Tendințele guvernează lumea. Nu este un secret că jocurile video au crescut în popularitate și au devenit o industrie importantă la nivel global. Fie că sunt privite ca un mod de relaxare, hobby sau job, jocurile video pot să inspire, să învețe, să reprezinte o sursă de amuzament, să elimine stresul și chiar să stimuleze mintal, conform rapoartelor de la ESA (entertainment software association). Ca marea majoritate a mediilor emergente, acestea s-au adaptat tendințelor, creându-și o comunitate de gaming extinsă mondial ce se află într-o continuă creștere.
Cum arată o tendință în gaming?
Pentru a înțelege cum se adaptează o tendință în lumea jocurilor video trebuie să ne referim atât la ce jocuri predomină pe scena gaming-ului și ce gen de jocuri prind cel mai bine la public, cât și la dispozitivele preferate pentru această activitate.
Conform unui studiu RGDA (Romanian Game Developers Association), în România, genurile preferate sunt aventura și strategia în proporție de 54%, urmate de first person shooter 49% și role-playing 38%, în timp ce la nivel internațional, cele mai populare genuri de jocuri video sunt real-time strategy, urmate de first-person shooter și role-playing, așa cum se observă în vizualizarea de mai sus. Conform bazelor de date Kaggle s-au întregistrat 200 de valori, care se actualizează de la an la an (DS1) exemplificat în vizualizarea de mai sus. Datele care vizează genurile sunt determinate de câți jucători au cumpărat/descărcat și jucat respectivul joc. Conform bazelor de date Steam– una dintre cele mai mari platforme digitale de gaming la nivel global-, în 2022, primele poziții sunt desemnate de Counter-strike global offensive (first person shooter) și Dota2 (strategie).
Putem deduce, astfel, că atât România, cât și alte țări păstrează o constantă când vine vorba de genurile jocurilor video. În acest mod se formează o comunitate de gaming foarte mare, care cuprinde un segment larg de public.
Despre tendințele și genurile de jocuri video care prin cel mai bine la public ne-au vorbit și specialiștii în gaming. Ionash, streamer pe Twitch, face legătura între jocuri și cum atrag atenția ”… sunt jocuri care prind la cei mici precum Fortnite, personal nu cred că este ceva anume ce prinde la un anumit joc, se intâmplă pur si simplu. Vizualizările sunt in funcție de hype ul jocului. Dacă jocul este foarte jucat atunci si vizualizările sunt pe măsură.” În aceeași linie de sens, Lidia Teleoacă – UI Game Analyst evidențiază ce tip de jocuri prind cel mai bine ”În general jocurile multiplayer, FPS, MMORPG, MOBA, sau jocurile care sunt ușor de jucat pentru o perioadă scurtă de timp ( jocuri de mobil puzzle)”. Despre elementele care fac un joc să fie atractiv, aceasta ne spune că “fiecare persoană are preferințe foarte diferite, în general, un joc cu o poveste interesantă e greu de pus jos. Pentru jocurile care nu se focusează pe o poveste in sine, e important ca jocul să aibă o modalitate de a juca pentru porțiuni scurte de timp, și ca porțiunile de joc să fie diferite destul între ele ca jucătorul sa vrea sa continue fără să se simtă plictisit.”
Dispozitive
Până acum știm ce genuri de jocuri video preferă lumea, dar de ce dispozitive ne folosim pentru a ne juca? Există o varietate ofertantă de dispozitive și moduri de joc. Jocurile pot fi jucate pe computere și laptopuri, pe console de jocuri dedicate, pe telefoane mobile sau pe dispozitive portabile dedicate pentru jocuri precum Nintendo DS.
Când vine vorba de dispozitivul preferat pentru serile de gaming, Sebastian Sălătiuan, student, face legătura între dispozitiv, performanță și aspecte tehnice: ”Prefer să mă joc pe PC, deoarece de mic am fost învățat cu el. Faptul că ai mai multe butoane la dispozitie este un plus, și poți lucra și la alte lucruri cu el. De asemenea, jocurile tind sa aibă mai mari fps-uri pe PC”.
Conform bazelor de date Statista (DS2), Au fost colectate 500 de răspunsuri din fiecare țară pentru un total de 4.000 de răspunsuri globale. Răspunsurile la sondaj au fost colectate între 5 ianuarie și 12 ianuarie 2021. Vizualizarea de mai sus ilustrează cum telefoanele mobile câștigă teren în fața altor dispozitive. În România, jocurile pentru mobil sunt cele mai populare, cu un procentaj de 64%, urmate de jocurile pe computer cu un procentaj de 60%, conform RGDA. În cadrul unui sondaj din 2021 la nivel global, telefoanele mobile au fost cele mai utilizate dispozitive pentru jocuri din întreaga lume, în timp ce tabletele s-au clasat pe ultimul loc în rândul preferințelor jucătorilor. Se pare că marea majoritate preferă să se joace pe dispozitivele mobile, prin comparație cu alte dispozitive. Acest fapt se poate naște și din versatilitatea pe acestea care o cară după sine, telefoanele mobile fiind accesibile pretutindeni, un gen de dispozitiv ce are un mare impact și în viața de zi cu zi a utilizatorilor săi.
