Analiză comparativă a veniturilor și cheltuielilor românilor în ultimii 7 ani

Viața de zi cu zi a fiecărei persoane este profund influențată de venitul pe care îl obține și de capacitatea de a gestiona cu succes cheltuielile curente. Pe lângă satisfacerea nevoilor de bază, oamenii se confruntă constant cu facturi lunare, costuri de alimentație, întreținere a locuinței și alte responsabilități financiare, iar echilibrul acestor aspecte devine un factor esențial în existența lor cotidiană.

Cu toate acestea, în realitatea economică a României, observăm că mulți indivizi se confruntă cu dificultăți financiare și se luptă să asigure un nivel de trai decent. De la familiile care se străduiesc să acopere nevoile de bază, la tinerii începători care se confruntă cu perspectivele incerte ale pieței muncii, până la persoanele în vârstă care experimentează o creștere a prețurilor și o constanţă a veniturilor, această realitate financiară ne creionează importanța înțelegerii și analizării situației economice actuale.

Prin urmare, am considerat că este crucial să examinăm în detaliu evoluția veniturilor și cheltuielilor medii pe gospodărie în ultimii 7 ani în România, pentru a obține o imagine clară și obiectivă a situației financiare a populației. Astfel, vom aduce în prim-plan perspectivele reale ale românilor în ceea ce privește salariile, costurile de trai și impactul acestora asupra calității vieții.

Presiuni financiare: Provocările cheltuielilor într-o familie românească tipică

Preţurile s-au mărit foarte mult în ultimul an şi jumătate, cred. Ajungi să nu-ţi mai poţi permite foarte multe, pentru că în ultima vreme, preţurile s-au ridicat atât de mult şi ne este din ce în ce mai greu să supravieţuim… Curând nu vom mai avea bani nici pentru mâncarea de zi cu zi, probabil, dacă vor mai continua să crească atât de tare.

Ligia Reiz – asistent medical la SANEPID, Baia Mare

Asta povesteşte Ligia Reiz, asistent medical la SANEPID. Funcţia pe care o ocupă este una de execuţie, într-un laborator din Maramureş: “este o muncă care nu se vede foarte bine din afară”, adaugă ea.

De la recoltare şi pregătire de probe, adică medii de cultură, însămânţare de probe, până la redactare şi eliberare de buletine, inactivarea probelor prin decontaminare sau chiar testare de HIV, Ligia munceşte zilnic de 32 de ani, pe acelaşi post pe care l-a ocupat în octombir, 1991. Deşi în acea vreme îi plăcea foarte mult şi se regăsea complet în acest job: “Eram ca un şoarece de bibliotecă, deci chiar îmi plăcea mult.”, în ultimii ani resimte tot mai mult că nu e remunerată conform studiilor şi periculozităţii cu care lucrează, ba mai mult de atât, deşi salariile la SANEPID au crescut acum 5 ani, raportul dintre venituri şi cheltuieli nu arată prea bine în gospodăria sa.

Acum vreo 6, 7 ani, lucrurile erau uşor mai aşezate. Cam în 2018 ni s-au mărit şi nouă salariile la SANEPID, ajungând la salariul pe care îl am eu acum. Pe atunci, puteai să faci altceva cu aceşti bani. Deci, valoarea lor era alta. Salariul meu, după 32 de ani de muncă este între 3300 şi 3500 de lei, acesta este venitul net. Salariul de bază este 4800, după ce se adaugă toate sporurile – de vechime, care este la maxim, de grad principal, şi toate celelalte, cum ar fi cel pentru HIV.

Ligia locuieşte într-o familie de 5 persoane, dintre care ea şi soţul (tehnician electro-mecanic) sunt salariaţii familiei şi principalele surse de venit, cei doi copii, o elevă şi o studentă, sunt momentan inactivi din punct de vedere financiar, iar bunica contribuie şi ea la veniturile pe gospodărie, cu pensia de 2000 de lei.

Deşi specialiştii în domeniul financiar estimează că plata cheltuielilor nu trebuie să depăşească veniturile, ba mai exact, nu trebuie să depăşească 70% din veniturile gospodăriei, 10% din venituri ar trebui puşi deoparte, la economii, iar 20% să rămână pentru bună-starea familiei, realitatea românilor e alta. Conform INS (Institutul de Statistică) aproximativ 80% din nivelul veniturilor totale medii ale unei gospodării se duc pe cheltuieli, lunar.

