Skip to content

De la cheltuială la economisire: povestea financiară a tinerilor în date

Într-o lume în care consumerismul este deseori prezentat ca normă și educația financiară este neglijată, tinerii sunt adesea etichetați ca fiind iresponsabili în gestionarea propriilor venituri. Presiunile sociale și marketingul agresiv îi împing adesea să adopte un stil de viață bazat pe consum, în detrimentul economisirii și al planificării financiare. Mass-media și rețelele sociale contribuie la crearea unei imagini de succes și fericire legată de posesia de bunuri materiale, ceea ce îi poate determina pe tineri să cheltuiască impulsiv pentru a se conforma acestor standarde.

Această percepție de iresponsabilitate financiară este influențată de mai mulți factori. În primul rând, accesul limitat la educație financiară face ca mulți tineri să nu înțeleagă pe deplin importanța economisirii și a gestionării eficiente a banilor. Programa școlară rar include educația financiară, lăsându-i pe tineri nepregătiți pentru provocările economice ale vieții adulte. De asemenea, lipsa modelelor financiare pozitive în familie sau comunitate poate amplifica aceste probleme, tinerii neavând de la cine să învețe obiceiuri financiare sănătoase.

De ce economisim

Motivele pentru care o persoană economisește depinde de prioritățile pe care ea le are. Tinerii tind să gândească pe termen scurt, ceea ce îi poate face să cheltuie bani într-un mod care nu le aduce beneficii pe termen lung. O persoană de vârstă mijlocie poate folosi banii pentru a-și asigura pesionarea într-un timp cât mai scurt. Aflăm astfel că motivele nu depind doar de prioritățile personale, ci și de etapa vieții în care se află o persoană.

Pentru a afla și alte motive, l-am întrebat pe ChatGPT de ce economisesc oamenii, iar el ne-a răspuns:

  • Siguranță financiară: Pentru a avea un fond de urgență în caz de pierdere a locului de muncă, probleme medicale sau alte evenimente neașteptate.
  • Achiziții majore: Pentru a cumpăra bunuri scumpe precum case, mașini sau pentru vacanțe.
  • Educație: Pentru a finanța educația copiilor sau a lor.
  • Investiții: Pentru a investi în scopul creșterii averii pe termen lung.

Există totuși și motivații psihologice. Economisirea poate aduce un sentiment de control și securitate, contribuind la reducerea stresului general. Un fond de economii bine gestionat oferă liniște sufletească, știind că există o plasă de siguranță în caz de urgență.

Contextul macroeconomic și rata șomajului

Economiile unei persoane sunt strâns legate de veniturile sale. Veniturile constante și adecvate sunt fundamentale pentru a putea pune deoparte bani pentru economii și investiții. Astfel, pentru a înțelege capacitatea tinerilor de a economisi, este esențial să analizăm rata de angajare a acestora și stabilitatea locurilor de muncă pe care le ocupă. Fără un venit sigur, economisirea devine o provocare semnificativă, chiar și pentru cei cu cele mai bune intenții și planuri financiare.

Conform datelor furnizate de Banca Mondială, evoluția ratei de șomaj în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a cunoscut fluctuații semnificative pe parcursul ultimilor 19 ani. Cel mai mare vârf a fost între anii 2020 și 2021, când pandemia de COVID-19 a dus la o creștere abruptă a șomajului cu 3.68%. Această creștere a fost cauzată de măsurile restrictive impuse pentru combaterea virusului, care au dus la închiderea multor afaceri și reducerea activităților economice. Mulți tineri și-au pierdut locurile de muncă sau nu au reușit să se angajeze, ceea ce a avut un impact negativ direct asupra capacității lor de a economisi.

În prezent, deși ratele de șomaj încep să scadă odată cu redresarea economică post-pandemie, provocările persistă. Aproximativ 22% dintre tinerii intrați în forța de muncă încă nu au un loc de muncă stabil, ceea ce înseamnă că aproape un sfert dintre aceștia se confruntă cu incertitudinea financiară.

Peisajul economic al României prezintă, de asemenea, numeroase provocări. Cu o rată anuală a inflației de 7.1%, cea mai mare din Europa, românii întâmpină dificultăți în a-și acoperi cheltuielile zilnice, iar șansele de a economisi bani sunt reduse. Soluția guvernului pentru combaterea inflației a fost creșterea salariului minim brut pe economie cu 10%. Cu toate acestea, în contextul unei inflații ridicate, această creștere salarială nu reprezintă un ajutor semnificativ. Pentru un român ce câștigă salariul minim pe economie, această creștere salarială de 10% poate ajuta doar la acoperirea altor cheltuilei de bază, lăsând economisirea în capătul priorităților.

