Skip to content

Cum a crescut rata șomajului în România în 2020?

Începutul pandemiei

La începutul anului 2020 nimeni nu s-ar fi gândit că va începe o pandemie globală. Luna martie a adus tuturor acestă veste tragică. Pandemia a provocat pagube în medicină, dar și în economie. Majoritatea oamenilor au fost nevoiți să lucreze de acasă, însă în multe cazuri acest lucru nu a fost o opțiune. Astfel, până la sfârșitul anului 2020, în România, rata șomajului a ajuns până la 3,38%. De la începutul până la sfârșitul anului vorbim de o creștere de aproape 40.000 de oameni.

Wall-Street.ro definește rata șomajului ca “Rata șomajului se referă la indicatorul obținut în urma raportării numărului de șomeri la populația de referință. Se înregistrează o creștere a ratei șomajului în momentul în care apare decalajul între oferta și cererea de pe piața muncii din cauza căruia persoanele nu își pot găsi un loc de muncă.”

Instaurarea șomajului tehnic în România

Șomajul tehnic a fost instaurat în România odată cu anunțarea stării de urgență. Mediafax explică ce este șomajul tehnic, pentru a fi pe înțelesul tuturor “Șomajul tehnic, pe înțelesul tuturor, este perioada în care salariații sunt trimiși acasă temporar deoarece unitatea nu are muncă pentru ei. Șomajul tehnic nu este o chestiune nouă. O chestiune nouă este pandemia. El era și înainte de Codul Muncii.”

În 29 ianuarie 2020, s-a făcut un studiu în urma căruia s-a demonstrat că cei mai mulți șomeri din România au vârsta între 40 și 49 de ani (70.526), urmați de cei peste 55 de ani (49.618).

Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, numărul estimat al șomerilor pentru luna decembrie 2020 a fost de 296 de mii de persoane, în creștere față de luna precedentă, când a fost de 290 de mii de persoane.

Datele mai arată că rata șomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile fiind 5,1% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,6% în cazul celor de sex feminin.

Rata șomajului pe județ

Cum a crecut numărul de șoferi pe tot parcursul anului? Are o legătură nivelul de studii? Putem vedea în acest tabel.

De ce a crescut rata șomajului chiar și după mijlocul anului?

La mijlocul lunii martie, mare parte din oameni au intrat în șomaj tehnic. Însă la mijlocul lunii mai mulți oameni s-au întors la locul de muncă sau au continuat să lucreze de acasă. Dar, problema a reprezentat-o cei din HoReCa, care continuat stea în șomaj tehnic din cauza faptului că restaurantele au rămas închise, iar terasele au rămas goale din cauza condiților meteo și a sosirii iernii. În schimb, unii au găsit diverse metode de a continua activitatea prin amplasarea de dispozitive ce oferă căldură sau amplasarea de igluri, astfel încât au reușit să își desfășoare o mică parte din activitate, dar mulți au rămas în continuare în șomaj tehnic.

Un articol redactat de Monitorul de Cluj vorbește despre problemele angajaților din domeniul Horeca și șomajul tehnic. În momentul în care rata a ajuns la 3 la mia de locuitori, aproape jumătate dintre angajații HoReCa au intrat în șomaj tehnic. O tânără din Cluj povestește experiența ei din perioada șomajului și cum rămânea cu doar 100 de lei în buzunar la finalul lunii. Ea consideră că închiderea restaurantelor nu a fost o idee bine gândită deoarece nu așa se răspândea virusul. O altă tânără susține că nu poate trăi doar cu șomajul tehnic și se gândea chiar la părăsirea țării, fiind de părere că se va muri și de sărăcie, nu doar de covid.

Zorina Ferșeta, economist contabil la Unita Turism ne vorbește de experiența ei și a colegilor din perioada pandemiei și cum i-a afectat pe ei și familie șomajul tehnic. Unita Turism este un lanț hotelier din România, deținând 13 hoteluri în 9 orașe ale țării. Se ocupă și cu turism de afaceri, tranzit, de agrement și balnear.