Noi, în ultimii ani, nu ne-am permis niciun concediu – am avut noroc cu voucherele de la serviciu, adică acestea pe care ni le-au dat statul. Nu ştiu dacă cazul nostru este unul tipic. Noi mai avem credit şi pentru casă, şi probabil şi din cauza asta, o treime din salariul meu se duce pe rata la credit. Dar, în ultimul an şi jumătate, şi serviciile s-au scumpit foarte mult – taxele, curentul, gazul, sunt foarte, foarte mari. Deci chiar nu mai ajungem să o scoatem la capăt, în curând. Şi simţi că ajungi la o vârstă, la 50 de ani, şi nu-ţi mai permiţi foarte multe. Nu ştiu, e doar trist.

adaugă Ligia

Deşi asistenta medicală şi-ar dori să investească o mai mare parte din venituri în educaţie, călătorii sau divertisment – pentru un concediu în familie, cărţi, ieşiri în oraş, la teatru sau la film – cei o mie de lei lunari pentru plata ratei pentru casă, dar şi plata alimentelor şi produselor strict necesare unui trai decent, reprezintă un obstacol destul de mare în îndeplinirea obiectivelor sale financiare. După cum arată şi statisticile din ultimii 7 ani, privind nivelul şi structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor din România, peste 30% din cheltuielile lunare se îndreaptă către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice:

Nivelul şi structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor, în ultimii 7 ani în România

După ce am analizat vizualizarea cu ajutorul setului de date DS6, care prezintă cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor în ultimii 7 ani, am observat că produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice reprezintă categoria cu sume semnificative alocate. În anul 2021, cheltuielile pentru acestea au înregistrat o creștere de 340%, iar în anul 2022 au fost de 334%.

Punând în balanță toate vizualizările, putem observa că, în România, cheltuielile depășesc veniturile, existând o diferență considerabilă între acestea în termeni financiari.

“Acum, nu ştiu, am senzaţia că pot să mă duc în fiecare zi la cumpărături cu 100 de lei şi să vin cu aproape nimic acasă. Pot să-ţi dau un exemplu. Astăzi, am fost la Profi. Am luat două pâini, o îngheţată, un kilogram de carne, nişte biscuiţei şi o apă, şi am dat 90 şi ceva de lei… Deci, mi se pare mult.” relatează Ligia.

În acelaşi context al nemulţumirii generale a românilor, cu privire la veniturile şi cheltuieliile medii lunare, Ana Bodnar, personal de curăţenie la o firmă privată de energie eletrică din Baia Mare, îşi împărtăşeşte of-urile cu privire la situaţia sa actuală. Aceasta susţine că, deşi în general e mulţumită de remuneraţie, întrucât firma îi oferă anumite beneficii precum gratuitatea la transportul local în comun şi o masă caldă gratis zilnic, nu e prea fericită cu veniturile pe gospodărie, în raport cu suma cheltuită:

“Nu ai cum să te descurci, dacă nu ai şi o altă sursă de venit – eu o am pe mama mea, care ne ajută foarte mult, dar şi extra joburile pe care le avem după orele de serviciu. Deci, nu, nu te-ai descurca cu un salariu, nu ai cum. E numai ca să supravieţuieşti, să te întreţii – în niciun caz să cumperi alte lucruri sau să faci investiţii, ci doar să-ţi cumperi mâncare – nici aia să nu fie extravagantă. În niciun caz nu-ţi permiţi să-ţi cumperi icre de Manciuria, că ai tu poftă, nu există aşa ceva – mâncarea asta tradiţională obişnuită de toate zilele, da. Nu ai avea posibilitatea nici să faci o excursie sau să-ţi iei o haină…deci trebuie să renunţi la ceva, să sacrifici ceva ca să ai altceva. Cu salariul acesta, toate par scumpe.”

Ana relatează că face parte dintr-o familie mai rezervată şi chibzuită, care analizează constant situaţia financiară şi se asigură de o gestiune cât mai bună a banilor, în total. Cu toate acestea, nu trebuie trecut cu vederea peste urgenţele care pot apărea zilnic, precum defectarea automobilului sau unor electrocasnice. Ana susţine că nu ar avea posibilitatea să-şi repare maşina, spre exemplu, dacă nu ar ruga mecanicul să îşi plătească reparaţiile în 2-3 rate.

