România este o țară cu o populație de 18,869,377 de locuitori, din care 19% sunt vârstnici, mai precis persoane cu vârsta peste 65 de ani. De-a lungul anilor, s-a vorbit foarte mult despre această categorie de persoane, cum ar fi, despre beneficiile și ajutoarele pe care le primesc, dar se evită subiectul legat de pensii si traiul acestora.
Majoritatea pensionarilor vorbesc despre cât de greu le e, poveștile lor fiind auzite la știri ori chiar în autobuz. Fiecare povește despre cât de dificil e să reușeșească să-și plătească facturile, să facă cumpărături la piață sau să cumpere medicamente. Problema, recurentă de câțiva ani, pare că își găsește o rezolvare. Dar de fiecare dată, acea soluție nu este cea finală, dar nici cea îndeajuns de bună.
În România, vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
În ultimii ani, inflația a avut o creștere semnificativă, dar și valoarea pensiilor a suferit modificări , acestea fiind mărite, dar nu semnificativ.
Conform Ziarului Financiar, România avea la finalul anului 2022 circa 5 milioane de pensionari, cu 75.000 mai puţini faţă de 2021, iar pensia medie lunară a fost de 1.855 lei, în creṣtere cu 11,3%.
Dacă vreodată vă gândeați, „cum se calculează pensia?”, pașii sunt următorii: pensia medie este calculată pe baza sumelor pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii (la determinarea pensiei medii lunare se iau în calcul sumele plătite pensionarilor de către CNPP, MapN, MAI, SRI, Secretariatul de Stat pentru Culte ṣi Casa de Asigurări a Avocaţilor).
În România, pensia medie este de 1800 RON, o sumă din care se presupune traiul pe o lună de zile. Din această sumă trebuie achitate următoarele: mâncare, facturi (curent, gaz, întreținere), medicamente, servicii de telefonie, cablu și alte nevoi personale, în funcție de persoana. Există și situații speciale, în care bătrânii au nevoie de asistență permanentă, din cauza imobilizării la pat, sau probleme de sănătate grave. În situații de acest fel, se optează pentru un azil de bătrâni sau o persoană care să vină la domiciliu, dar nu toți își permit această cheltuială.
În graficul de mai jos se poate observa media pensiilor anuale în 2021-2022, care a fost un an de majorare
Majorarea pensiilor nu mai este doar o promisiune electorală, ci chiar o realitate. În 8 decembrie 2022, Premierul Nicolae Ciucă a anunțat creșterea punctului de pensie cu 12.5% (echivalent cu 1784 de lei) începând cu 1 ianuarie 2023. Acest lucru a fost aprobat în Ordonanța de Urgență A Guvernului nr. 168 și a avut în vedere „Programul de Guvernare 2021-2024 referitoare la adoptarea unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii și majorarea indemnizației sociale pentru pensionari”. De asemenea, aceeași OUG prevede acordarea unui ajutor financiar de până la 1000 de lei, pentru pensionarii care au veniturile mai mici de 3000 de lei, sau egale cu acesta.
Premierul și-a motivat decizia printr-o postare de Facebook, spunând că „perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial și trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflația crescută”. Totuși, chiar dacă s-au luat măsuri complementare, procentajul este sub cel al inflației (14.5%-martie 2023).
„Totodată, anul viitor vom continua acordarea unui sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii mici, astfel:
1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Sumele vor fi împărțite în două tranșe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023.
Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.”
Măsura, cu siguranță binevenită, este totuși insuficientă. Sunt o mulțime de pensionari care își caută un job pentru a avea un trai decent. Într-o lume ideală, banii nu ar trebui să prezinte o problemă atunci când treci de la salariu la pensie. Există câteva avantaje pentru reactivarea în domeniul muncii, dar nu reprezintă modul ideal în care pensionarii ar trebui să-și petreacă timpul.
Menite să ajute pensionarii cu veniturile mici pentru a plăti facturile, sunt cardurile de electricitate. Distribuirea lor a început de la 1 februarie 2023 și sunt un ajutor de la stat. Valoarea lor, de 1400 de lei, vor fi trimise doar unor categorii de români, printre care și pensionarii. Cu toate acestea, pensionarii se plâng de faptul că mai mult le pun piedici, decât să-i ajute. Drumuri zilnice la Poștă, întrebându-se unde le sunt banii, când vor veni. Alții, aleargă la asociațiile de propietari, pentru a face rost de facturi. Problemă nu sunt rezolvate complet, nici prin majorare, nici prin cardurile de electricitate. Mulți dintre pensionari sunt nemulțumiți și temători: va fi vreodată mai bine?
Pentru a afla părerea unui pensionar aflat în dificultate, în speranța că poate sensibiliza opinia publică și să atragă atenția asupra acestor probleme, am discutat cu Elena Maier, din Râmnicu Vâlcea:
Mă numeste Elena Maier, am 75 de ani și sunt una dintre persoanele care trăiește cu o pensie mică în România. Această situație mă afectează în viața de zi cu zi. În primul rând, doresc să subliniez faptul că am muncit din greu întreaga mea viață. Am dedicat ani în șir muncii în fabrică, sperând că pensia mea va fi suficientă pentru a-mi permite un nivel de trai decent la bătrânețe. Din păcate, realitatea este alta.
