Una dintre cele mai mari probleme cu care Uniunea Europeană se confruntă în ceea ce privește educația la momentul actual este abandonul școlar. În anul 2020, conform unui studiu realizat de Statista, România a înregistrat o rată de 15,6% a abandonului, o îmbunătățire minoră față de anii precedenți, însă cu mult peste media celor 27 de țări din Uniunea Europeană (9,9%).
Învățământul gimnazial, un punct de turnură
Trecerea de la învățământul primar la cel gimnazial poate fi un moment sensibil pentru copii. Începerea pubertății combinată cu adaptarea la un nou colectiv poate duce la apariția unor dereglări comportamentale. Aceste schimbări pot la rândul lor altera modul în care elevul se raportează la sistemul educațional. Acest aspect poate fi prevenit atunci când există un mediu familial în care copilul poate fi îndrumat. Studiul School Dropout and Early School Leaving in Romania: Tendencies and Risk Factors realizat de Simona Alexa și Elena-Loreni Baciu specifică faptul că importanța familiei în parcursul educațional al copilului este unul din factorii principali. „Separarea prematură cu școala este efectul unei îmbinări de factori, care variază de la caracteristicile individuale la cele legate de familie, la factori ce țin de instituțiile în care copiii învață și de asemenea la normele culturale sau condițiile socioeconomice care descriu acele comunități în care locuiesc copiii”. De asemenea, relatează modul în care apariția comportamentului deviant poate duce la abandon: „Unele dintre modelele teoretice care explică educația și separarea prematură arată faptul că realizările academice scăzute și comportamentul deviant (absentare, abuz de alcool sau droguri, rapoarte disciplinare, delincvență juvenilă) contribuie cel mai mult la creșterea ratelor de părăsire prematură a școlii în adolescență”.
Conform datelor colectate de Institutul Național de Statistică din România, rata abandonului în învățământul preuniversitar diferă de la o macroregiune la alta. Rata abandonului este formată prin calcularea mediei dintre ratele anuale din anii 2015-2020. De asemenea, este de precizat faptul că au fost excluși anii 1990-2014. În cadrul macroregiunii trei (ce include Muntenia de Sud și București-Ilfov) rata de abandon în învățământul gimnazial era de 1,4%, cea mai mică dintre cele 4 macroregiuni. Pe de altă parte, macroregiunea 1 (ce include Nord-Vest și Centrul României) reprezintă spațiul cu cea mai mare rată de abandon, 2,08%. Chiar dacă diferența nu pare una considerent de mare, raportat la totalul de elevi al țării numărul devine îngrijorător. 3.494.600 era numărul de elevi și studenți în anul 2020-2021 conform Institutului Național de Statistică.
Sărăcia, un obstacol greu de doborât
Faptul că România este una dinte țările cele mai sărace din Uniunea Europeană nu reprezintă un lucru nou, însă impactul acesteia asupra educației și abandonului școlar nu este un subiect abordat prea des. Aceasta s-a îmbunătățit în ultimii ani, însă există în continuare discrepanțe majore între categoriile sociale. Astfel, elevii ce provin din familii cu un statut financiar precar sunt defavorizați. De asemenea, în categoria elevilor defavorizați îi includem și pe cei ce locuiesc în mediul rural, adesea făcând parte din comunități și zone slab dezvoltate. Aditi Gheran, profesor universitar de retorică în cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, cu studii în domeniul psihologiei, clarifică modul în care sărăcia influențează abandonul școlar și răspunde la întrebarea „Influențează sărăcia, mediul și familia abandonul școlar?”. „Cu siguranță situația financiară, mediul și în special familia influențează în mod direct abandonul școlar. Trăim în bula marilor orașe, dar să nu uităm că România este o țară profund rurală și forțat urbană.”, spune aceasta.
Institutul Național de Statistică din România a colectat în ultimii ani numeroase date ce pot relata sărăcia. Exemplificatoare în acest sens este rata sărăciei relative în regiunile țării. Datele colectate au exclus anii 2007-2014. Regiunea de Nord-Est (Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Vaslui și Bacău) a țării are rata cea mai ridicată de sărăcie (36,28%), pe când Regiunea București-Ilfov are o rată de doar 5,27%. Proiectele realizate din fonduri europene pentru combaterea abandonului școlar în regiunea de Nord-Est sunt aproape inexistente. Pe de altă parte, regiunile cu o rată mult mai mică, precum București-Ilfov sau Nord-Vest (17,7%) beneficiază de astfel de proiecte. Astfel, din cauza presiunii venite din mediul familial din cauza sărăciei, mulți elevi sunt forțați să renunțe la școală în favoarea muncii pentru a aduce la rândul lor un venit în cadrul familiei.
Tot profesorul universitar Aditi Gheran vorbește despre cele trei elemente ca fiind interconectate, iar familia, valorile și lipsa financiară joacă un rol crucial în dezvoltarea și parcursul educațional al unui elev. „Cred că în special modul în care familia se raportează și prezintă copilului conceptul de “educație” îi modifică modul în care acesta va interacționa cu școala, profesorii, modul în care se va plafona din punct de vedere al curiozității intelectuale sau din contră, va îndrăgi tot ce înseamnă cunoaștere și îmbogățire a spiritului și a minții. Toate cele trei elemente sunt interconectate de obicei, nivelul financiar dictează de multe ori nevoi urgent pragmatice. Dacă vom merge în inima satelor românești vom vedea instabilitate economică, nesiguranță, frică, griji ce țin de baza piramidei lui Maslow. În cazul acesta familia își va orienta copilul mereu spre muncă”.