Sau, alt exemplu – ni s-a stricat maşina de spălat. Clar că am mers să o iau în rate, că la salariul ăsta nu avem cum, altfel. Nu îţi permiţi. Deci nu ştiu când o să ajungă şi la noi salariile ca şi în străinătate, habar nu am. Adică dintr-un salariu să-ţi permiţi să-ţi iei o maşină de spălat, să-ţi pui bani departe, să … la no încă nu, salariile astea medii nu au cum să ajungă la nivelul acela.

Ana Bodnar, angajat întreţinere la Elecro System Baia Mare

Ana prestează servicii în domeniul curăţeniei de mulţi ani, jobul său anterior fiind la o altă firmă de curăţenie, în cadrul Spitalului Judeţean. “Era mai mic salariul, ţinând cont că din el trebuia să îmi plătesc şi abonamentul pentru transport şi mâncarea, merindea mea la serviciu.”

Majoritatea cheltuielilor le avem pe întreţinere – gaz, curent, telefonie şi mâncare. Prima dată plătim utilităţile, şi după aceea mâncarea. Cheltuielile pentru plata facultăţii fetei noastre vin din venituri extra – extra joburi sau părinţii, care ne mai ajută şi pe noi. În cel mai rău caz, dacă nu am avea o persoană la îndemână care să ne ajute, o variantă ar fi un credit. Altă posibilitate nu cred că ai, să reuşeşti să ţii un copil la facultate.

Ana Bodnar

Realități financiare dificile și nevoi speciale

Proiectul  Strategiei  naţionale privind  incluziunea  socială şi  reducerea  sărăciei  (2014–2020)  arată că unul  din  cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, iar o mare parte din sărăcia cauzată de nivelul scăzut al venitului este persistentă. Trei sferturi dintre  persoanele  sărace  se  află  în  această  situaţie  de  cel  puţin  trei  ani.  De  asemenea,  o  treime  din  populaţie  nu-şi  poate  permite  să  achiziţioneze  articole  considerate  dezirabile  sau  chiar  necesare  pentru  a  duce  un  trai  decent. 

Potrivit  aceluiaşi document, încă mai există copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul  tinerilor  fără  o  educaţie  adecvată  este  ridicat.  Multe  persoane  sunt  inactive  sau  neangajate  formal,  cu  şanse  mici  de  a  căpăta  acces  corespunzător  la  piaţa  muncii,  şi  că  există  inegalităţi  în  ceea  ce  priveşte  acoperirea  cu  servicii  medicale  de  bază.  Cele  mai  mari  categorii  includ  copiii  aflaţi  în  situaţii  dificile,  persoanele  cu  dizabilităţi,  persoanele  vârstnice  singure  sau  dependente  şi  romii,  care  însumează  trei  milioane  de  persoane,  însă  populaţia  estimată  ca  săracă  sau  vulnerabilă este de circa cinci milioane de persoane.

Sunt asistent personal, am doi copii cu autism. Practic, sunt îngrijitoarea copiilor mei cu dizabilităţi. Ei depind în totalitate de mine, aşa că nu am posibilitatea de a mă angaja în altă parte. Banii nu ne ajung nici de terapii, abia facem faţă situaţiei în care ne aflăm. Terapiile le plătim eu şi soţul. Gratis, de la stat, avem doar o jumătate de oră de terapie la două săptămâni. Avem, într-adevăr, nişte facilităţi oferite de stat, dar suntem nevoiţi să plătim tratamentele copiilor, pentru că statul nu ne oferă, cât ar trebui. Avem 2 surse de venit majore în casă – soţul este pe prelungire de paternitate, iar eu sunt asistent personal, cu încadrare de salariu minim pe economie. În plus, ar mai fi alocaţia fetiţei

Ana Demarcseck , asistent personal pentru cei doi copii cu autism de gradul I

Ana Demarcseck își dedică viața ca asistent personal pentru cei doi copii cu dizabilităţi – fiul mai mare e major, elev la liceu, iar fiica cea mică este înscrisă la grădiniţă. Ambii sunt încadraţi în gradul I de handicap, fapt care generează o nevoie sporită de resurse financiare pentru plata tratamentelor. Pentru ea, îngrijirea și susținerea acestora reprezintă o prioritate absolută, iar datorită dependenței lor de ea, nu are posibilitatea de a se angaja în altă parte. Cu toate acestea, asistenta personală câştigă salariul net de 2000 lei pe lună, iar soţul acesteia 1200 lei/lunar: “La începutul anului acestuia ne-am descurcat cel mai greu cu banii. Majoritatea cheltuielilor se duc pe taxe. Apoi pe mâncare. preţurile s-au schimbat foarte mult în timp, au crescut foarte mult, pentru salariile existente.” adaugă asistenta.

