Numărul mamelor adolescente din România reprezintă o problemă socială care afectează atât tinerele femei, cât și copiii lor. Această situație ridică numeroase probleme legate de sănătatea fizică și mentală a mamelor adolescente, precum și de integrarea și dezvoltarea copiilor născuți din aceste sarcini. Unul dintre motivele pentru care România se confruntă cu această problemă se datorează lipsei educației sexuale în școli și în cadrul familial. Pe lângă aceste aspecte, intervine și lipsa cadrelor medicale și a îngrijirii corespunzătoare pe perioada sarcinii.
Studiul realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS atestă că România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană după Bulgaria la rata de naștere în rândul mamelor adolescente cu vârstă cuprinsă între 15-19 ani. Conform Organizației Mondiale a Sănătății adolescenții sunt considerați persoanele cu vârsta cuprinsă între de 10 și 19 ani. Conform INS, referință la POP201C, în anul 2021 a fost înregistrat numărul de 196858 de nașteri, dintre care 12522 provin de la adolescente cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, iar 711 de la fete cu vârsta sub 15 ani.
Educația sexuală poate fi considerată un subiect delicat și greu de abordat pentru părinți și profesori, în România, din mai multe motive precum: valorile tradiționale și convingerile rigide pot face ca părinții să fie reticenți în discutarea deschisă a educației sexuale cu copiii lor, există un nivel ridicat de stigmatizare și rușine asociate cu discuțiile despre sexualitate, educația sexuală este uneori percepută ca o amenințare la adresa normelor tradiționale și poate stârni temeri cu privire la consecințele comportamentale ale discuțiilor despre sexualitate în rândul tinerilor.
Doamna psiholog și psihoterapeut Oana Mihai explică faptul că educația sexuală este necesară dacă nu întrece anumite limite, referindu-se la acestea ca fiind „capcane” și este conformă cu anumite standarde.
Cred că este necesară educația sexuală, dar cu anumite reguli care să nu permită direcționarea temelor în diferite capcane ale subiectului.
Datele folosite pentru realizarea acestor vizualizări au fost preluate din studii, articole, INS și ordonate într-un Excel.
Vizualizarea de mai sus se bazează pe evaluarea opiniei mamelor despre educația sexuală bazată pe școală în România, reprezintând un aspect relevant în vederea numărului crescut al cazurilor de sarcini și întreruperi de sarcină în adolescență. Datele culese din studiul realizat de Magdalena Iorga, Lavinia-Maria Pop, Nicoleta Gimiga, Luminița Păduraru și Smaranda Diaconescu din anul 2021, arată că, în cazul unei sarcini nedorite, o treime din mame (38,50%) și-ar sfătui fiicele să continue sarcina sau să le lase pe adolescente să aleagă singure (28,10%), 11,90% consideră că fiicele lor trebuie să se căsătorească, 7,40% ar prefera ca fiica lor să aleagă întreruperea sarcinii și 1,50% au menționat că probabil fata ar fi trimisă să trăiască cu partenerul ei. Un total de 12,60% dintre mamele întrebate au menționat că nu au idee ce să le spună fiicelor lor.
Cazul traumatizant al unei tinere din Botoșani care a născut primul copil la doar 16 ani a reușit să ducă sarcina la capăt cu sprijinul familiei sale, în special cu ajutorul oferit din partea mamei ei care a depus numeroase eforturi pentru a avea grijă de copil cât timp fiica ei era la școală pentru a-și finaliza studiile liceale. Însă, din păcate, aceste cazuri sunt extrem de rare în România.
Pot să zic ca sunt cea mai norocoasa în privința familiei mele. Doar datorită lor am reușit să aduc pe lume și să îmi îngrijesc primul copil, dat fiind faptul că eram minoră. Mama e un sprijin necondiționat și în ziua de astăzi, și un bonus a fost mama care și-a schimbat Job-ul să stea câteva ore zilnic cu bebe să pot să termin școala.
Una dintre problemele cu care s-a confruntat minora la prima naștere a fost neprofesionalismul cadrelor medicale de la spitalul de stat din Botoșani, care ar fi tratat-o cu agresivitate pe perioada nașterii, în ciuda faptului că era vorba despre o persoană minoră, după declarațiile tinerei.
Nu mai vorbesc de comportamentul agresiv verbal și uneori și fizic al asistentelor în momentul nașterii. A fost traumatizant și nu știu dacă as putea să trec vreodată peste asta.
Trecând prin această situație, atât ea, cât și familia ei au decis să nu mai apeleze la serviciile de stat, ci la cele private, privind cea de a doua naștere la vârsta de 21 de ani.
Am plătit de-a lungul sarcinii (cu cel de al doilea băiețel) medic ginecolog care să-mi monitorizeze sarcina iar la final am născut cu moașă. Fără servicii decontate.