Cu toate astea, de ce totuși jocurile pentru telefon?
Conform unui studiu, o gamă în extindere și un număr tot mai mare de jocuri sunt produse și publicate pentru console portabile, telefoane mobile și tablete. Expansiunea jocurilor mobile este demnă de remarcat și din punct de vedere al calității, deoarece jocurile mobile au devenit un mediu pentru creație. Multe dintre inovațiile pe care jocurile mobile le-au introdus beneficiază de caracteristicile specifice ale ecosistemului media mobil, inclusiv canalele de distribuție digitală online, noile modalități de interfață și capabilitățile senzorilor disponibile în dispozitivele mobile moderne. Popularitatea lor este de asemenea determinată și de accesibilitatea pe care o oferă, aproape toată lumea are un smartphone care este capabil să suporte jocurile.
Prin urmare, jocurile mobile sunt cea mai populară formă de joc din lume, depășind atât jocurile pe consolă, cât și pe computer.
Impactul din viața cotidiană
Ca orice altă activitate pe care un om alege să o includă în rutina sa, jocurile își propagă efectele asupra vieții cotidiene în raport cu timpul care le este acordat. De asemenea, trebuie luat în considerare și scopul pentru care ne angajăm într-o astfel de activitate. Psihoterapeutul Roxana Mihăilă vine să ofere claritate în acest sens:
Viața cotidiană este influențată de joc dacă jocul este prezent aproape zilnic în activitățile noastre. Dacă dacă activitățile care duc la împlinirea omului din punct de vedere personal, social, profesional, familial sunt amânate în favoarea jocului, atunci influența acestuia devine una negativă și conduce individul către neîmplinire, izolare, lipsă de sens existențial, depresie sau risc suicidar. Aici se mai pot adăuga și predispoziția la o dietă nesanatoasă, activitate fizică precară, probleme cu vederea și auzul, afecțiuni musculo-scheletale sau deprivare de somn. În schimb, jucate ponderat (1 oră maxim/zi) pot avea beneficii precum imbunătățirea sensibilității la contrastul vizual, a atenției, a vigilenței, a atenției distributive, a flexibilității minții. Crește capacitatea de colaborare, de invățare, gândirea abstractă, logicul, creativitatea și imaginația.
-Roxana Mihăilă
Beneficiile jocurilor video sunt studiate și în studiul “When and How Video Games Can Be Good: A Review of the Positive Effects of Video Games on Well-Being” din cadrul publicației “Perspectives on Psychological Science”, edificator, mai ales, în sens social. Jocurile de cooperare tind să încurajeze comunicarea și buna dispoziție în viața reală, dacă sunt jucate cu moderație. Totodată, jucătorii pasionați de tipologii MMORPG s-au dovedit să fie mai puțin predispuși la depresie, anxietate și stres și să manifeste comportamente prosociale (comunicare, cooperare, prietenie). Același studiu indică, însă, schimbarea drastică a efectelor pentru aceleași tipuri de jocuri: jucate excesiv sau competitiv, favorizează exact opusul beneficiilor anterior prezentate.
Aflăm, astfel, cât de importantă este raportarea temporală și de scop în relație cu efectele care se produc.
Find more statistics at Statista
Marea Britanie pare să fie liderul European în materie de ore dedicate jocurilor pe calculator, cu o medie ascendentă de 13.6 ore pe săptămână în anul 2020, conform statisticii despre timpul mediu petrecut în 5 țări europene etapizat din finalul anului 2018 și până la jumătatea anului 2020. România nu este departe de acest scor, ci chiar este predispusă la a-l depăși. Conform inițiativei Intel intitulate “Project Winner” în colaborare cu lab501.ro, cu o medie de minim două ore pe zi, însumând minim 14 ore dedicate pentru gaming săptămânal. Media europeană din 2020 este undeva la 10.2 ore săptămânal. Despre gamerii români mai aflăm și că preferă să dedice acest minim de ore seara și noaptea.
Acest lucru ne este confirmat și de tânărul elev Bogdan Serescu care ne spune următorul lucru: “Pe timp de zi nu am deloc timp să mă joc. Merg la liceu, plus că în câteva luni trebuie să susțin examenul de bacalaureat, iar timpul meu este mai limitat. De asta prefer să mă joc seara, să mă delectez, să mă detensionez puțin. Oricum, de mic am fost obișnuit să mă joc seara.”