Pe de altă parte, Zăvoianu Raluca, medic rezident pe pneumologie la un spital din Târgu Mureș dezvăluie cu mândrie responsabilitățile pe care le are în profesia ei. Cu toate că este remunerată corect în prezent ca medic rezident, Raluca știe că în viitor, ca medic specialist, salariul nu va fi la același nivel. Cu toate acestea, Raluca consideră că întotdeauna este loc de îmbunătățire și ar dori să câștige mai mult în viitor. În contextul creșterii constante a costurilor de trai, de la alimente la servicii medicale, majoritatea cheltuielilor familiei, compusă doar din ea și soțul ei se îndreaptă spre mâncare, haine, combustibil și automobile:

Sunt medic rezident. Consult pacienţi, fac anamneza şi examenul clinic, pun diagnostice pacienţilor, dau tratamente, fac ecografii, fac puncţie pleurală, scriu reţete. Cred că fac mai multe de atât, dar astea sunt taskurile care îmi vin acum în minte. În prezent, ca medic rezident pneumolog, sunt remunerată ok, dar ca medic specialist nu o să fiu. Suntem doi salariaţi în familie, eu şi Călin, soţul meu. Câştig între 6000 şi 8000 de lei pe lună, dar depinde de stagiul efectuat. Tot timpul este loc de mai bine şi bineînţeles că aş vrea să câştig mai mult. Dacă vorbim de veniturile totale din familie, pot spune că da, sunt relativ mulţumită. În ultima vreme toate s-au scumpit, de la mâncare la servicii medicale. La noi, majoritatea cheltuielilor ni se duc pe mâncare, haine, motorină şi maşină.

Zăvoianu Raluca, medic rezident pe pneumologie, Târgu Mureş

Importanța agriculturii de subzistență: Realitatea veniturilor şi cheltuielilor în familiile rurale din România

Agricultura de subzistenţă este o opţiune majoră pentru locuitorii din mediul rural,astfel că dependenţa gospodăriilor de venitul obţinut din această activitate este foarte mare, conform Simpozionului Ştiinţific “România în Uniunea Europeană: Calitatea integrării”. “Gradul cel mai ridicat de dependenţă este în cazul familiilor de fermieri, considerate astfel în funcţie de statutul ocupaţional al capului de familie, respectiv cel de lucrător pe cont propriu în activităţi agricole sau ca membru într-o asociaţie agricolă.”

Populaţia rurală, în general, are venituri mai scăzute decât populaţia urbană pentru că ocuparea pe cont propriu în agricultură predomină în structura ocupaţională, iar veniturile într-o agricultură neperformantă sunt scăzute.
Ocuparea unui loc de muncă remunerat prin salariu constituie un mijloc foarte
important de creştere a bunăstării gospodăriilor rurale. Dacă cel puţin un membru al familiei devine salariat, nivelul venitului se modifică semnificativ.

Un exemplu concret pentru acest caz este fermierul Nicu Groza, care, pe lângă activitatea pe care o desfăşoară în ferma sa din Maramureş, de 3 ani, acesta lucrează ca paznic, la o firmă de securitate: “Am 4 câini de rase diferite – Cane Corso, Lup Belgian, rasa special de întors oi şi capre şi un Fox Terrier, pe care îi consider o necesitate. Iar în rest, mai am 48 de capre şi 4 ţapi – 2 alpini francezi şi 2 anglo-nubieni, fiecare din ţări diferite (Germania, Franţa, Cehia, Ungaria) Ultimul achiziţionat este anglo-nubianul de Cehia, care este cel mai mare din România, ca înălţime, dacă ne referim la rasă.” explică acesta.

Rasa aceasta este declarată regina laptelui. Este o rasă potrivită şi pentru carne, din cauza grăsimii, dar şi pentru lapte – dă undeva la 7 litri, în condiţii optime de furajare şi de întreţinere. La rasa aceasta, din mai puţin lape, faci mai mult caş şi telemea, din cauza grăsimii din lapte – şi este rentabil, deoarece reuşesc în acest mod să-mi acopăr cheltuielile de peste iarnă, care sunt nişte luni moarte. În acea perioadă caprele sunt gestante, deci singurl mod prin care poţi face bani extra este prin sacrificarea şi vânzarea de iezi, pentru sărbătorile pascale. Dar, în varianta mea, am ales să nu sacrific nimic şi să păstrez 15 ieduţe, pentru a beneficia de câştig pe termen lung.