Sistemul educațional
Fenomenul abandonului școlar este unul foarte complex și, în același timp, reprezintă o problemă dificilă cu care se confruntă societatea modernă. Nu doar în România, ci în toată Europa, însă este cert faptul că sistemul educațional românesc nu este perfect. Într-o societate modernă, acesta suferă schimbări minore, venite odată la câțiva ani, care nu rezolvă problema de bază. Un sistem educațional învechit și depășit de nevoile tinerilor din ziua de astăzi. Studiul The risk of dropping education for romanian high school students. Structural factors and educational policies indică faptul că un sistem uzat poate schimba atitudinea elevilor față de educație, „Deși toată lumea este de acord că educația este importantă pentru dezvoltarea personală, oamenii de știință au atras atenția asupra faptului că în zilele noastre „școala clasică” are dificultăți în a face față alternativelor informaționale (media, internet) iar adolescenții declară adesea că s-au plictisit la școală. „Școala de modă veche” bazată pe dimensiuni teoretice este criticată”.
De asemenea, sistemul educațional românesc nu pregătește elevii pentru viața de după școală, ci doar distribuie informația fără a o contextualiza și exemplifica. Astfel, elevii își pierd cu rapiditate interesul față de școală, ajungând la abandonul școlar și în consecință la un impact negativ socio-economic asupra țării. O comparație între sistemele educaționale am primit-o și din partea Vanessei Kast, aceasta s-a născut în Germania și a venit la vârsta de 15 ani în România împreună cu părinții, „Am venit la vârsta de 15 ani in România, în Alba Iulia, datorită faptului că părinții și-au dorit să se întoarcă în țara lor natală. Consider că sistemul de învățământ din România nici nu poate fi comparat cu cel din Germania. Acolo totul era mult mai structurat și organizat, iar profesorii aș spune că erau mult mai respectuoși, spre deosebire de România unde noi elevii eram bătaia lor de joc.” Vanessa a ales să renunțe la școală în timpul liceului, nu suporta modul în care profesorii se raportau elevilor. „Am luat decizia de a renunța la liceu după terminarea clasei a 11-a, deoarece nu am mai văzut rostul unui asemenea sistem dictatorial, unde elevii nu sunt respectați și nu se pot dezvolta. Am considerat că ar fi mai bine să mă angajez și să îmi câștig traiul”, spune aceasta.
„Am ales să fac ceva ce mă face fericită”
Conform datelor colectate de Eurostat, România se află pe locul 3 la procentul de elevi care abandonează școala după vârsta de 18 ani, cu un procent de 16,76% pentru băieți și 17,04% pentru fete. Un total de 33,8%. Un număr imens. La polul opus Croația are cele mai favorabile numere. 3,26 pentru băieți și 2,30 pentru fete. Datele colectate au în vedere persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani pe parcursul anilor 2015-2021.
Andreea Gligor, 20 de ani și fostă studentă în Cluj a decis să renunțe la facultate pe parcursul anului II de studii. „În primul rând eram nesigură pe ce vreau să fac de ceva timp, dar în sinea mea știam că nu făceam în totalitate ceea ce îmi place, și cumva mi-am pierdut din ambiția de a mai continua, însă nu am avut curajul necesar să iau decizia imediat. Cred că unul din factorii care m-a făcut să aștept până să fac acest pas este frica de ce vor spune cei apropiați și că mă vor descuraja, dar până la urmă a fost nevoie de multă comunicare și am realizat că trebuie să mă pun pe mine pe primul loc și lucrurile care mă fac fericită. Mai pot spune și că un factor care mi-a influențat decizia a fost începerea facultății fizic, într-un mod brusc, iar eu nu eram pregătită în acel moment pentru a face acel pas, și așa mi-am dat seama că eram foarte stresată și sănătatea mea mintală a fost afectată de toate aceste gânduri și griji, și în cele din urmă, am hotărât că voi renunța la facultate și voi începe de la 0 cu ceva care îmi place și mă va face fericită”, declară aceasta.
Epilog
În România, șansele ca un elev să abandoneze școala sunt mari. Procentele au scăzut în ultimii ani, însă nu substanțial. Conform clasamentelor europene, ne aflăm cu mult sub nivelul celorlalte state când vine vorba de abandonul școlar. Elevii și studenții sunt dezamăgiți de sistemul educațional, fie nu au un sprijin financiar sau emoțional din partea familiei. Bineînțeles, ca în multe alte cazuri similare există și excepții, însă datele transmit cu siguranță o realitate îngrijorătoare a unor elevi, a unui sistem educațional ce are nevoie de o reformă și a unor familii ce nu își pot oferi suportul copiilor pentru a merge mai departe cu studiile din pricina lipsurilor.
Articol realizat de Rașcu Antonio și Ungureanu Beatrice Elena, cu scopul trezirii interesului cititorului față de problematica abandonului școlar.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.