Majoritatea oameniilor au ziua ocupată cu diverse activități, fie că este vorba de job sau de mersul la facultate. Din acest motiv mulți oameni, după o zi încărcată, preferă să se facă confortabili și să se așeze în fața calcuatorului sau a telefonului pentru a se relaxa și nu numai.
Deci, de ce ne jucăm?
Varietatea modurilor de raportare la jocurile video naște, la rândul său, o gamă vastă de motive pentru care oamenii aleg să se joace. Din perspectivă psihologică, Roxana Mihăilă, psihoterapeut, explică fenomenul neuronal ce are loc în momentul în care oamenii se joacă: “neurotransmițătorii sunt suprastimulați și produc combinații de adrenalină, dopamină și serotonină, un cocktail foarte plăcut nouă”. Tinerii aleg să se joace “în cele mai multe cazuri, din nevoia de socializare (în online formează grupuri de jucători, dar și în realitate, discuțiile despre jocuri pot fi un liant pentru socializare)”, în timp ce la adulți capătă altă valență, aceea de “distragere din cotidianul copleșitor, relaxare, o formă de comfort în care simt că fac ceva productiv”.
Varietatea modurilor de raportare la jocurile video naște, la rândul său, o serie de motive pentru care oamenii aleg să se joace. În spectru psihologic, Roxana Mihăilă, psihoterapeut, explică fenomenul neuronal ce are loc în momentul în care oamenii se joacă : “neurotransmițătorii sunt supra stimulați și produc combinații de adrenalină, dopamină și serotonină, un cocktail foarte plăcut nouă”. Aceasta completează că în cazul tuturor vârstelor “jocul este o formă prin care omul se simte in siguranță, fiind acasă, în confortul său, distrându-se”, însă că există anumite diferențe de referință între tineri și adulți. Tinerii aleg să se joace “în cele mai multe cazuri, din nevoia de socializare (în online formează grupuri de jucători, dar și în realitate, discuțiile despre jocuri pot fi un liant pentru socializare)”, în timp ce la adulți capătă altă valență, aceea de “distragere din cotidianul copleșitor, relaxare, o formă de confort în care simt că fac ceva productiv”.
Aceste aspecte sunt reluate și în perspectivă statistică: 75% din români susțin că se joacă pentru a se relaxa după o zi grea, iar alți 65% spun că este un hobby, în timp ce 34% preferă să se joace pentru a scăpa de plictiseală, conform celor de la RGDA.
Este ușor de înțeles de ce jocurile video sunt atât de populare. Potrivit raportului de la ESA, 90% dintre jucători sunt de acord că jocurile video aduc bucurie prin joc. Jocurile pot inspira (79%), pot oferi stimulare mentală (87%) și pot ameliora stresul (87%).
La nivel global, se poate observa, comform setului de date (DS3), cum motivarea principală pentru joc este în scopul amuzamentului, urmată de câștigul financiar și competitivitatea. Acestea se corelează cu ce obțin jucătorii, respectiv distracția și detașarea. Cu toate că nu mulți aleg să se joace pentru a se perfecționa, îmbunătățirea abilităților este un efect ce survine de pe urma jocurilor video. Răspunsuri favorabile în acest sens se înregistrează în țări precum Rusia, Canada, Algeria, Croația și România, dar nu numai. Conform studiului RGDA, românii nu se joacă pentru câștig financiar, cu toate că 45% se angajează în această activitate zilnic. De aici s-ar putea înțelege că în România această meserie nu este promovată destul sau că românii nu văd această activitate ca pe o formă de câștigare a existenței, ci ca pe un hobby (65%).
La scară micro și macro, însă, motivațiile preponderente sunt aceleași: ne jucăm pentru a ne distra și pentru a ne relaxa, indiferent dacă ne raportăm la jocuri ca hobby sau ca ocupație profesională. Domeniul jocurilor video rămâne un spațiu deschis pentru toată lumea.
Prin urmare, industria de gaming este remarcabilă la nivel internațional și reprezintă un subiect de interes major. Lumea este din ce în ce mai atrasă de jocurile video.
De la valențele negative ale jocurilor video ce se resimt și în viața noastră de zi cu zi, prin posibilele rezultate de adicție, anxietate sau chiar depresie și până la a fi o oază de liniște, o sursă de dopamină/serotonină sau un mijloc convenabil de a produce bani, jocurile reprezintă un loc pentru dedicați, pasionați și iubitori de provocări, fiind o experiență la superlativ, nu doar un mod superficial de relaxare.
Proiect realizat de: Oana Iulia Tîrnăcop, Cristina Andreea Teleoacă, Munteanu Adela Andreea
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.