Nicu Groza, fermier

Nicu vinde produse lactate “la acelaţi preţ de anul trecut”. Acesta relatează că a avut ocazia de a-şi vinde marfa şi la magazine, însă după efectuarea unui calcul, a hotărât că preferă să îşi ţină mica afacere la nivel restrâns. “Am eu nişte cheltuieli în plus, pe partea de transport, deoarece mă deplasez eu la locuinţa omului şi duc produsele acasă, dar mai bine aşa, decât să vând la supermarket. La magazine, dacă eu pretind ca profitul pe sticla de lapte, spre exemplu, să fie de 10 lei, preţul total pus de magazine va fi mai mare, poate chiar dublu. Iar eu ţin la clientele mea, care, per total are venituri mai mici. Aşa că prefer să îl vând eu direct, să profite fiecare client de un produs sănătos şi benefic pentru organism.”

Dezavantajele deţinerii unei ferme, în contextul veniturilor şi cheltuielilor, sunt, în general, legate de costurile tratamentelor şi a veterinarilor, în caz de urgenţe medicale ale animalelor: “Chiar la început, când am cumpărat caprele, nu eram foarte informat, şi am ajuns să cumpăr animale care nu erau furajate şi deparazitate, iar în timp de două săptămâni, mi-au murit 10 capre, fiindcă nu au fost tratate la vremea respectivă. Am cheltuit peste 3 mii de lei pentru medicamente. Probleme medicale mai apar – infecţii la copite, noduli etc, dar mă asigur că le ofer mereu tratamentele potrivite.”

În plus, mai există câteva cheltuieli indispensabile, care modifică profitul total al fermierului: “Profitul e discutabil. Sunt cheltuieli indirecte, dar şi zilnice. Curentul, apa, trebuie plătite constant. La fel şi sticlele pentru lapte, tifonul, dar şi detergenţi cu care spăl ustensilele cu care lucrez. Sunt nişte cheltuieli care nu sunt prea mari, dar se adună. Când vrei să faci ceva în acest domeniu, trebuie să păstrezi o igienă foarte strictă, nu poţi oricum, iar laptele este sensibil. Media este de 2 litri de lapte pe zi, la 30 de capre ţinute pentru lactaţie, deci 60 de litri de lapte. Astfel, se ajunge la 600 de lei pe zi, în varianta optimă. Dar adevărul e că eu nu merg pe partea asta de exploatare, ieduţele le mulg doar o data pe zi, şi nu folosesc animalele pentru carne, opţiune în care ar rezulta mai mulţi bani. În total, se ajunge la 18.000 lei (ipotetic). Dar acestea sunt doar calcule, nu este mereu cazul.”

Cu toate acestea, Nicu se declară satisfăcut de raportul venituri-cheltuieli din gospodăria sa, preponderent bazat pe vânzarea produselor animale: “per total, se merită – veniturile sunt satisfăcătoare, programul mi-l fac eu, aerul e curat, mă plimb în natură.”

Venituri șI cheltuieli medii lunare pe persoană, în România, în ultimii 7 ani, în funcţie de mediul de proveniență

Cu ajutorul Ds2 si DS3, ne-am propus să comparăm veniturile și cheltuielile medii lunare pe persoană în funcție de proveniență (rural sau urban) în ultimii 7 ani. După analiză, am constatat că acestea au înregistrat o creștere în ambele variante, dar există o diferență semnificativă între ele.

De exemplu, în anul 2022, venitul mediu în mediul urban (3022 lei) este mult mai mare decât în mediul rural (2032 lei). Această discrepanță se remarcă și în cazul cheltuielilor, unde diferența dintre cele două este de 821 lei.

Antreprenoriat. Sfaturile unui economist

Într-o lume în continuă evoluție și în plină dezvoltare economică, antreprenorii joacă un rol crucial în crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii economice. Un astfel de exemplu este Zah Dan-Adelin, antreprenor şi CEO la firma de transport şi construcţii Z.D. SRL, cu sediu în Baia Mare.

Eu deţin o firmă cu obiect de activitate comercializare agregate de carieră şi balastieră şi activitatea de zi cu zi diferă de la o zi la alta. Activitatea principală este transportul de agregate la un depozit în care stochez nişte agregate de carieră şi balastieră, şi ulterior le revând la un tonaj mai mic, deci comerţ cu agregate. Transport şi cu maşinile noastre mici, pe teritoriul oraşului, transport şi prin ţară, cu trailerul, transport utilaje către alte firme şi marfă, precum fier vechi sau diferite materiale.