Pensia pe care o primesc lunar este mică, abia ajunge să acopere nevoile de bază. Am doi băieți, stabiliți în alte județe. Când mă vizitează, uneori este nevoie ca ei să-mi cumpere alimente sau medicamente, eu neavând venitul necesar să le asigur tot comfortul. Trăiesc și într-un apartament cu 3 camere, ceea ce face ca utilitățile să coste mai mult. Cu toate acestea, încerc să-i trimit nepoatei mele, de câteva ori pe ani, niște bănuți. Încerc să economisesc cât pot, dar facturile continuă să crească, iar venitul meu rămâne aproape neschimbat.
Această situație mă face extrem de tristă și vulnerabilă. Îmi doresc să pot avea o dietă sănătoasă, dar alimentele pe care ajung să le cumpăr până la urmă nu sunt atât de nutritive pe cât aș dori. Păcat este că acel lucru m-ar ajuta și cu boala cardiacă, care necesită vizite regulate la medic. Nu întotdeauna îmi permit medicamentele prescrise, așa că trebuie să aleg priorități și să mă descurc cum pot.
Aș dori ca odată și odată să înțeleagă guvernul cât este de greu să trăiești în asemenea hal. Am contribuit ani de-a rândul la dezvoltarea țării prin munca noastră și merităm un trai decent și respect. Noi pensionarii suntem printre categoriile sociale defavorizate în România. Este nevoie de măsuri mai eficiente pentru a ne sprijini, astfel să nu mai trăim într-o perpetuă strâmtoare financiară.
Elena Maier
O bună parte din pensionari decid să se angajeze după pensionare, deoarece pensia nu este o sursă de venit suficienta, dar totodată ajută și la sănătatea lor psihică și fizică, deoarece se vor simți în continuare utili și vor face mișcare.
Loredana Mahu lucrează de mai bine de 30 de ani la Oficiul Poștal 5 din Satu Mare. De-a lungul anilor, a văzut o grămadă de pensionari care treceau pragul poștei. Din păcate, ea a constat că sunt, chiar și acum, destul de mici, raportate la traiul de viață actual.
România avea anul trecut cam 5 milioane de pensionari. Lucrând într-un oficiu poștal, primesc lunar pensii avizate. În jur de 500-600 de pensii și taloane de pensii. Am observat că un procent de 80 % din ele au sume cuprinse între 1500 și 2300 lei. Restul de 20% sunt între 2300 și 3500 lei. Nu mai mult.
Loredana Mahu
Sumele acestea sunt cele ale anului 2023, când a crescut punctul de pensie de la 1586 la 1780. În prezent, de altfel, numărul pensionarilor care beneficiază de diferite vouchere de la stat, pentru alimente, cardul energie, este undeva la 3 milioane, chiar mai mult.
Asta înseamnă că venitul beneficiarului nu depășește 2000 lei pe lună.
Ca să fie eligibil, asta este condiția. Dacă ne raportam la numărul total al pensionarilor, e clar…. sărăcie…
Dacă totul pare că se îndreaptă înspre bine, nu este așa. În anul 2020 Europa România Liberă a publicat un articol în care se relata faptul că în 30 de ani vor exista mai mulți pensionari decât salariați, iar în acele vremuri singurele opțiuni ar fi pensiile private, însă nu pentru toții românii, care riscă să fie condamnați la sărăcie.
Însă, soluțiile pentru acest caz, așa cum spun specialiștii sunt următoarele:
- Creșterea taxării, pentru a putea susține un număr mai mare de pensionari
- Înghețarea pensiilor
- Majorarea vârstei de pensionare
- Creșterea gradului de colectare, mai ales că România are cel mai mic grad de colectare a TVA din întreaga UE
În acest context, scenariul legat de majorarea până la 70 de ani a vârstei de pensionare pentru persoanele care își doresc să mai muncească ar putea deveni realitate. „Cel mai probabil în următorii zece ani”, spune Adrian Codîrlașu (Vicepreşedinte CFA România), mai cu seamă că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică și ale Comisiei Europene, România ar urma să aibă o populație mai mică, estimările variind între 14-16 milioane de locuitori pentru anul 2050.
Chiar dacă cele mai noi măsuri sunt, cu adevărat, bine venite, totul a început în 2005, când pensiile au înregistrat mai multe creșteri și ajustări. S-a adoptat, o nouă lege a pensiilor, introducându-se un sistem bazat pe contributivitate și punctaj anual. Scopul? Reformarea sistemului de pensiile, pentru a-l alinia cu standardele europene. Avantajul este că au introdus și sistemul de indexare, crescând totodată și valoarea punctului de pensii.
De asemenea, au fost indexate anual, tot din 2005, în funcție de inflație i creșterea salariului brut pe economie.
În primii ani după adoptarea Legii, pensiile au cunoscut creșteri seminificative. Majorările au avut loc, în principal, datorită ajustărilor valorii punctului de pensie și indexării.
Totuși, impactul crizei economice a avut un impact asupra bugetului. Pentru a face față dificultăților financiare, Guvernul a implementat măsuri de austeritare, care au inclus suspendarea indexării pensiilor în 2010. Tăieri temporare a acestora, pentru pensionari cu pensii mari, au fost o altă măsură luată.
Criza a trecut, iar lumea pare că se recuperează după ea. Încetul cu încetul, totul revine la normal. Începând cu 2012, s-au făcut eforturi pentru a corecta tăierile anterioare, majorându-se și pensiile în funcție de creșterea salariului mediu brut.
Articol realizat de Ioana Mihalachi și Ariana Trăistaru
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.