Am intrat în șomaj tehnic la mijlocul lunii martie din 2020. A fost o perioada destul de grea, deși au fost doar 2 luni în care am fost în șomaj. Am avut o scădere de 25% din salariu pe toată durata șomajului. Din firma noastră, încă 5 persoane au mai intrat în șomaj tehnic, o parte considerabilă din numărul total al angajaților din filiala Cluj. Din fericire, firma nu a concediat nici un angajat, iar angajatorul a solicitat îndemnizația pentru șomaj. După cum au mers lucrurile, din ce în ce mai rău, ne așteptam să se prelungească perioada de șomaj cu cel puțin încă trei luni. Faptul că am revenit la lucru a fost un avantaj pentru că am primit salariul întreg. A fost o perioadă grea și pentru colegii mei care au familii mai numeroase, salariul fiind destul de mic și neputând face nimic în acest scop. Pentru familia mea nu a fost o problemă atât de mare, am reușit să ne descurcăm în acele două luni deoarece soțul meu nu a intrat în șomaj, având o salariu decent. Și acum continui să lucrez de acasă în unele zile. Pot să spun că ne-a afectat în momentul în care a trebuit să plătim facultatea fiicei mele, care studiază la FSEGA, contabilitate generală. Acela a fost momentul în care s-a simțit o anume problemă financiară.

În domeniul vânzărilor, lucrurile au stat puțin mai bine decât în Horeca. Perioada mai dificilă a reprezentat-o doar momentul în care magazinele au fost nevoite să se închidă odată cu instaurarea stării de urgență. Călin Rață, fost director la Ambianța ne povestește cum a gestionat situația în momentul instaurării stării de urgență. Ambianța este o firmă producătoare de mobilă din Moldova care are magazine în 6 orașe din România. Călin Rață a fost director pe cele 3 magazine din Cluj până în luna august 2020. Motivul pentru care el a părăsit firma Ambianța a fost că a decis să își deschidă propriul magazin de mobilă în Timișoara. Cum a gestionat el situația șomajului tehnic?

M-a luat pe surprins impunerea închiderii magazinelor de către guvern. Am fost nevoiți să închidem toate magazinele și să ne trimitem toți consultanții de vânzări în șomaj tehnic. Nu știam cât va dura acea perioadă și eram foarte stresat, vânzările au scăzut foarte mult și firma a intrat în datorii. Dar, norocul nostru a fost că din mai am putut deschide din nou magazinele iar vânzările au început să crescă relativ repede. Deși toate magazinele noastre au fost închise, am avut colegi care au fost nevoiți să meargă la depozit pentru a se ocupa de comenzile online și de contabilitate. Problema a reprezentat-o închiderea magazinelor din toate orașele.

Camelia Jacodi, consultant vânzări la Ambianța din Cluj-Napoca a fost tot în acea perioadă în șomaj tehnic și ne povestește experiența ei:

Am intrat în șomaj chiar la mijlocul lunii martie și toate magazinele noastre din Cluj s-au închis în acea perioadă, au rămas doar cei din depozit în acea perioadă și livratorii. Până în luna mai toți consultanții de vânzări din firma noastră au fost în șomaj. Din fericire, nu a fost nici o persoană concediată, dar ne-a fost destul de greu să ne descurcăm în acea perioadă. Am ținut legătura mereu cu restul colegilor. Firma noastră a avut în acea perioadă 3 filale, două în Mărăști și una în Auchan Iris. Fiind divorțată a fost greu să mă descurc cu cheltuielile mele, cele casnice și ale fiicei mele care este studentă la taxă. Nu știam ce va urma și cât va dura această stare de urgență. Am început să îmi caut și alte locuri de muncă, dar nu am găsit nimic în domeniul meu și ceea ce mai găsisem se confruntau tot cu aceiași problemă ca în firma noastră, și am fost nevoită să aștept până în 15 mai să mă pot întoarce la lucru.

În concluzie, motivul pentru care rata șomajului a crescut atât de mult în anul 2020 a fost instaurarea stării de urgență datorită pandemiei covid. Până la sfârșitul anului s-a mărit rata șomajului cu peste 40.000 de oameni, deși mulți oameni au lucrat de acasă și nu au intrat în șomaj tehnic. Nu toată lumea a avut acestă posibilitate, unii fiind chiar concediați. Guvernul a fost cel care a fost nevoit să plătescă șomajul tehnic și nu angajatorii. Potrivit unor date obținute de Digi24 de la Ministerul Muncii cele mai afectate au fost  industria prelucrătoare, comerțul și transportul. Data de 31 august 2020 poate fi considerată cea mai neagră zi de pe piața muncii, din pandemie, atunci când aproape 120.000 de romani au rămas fără un loc de muncă.

Proiect realizat de Alexandra Mureșan și Camelia-Bianca Rus.

Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.