Dan-Adelina Zah, antreprenor

Viaţa de antreprenor nu este tocmai cea mai uşoară. Dan trebuie să îşi stabilească nişte preţuri, în funcţie de anumiţi factori, pentru a genera constant profit şi pentru a se asigura că veniturile sale sunt mai mari decât cheltuielile, în contextul în care trebuie să plătească şi salariile angajaţilor săi: “Calculez astfel încât să existe şi profit, să-mi rămână ceva. Profitul este cam 30% din valoarea totală, uneori 20%, depinde de situaţie.”

“Sunt mulţumit de venituri. Există şi concurenţă, iar dacă nu sunt mulţumit, şi stabilesc un preţ mai mare, concurenţa care stabileşte preţuri mai ieftine va fura clientela. Trebuie să aleg preţul şi în funcţie de piaţă. Dacă oferi servicii scumpe, nu te mai cheamă nimeni, deci trebuie să mergi cu preţul pieţei. Preţul pieţei îl găseşti, în timp – faci un studiu de piaţă şi ajungi la o concluzie.” explică Dan.

În plus, Dan consideră salariile angajaţilor lui potrivite: “Nu sunt mari, însă, în medie, un angajat de-al meu câştigă 5.000-5.500 de lei. Eu zic că este un salariu potrivit, mai mult decât dublul minimului pe economie.” Totuşi, nu ar schimba cariera ca antreprenor cu nicio altă opţiune:

Uneori, poţi face într-o singură zi cât un salariu sau chiar trei salarii, desigur, depinde de zi. Însă, genul acesta de activitate de transport şi produse de agregate de carieră, iarna este o perioadă moartă (de 3 luni), pentru că nu se contruieşte. Deci, banii pe care îi facem vara, trebuie să îi gestionăm, să supravieţuim şi pe timp de iarnă. E o situaţie mai delicată. Totuşi, având firma, consider că nu pot renunţa, să îi concediez pe toţi şi să rămân cu multe utilaje şi materiale de izbelişte… Am investit mulţi bani în afacere, şi trebuie să continui, nu văd altfel situaţia.

Dan-Adelin Zah, antreprenor

Alina Pocol, economist și expert PF la Banca Raiffeisen Bank, oferă informații despre gestionarea finanțelor personale și situația economică actuală din România. Ea evidenţiază că performanța economică a României a fost una dintre cele mai bune în UE:

Performanţa economică din România a fost una dintre cele mai bune din Uniunea Europeană, deşi avansul economic a fost sub aşteptările celor mai mulţi analişti financiari. PIB-ul României a crescut în termeni reali, cu 2,8% în primul trimestru al anului 2023 – mult peste media europeană de 2%.

Alina Pocol, economist

Evoluția venitului mediu lunar pe gospodărie, în România, în ultimii 7 ani, pe trimestre

Această vizualizare am facut-o adaugant seturile de date DS1 cu venitul mediul lunar pe gospodarie, trimestrul și anul.

După cum putem observa, anul de glorie este 2022, unde venitul mediu este 6,668 lei, si este câștigat in trimestrul 2 si 3. Venitul crește treptat, odata cu trecerea anilor, trimestrele 2 si 3 având creșteri destul de mari.

Cu toate acestea, Alina este de părere că puterea de cumpărare a românilor este sub media europeană: „Puterea de cumpărare a românilor este mult mai mică decât media Uniunii Europene…Se află cu zeci de procente sub medie.”

Economista subliniază nevoia crescută de educație financiară în țară „deoarece mulţi oameni nu sunt suficient de informaţi cu privire la gestionarea eficientă a veniturilor, economisire şi investiţii” și menţionează că în ultimii ani se fac eforturi pentru îmbunătățirea acestui aspect. Ea clarifică diferența dintre economisire și investiții:

„Pe scurt – Economisirea se referă la punerea de bani deoparte, într-un cont sau alt instrument financiar sigur, cum ar fi un cont de economii sau depozite bancare, scopul fiind de crearea a unei rezerve financiare de siguranţă. Pe de altă parte, Investiţiile implică utilizarea banilor pentru a cumpăra active, cum ar fi, de pildă, acţiuni, obligaţiuni, proprietăţi sau alte instrumente financiare, pentru a genera profit sau randament pe termen lung. În momentul de faţă, românii – marea majoritate – preferă aconomisirea.”

