe piața muncii. Studiu preluat de pe Eurostat.
Ulterior acestor discuții ne-am dat seama că generația Z chiar trece prin mai multe decât ne imaginăm uneori în ceea ce privește angajarea și găsirea unui loc de muncă, mai ales decât ce cred unii părinți. Putem spune că, găsirea unui job și dezvoltarea ta în cadrul unei companii a devenit nu o necesitate, ci o luptă cu tine însuți.
De ce zicem asta? Fiindcă există cazuri unde în sfârșit crezi că ți-ai găsit drumul tău profesional, dar workplace-ul este exact opusul și trebuie să iei o decizie. De cele mai multe ori, tinerii de astăzi, se aleg pe ei și se gândesc la psihicul lor, ceea ce ar trebui considerat ca fiind curaj, ca fiind o putere pe care mulți nu reușesc să o dobândească și rămân în aceleași locuri toxice, care doar îi va face să urască acel job, domeniu sau rutină.
Mulți manageri trebuie să învețe să “conviețuiască” cu un gen z în birou/echipă, dar mai mult de atât, ar trebui să aibă mica doză de curaj pentru a se deschide în fața lor, deoarece tinerii pun accent pe emoții, pe apropierea umană și pe interacțiune.
În concluzie, am dori să reamintim de tinerii studenți care în perioada sesiunii sunt împărțiți și vom încheia cu o parte din cuvintele Mariei, care suntem siguri că vor marca măcar o minoritate dintre cititorii acestui articol: “În apropierea sesiunii pot să zic că s-a simțit cel mai puternic presiunea dintre locul de muncă și facultate, deoarece am avut o responsabilitate împărțită, ambele fiind prioritare și importante pentru mine.”
We are really into this! – signed by 2 gen z
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.