Realitatea, la firul ierbii

Provocările cauzate de lipsa banilor se arată uneori în fața tinerilor ca mare zid pe care nu îl pot urca, iar această situație ridică întrebarea: cum se descurcă tinerii aflați în această postură?

Pentru a afla răspunsul la acestă întrebare, am decis să discuăm cu o persoană reprezentativă studenților ce se descurcă cu greu în fața cheltuielilor și venitului mic.

Sincer, nu reușesc să economisesc deloc în fiecare lună.

Raul, student UMF Cluj-Napoca

Raul, student la asistență medicală în Cluj-Napoca, recunoaște că nu reușește să economisească, veniturile sale mici și cheltuielile mari făcând acest lucru dificil. “De multe ori, abia reușesc să-mi plătesc chiria și să-mi iau mâncare. Nu prea am strategii financiare și, de obicei, ajung să împrumut bani de la prieteni ca să mă descurc până la următoarea bursă sau salariu”, ne-a spus Raul. El ar dori să economisească pentru vacanțe sau pentru un laptop nou, dar nu reușește din cauza veniturilor mici și a cheltuielilor neprevăzute. El ar fi motivat să economisească dacă ar avea un venit mai mare și stabil, însă tentațiile de a cheltui bani pe distracții îl împiedică.

În această situație, una dintre soluții este gestionarea mai eficientă a veniturilor, iar instituțiile ar putea oferi consiliere și workshop-uri în acest sens. Raul spune că l-ar ajuta un astfel de program, motivându-l să fie mai preocupat de finanțele personale.

Capacitatea de conomisire în Europa

Pentru a înțelege mai bine capacitatea oamenilor de a economisi, trebuie să ne uităm la venitul brut disponibil al acestora la nivelul Europei. Am obținut astfel un set de date de pe site-ul Eurostat, care ne va ajuta să analizăm evoluția venitului brut disponibil. În următorul dashboard constituit din 3 vizualizări putem observa evoluția României, dar și a țărilor dințărilor din Europa.

Analizând graficele, observăm evoluția României ca fiind una vizibilă, trecând de la sub media UE, la topul țărilor din listă. La nivel macro, datele prezentate ne arată o evoluție constantă, semn că lucrurile ar trebui să se îmbunătățească cu trecerea timpului.

Valentin*, economist în cadrul unei bănci din România, observă că tinerii sunt din ce în ce mai atenți la gestionarea finanțelor lor, punându-și banii mai degrabă în fonduri de investiții decât în depozite clasice. El subliniază că tinerii economisesc pentru activități de timp liber, cum ar fi călătoriile, și că accesul la educația financiară îi ajută să ia decizii mai bune.

Principala provocare pentru români este venitul scăzut în comparație cu prețurile, care lasă puține resurse pentru economisire. Valentin recomandă tinerilor să investească în fonduri de investiții considerate sigure, cum ar fi titlurile de stat, evitând investițiile riscante pe termen scurt.

Planificarea poate face diferența

Laurențiu, student și freelancer, reușește să economisească bani în fiecare lună printr-un buget bine planificat. Își plătește mai întâi obligațiile financiare esențiale și pune deoparte cel puțin 20% din veniturile lunare. La întrebarea ”de ce economisești?”, el ne-a răspuns:

În primul rând, vreau să am un fond de urgență în caz că apar cheltuieli neprevăzute sau dacă pierd un client. De asemenea, îmi doresc să merg în vacanțe și să explorez lumea, așa că pun deoparte bani și pentru călătorii.

Laurențiu , freelancer

Laurențiu economisește pentru un fond de urgență, echipamente mai bune pentru video editing și călătorii. Principalele obstacole sunt fluctuațiile veniturilor și tentațiile de a cheltui bani pe lucruri neesențiale. Ce îl motivează este dorința de stabilitate financiară și de a fi pregătit pentru situații neprevăzute, investind în echipamente și în sine pentru beneficii pe termen lung.

În concluzie, economisirea în rândul tinerilor români este influențată de o multitudine de factori economici și sociali. Deși veniturile românilor au crescut în ultimii ani, unii tineri încă se confruntă cu dificultăți din cauza cheltuielilor mari. În timp ce unii reușesc să economisească regulat, alții întâmpină obstacole semnificative, iar primul pas este reprezentat de educația financiară și planificarea meticuloasă a veniturilor. Pe lângă educația financiară, tinerii ar trebui să aibă acces la resurse și programe care să îi ajute să își gestioneze bugetul în mod eficient. Instituțiile de învățământ și organizațiile non-guvernamentale pot juca un rol crucial în oferirea de cursuri și ateliere de educație financiară.

*Valentin a dorit să rămână anonim, iar numele este un pseudonim.

Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.