Pentru românii cu venituri medii care se confruntă cu dificultăți financiare, Alina oferă sfaturi practice:

• realizarea unui buget lunar,
• priorizarea cheltuielilor,
• efortul de a economisi și investi în mod inteligent.

Ea menţionează că mulți români fac greșeli în gestionarea cheltuielilor prin alocarea excesivă a resurselor pentru lucruri neprioritare și prin lipsa planificării și economiilor.

În ceea ce privește creditele bancare, Alina observă o scădere a cererii de credite în ultimul an, iar românii analizează mai atent ofertele bancare înainte de a accesa un credit. În ceea ce privește valoarea/devalorizarea banilor, „românii au preferat să-și constituie depozite în lei”, iar „dobânzile la depozite au atins valori maxime”.

Perspectiva unui consultant financiar

“De anul trecut se tot specula că urmează o criză – şi cam asta a fost „criza”, pentru că inflaţia a crescut foarte mult şi toate preţurile (spre exemplu, la alimente) au crescut mult, în ultima perioadă. Iar în ultima jumătate de an, pentru persoanele care aveau credite, a fost destul de dificil, poate chiar li s-a dublat rata, dar acum, din trimestrul al treilea se preconizează o scădere – o să scadă, ulterior, puţin şi preţurile, iar pe termen lung va fi o descreştere. Nu ştiu nici eu dacă acesta a fost punctul culminant, dar după părerea mea (deşi, e posibil să mai şi crească în continuare) sumele au fost destul de ridicate în comparaţie cu istoric, ce s-a întâmplat.”

Bianca Ceascai, consultant financiar

Ceascai Bianca este consultant financiar în Bucureşti, şi auditor la o firmă privată, de aproximativ 5 ani de zile. Privind informarea românilor pe domeniul educaţiei financiare, Bianca mărturiseşte:

“Din postura de consultant financiar, pot să-ţi răspund foarte clar, având în vedere că mă văd cu oameni random –  atât cu oameni care ştiu ce să facă cu banii, dar şi cu oameni care nu ştiu – oameni care câştigă foarte mulţi bani şi oameni care câştigă foarte puţini bani. Cei care câştigă foarte mulţi bani, au început să facă, bineînţeles şi investiţii, nu îi cheltuie, şi ce am observat e că oamenii care au mulţi bani, tind să facă şi economii, şi nu cheltuie extraordinar.”

De multe ori, Bianca spune că aceste persoane cu venitri mici, cheltuie mai mult decât oamenii cu venituri mari, pentru că persoanele care deţin mulţi bani ştiu că nu trebuie să cheltuie excesiv ca să-şi cumpere lucruri inutile, ci doar strictul necesar. Însă, persoanele care poate câştigă 3.000 de lei lunar, în contextul în care majoritatea banilor se duc pe chirie, rată, şi alimente: “Să presupunem că le rămân 300 de lei, la sfârşitul lunii. Ce fac oamenii cu aceşti 300 de lei? Preferă să îi cheltuie, în loc să îi pună deoparte, ca să facă economii pe termen lung. Ei se gândesc că e o sumă mică şi nu are rost să o depoziteze, aşa că mai bine o cheltuie. Deci, consider că oamenii nu sunt informaţi. Asta fac eu în activitatea mea, încerc să informez şi încerc să le arăt că sunt şi alte variante, chiar dacă nu au venituri imense – tot pot să facă economii sau investiţii, doar că unii sunt şi limitaţi din punct de vedere al educaţiei financiare, încât nu vor să îşi schimbe părerea.”

Eu cred că mulţi alocă nişte bani pe anumite cheltuieli, doar pentru că şi restul lumii o face. De exemplu, mă duc să-mi cumpăr haine la modă/i-phone/ultimele trenduri, ca să fii în rând cu lumea. Ei tind să arate chestia asta, chiar dacă ei nu îşi permit. La fel e şi cu maşinile, multă lume îşi face credit pentru maşină, care nu e neapărat relevant, pentru că practic, ai opţiunea să îţi achiziţionezi o maşină pe care ţi-o permiţi. Un principiu financiar spune că îţi permiţi un anumit lucru atunci când poţi sî-l cumperi de două ori. Deci, cu siguranţă românii nu aplică acest principiu financiar. Asta cred că este motivaţia din spate, prin care oamenii cheltuie foarte mult  – pe nimicuri mai mult, şi faptul că nu-şi monitorizează cheltuielile, ca mai apoi să tragă nişte concluzii, pentru a-şi atinge alte obiective, mai semnificative.