Mamele adolescente din mediile defavorizate sunt mai expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, iar copiii lor au un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate și de a fi expuși la violență și abuz. Studiul realizat de asociația Salvați Copiii, relevă faptul că șase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la informații privind sănătatea reproducerii sau educației sexuale, patru din zece adolescente care devin mame au născut prematur și acoperirea vaccinală a copiilor născuți de adolescente este cu peste 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore.
Vizualizarea de mai sus este realizată cu ajutorul datelor culese de pe Institutul Național de Statistică. Există mai multe motive posibile pentru care femeile cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani nu se prezintă la un medic specialist în timpul sarcinii. În această vizualizare sunt evidențiate motivele care variază în funcție de circumstanțele individuale ale fiecărei femei, precum nivelul de educație. Se poate observa faptul că, în cazul femeilor care au un nivel scăzut de educație, principalul motiv pentru care nu consultă un medic specialist în timpul sarcinii este reprezentat de costul consultului, justificând ca este prea scump, având un procent de 7,5% în anul 2019 și 8%, respectiv 7,4% pentru anii 2020, 2021. Raportat la femeile care au un nivel crescut de educație, se evidențiază în prim plan aspectul costurilor ridicate asociate consultărilor medicale, cu o pondere de 0.6% în anul 2019 și de 0.4% în anul 2020. În anul 2021, motivul dominant diferă de cele menționate în vizualizare, fiind urmat de teama de a accesa servicii medicale, cu un procent de 0.5%.
Centrul Filia este o organizație feministă care face auzite vocile femeilor prin lucru direct în comunități, activități de advocacy, activism și sensibilizare, studii și analize. Astfel, echipa Filia a inițiat o campanie numită #devorbăcumoașa, pe platforma de socializare Instagram, prin care experții în domeniu răspund la curiozitățile urmăritorilor legate de sexualitate și reproducere pentru creșterea sensibilizării și informării publicului cu privire la educația sexuală. Una dintre aceste postări răspunde la întrebarea „Daca o fată de 15 ani rămâne însărcinată e grav?”. Răspunsul îi aparține Adinei Păun, expertă în sănătate reproductivă și absolventă a Facultății de Moașe și Asistență Medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din Bucuresti.
Pe lângă problema lipsei educației sexuale în școli intervine și problema deificitului de medici de familie. Potrivit unui studiu realizat de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie din anul 2020, 328 de localități nu au nici un medic de familie, astfel foarte multe dintre gravidele adolescente din mediile rurale nu ajung la medic și recurg la auto-medicație. Acest lucru poate duce la creșterea mortalității neonatale și infantile.
Întrebată despre cauzele situației mamelor adolescente din România, doamna doctor de familie din Botoșani, Doina Darie, a menționat câteva dintre acestea:
Lipsa comunicării în famile urmată de școală și apoi anturaj nepotrivit/teribilism, cu informare insuficientă medicală asupra consecințelor faptei ca și ideea că cineva va rezolva problema, sarcina fiind «asta e», se întâmplă și la case mari!
Prin această vizualizare se poate observa situația avorturilor din România. Precum este menționat în articolul realizat de theblacksea.eu și de unde au fost preluate datele pentru realizarea acestei vizualizări, peste 30% dintre spitalele din România refuză să facă avorturi. Cele mai afectate sunt regiunile Nord-Est și Sud-Est care cuprind județele Suceava, Neamț, Vaslui, Bacău, Vrancea, Brăila și Călărași. Alte județe cu un procent alarmant de scăzut se află în zonele Sud (Olt) și Centru (Brașov).
Din acest dashboard, realizat cu ajutorul datelor de pe Institutul Național de Statistică, putem deduce că există o corelație între procentul de spitale care efectuează avorturi și numărul de copii născuți. În orașele în care, din păcate, nu există prea multe spitale specializate în avorturi sau ginecologie, mamele tinere sunt nevoite să ducă sarcina la termen și să nască. De asemenea, în graficul referitor la numărul de nașteri și avorturi în funcție de grupele de vârstă, se observă că fetele cu vârste între 15 și 19 ani înregistrează un număr mai mic de avorturi în comparație cu cele mai în vârstă.
Așadar, soluționarea problemei mămicilor minore nu poate fi realizată în mod izolat, ci necesită eforturi concertate și angajament din partea tuturor părților implicate precum instituțiile de învățământ, cele medicale și organizații precum Filia, pentru a asigura un mediu sigur și susținător pentru aceste tinere femei și pentru a le oferi oportunități reale de dezvoltare și integrare în societate.
Echipă formată din: Văcăreanu Madalina, Grecu Melisa Lorena, Madoșa Alesia.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.