Bianca Ceascai, consultant financiar

Sfaturi privind gestiunea veniturilor şi a cheltuielilor:

“În primul rând, monitorizarea lor. Majoritatea românilor ştiu doar că au rămas fără ei la finalul lunii şi nu îi mai interesează neapărat pe ce se duc. Deci primul pas ar fi să monitorizeze veniturile şi cheltuielile. Acum dacă ai un singur venit, e mai simplu. De obieci la cheltuieli, acolo se îngreunează toată treaba. Şi iarăşi, ce fac oamenii – când văd câte cheltuieli au, refuză să le mai scrie, ca să nu vadă, oarecum, cât cheltuie. E vorba de un pas emoţional peste care trebuie să treci, ca să-ţi dai seama unde ţi se duc banii, cel mai important lucru. Şi, ulterior, urmează partea de reflectare – să stai puţin să te gândeşti poate banii ţi se duc pe chestii care nu sunt necesare. Iar dacă obiectivele tale sunt mai importante decât cheltuielile care nu sunt necesare, atunci o să fie o motivaţie în plus, ca tu să nu mai cheltui acolo, şi să economiseşti acei bani pentru obiectivul tău – pe asta se pune foarte mult accent. Iar legat d egestionarea veniturilor, în primul rând e relevant să ai un venit stabil, să fii cât mai bun în acel domeniu, ca să poţi să câştigi cât mai bine, dacă ai şi alte abilităţi, recomand să ai şi un alt venit.”

“Dacă, de exemplu, eşti IT-ist, poţi să-ţi faci un SRL, şi atunci nu mai trebuie să plăteşti 50% din venitul tău brut către stat, şi poţi să-ţi faci această firmă şi să plăteşti, de exemplu, doar impozit (dacă îţi faci un PFI). Şi atunci, o să câştigi mai mult. În special pentru oamenii cu venituri mediocre care susţin că nu se descurcă cu banii, recomand acea monitorizare. Ce am observat, din experienţa pe care eu am avut-o cu oamenii, este că cei care câştigă mult, îşi monitorizează deja cheltuielile – fie au un carneţel , fie au o aplicaţie, deci sunt conştienţi de cheltuieli. Când i-am întrebat, pe secţiuni, cât cheltuie, pe an sau pe lună, ştiau exact şi ce rezultat din modelul meu de calcul era egal cu rezultatul lor, aşa că doar oamenii care câştigă mai puţin nu îşi prea monitorizează cheltuielile.”

Cererea de cumpărare a românilor:

“În ultima perioadă, cererea de cumpărare a românilor a scăzut. Din ce domenii cunosc eu, ar fi cel imobiliar. Am vorbit în ultima perioadă cu mulţi agenţi imobiliari care mi-au spus că nu  prea au mai avut vânzări din aceste motive: rata dobânzii a crescut foarte mult, iar oamenii nu s-au mai dus la bancă, să-şi ia credite, să-şi facă locuinţe, au preferat să stea în chirii. Deci, şi la alimente este acealşi lucru – dacă vezi că trei produse pe care le luai ieftin în trecut, au crescut ca preţ foarte mult, acum vei renunţa la un produs, dacă nu ai nevoie urgentă de el.”

Bianca sugerează că o altă practică financiară bună este depozitarea banilor în diferite monede: “La fel ca şi la investiţii, este vorba să nu-ţi ţii toate ouăle în acelaşi coş, adică să nu depinzi doar de leu, pentru că poate peste câţiva ani, vom trece şi noi la euro, şi atunci poate te va afecta destul de mult. Recomand ca investiţiile pe care oamenii le fac, să le facă diversificat. Mai întâi, aş începe cu partea de lei, pentru că majoritatea câştigă în lei, pe urmă aş merge pe partea de euro şi USD.”

Venituri șI cheltuieli medii lunare pe persoană, în România, în ultimii 7 ani, în funcţie de statutul ocupaţional

În această vizualizare am folosit seturile DS4 și DS5, dorind să evidențiem veniturile și cheltuielile pe persoană în ultimii 7 ani în funcție de statutul ocupational.

După ce am vizualizat datele, am observat că salariatul este cel cu cel mai mare venit (3203 lei), dar și cu cele mai mari cheltuieli (6.725 lei). Aceste sume variază în funcție de an și statut, fiind diferite pentru fiecare categorie în parte.

*Datele utilizate pentru vizualizările de date au fost extrase de pe INS.

*Componenţă echipă:

Adelina-Florina Zah

Izabella Kegyes

Gabriela Zugravu