Jocurile de societate au început să fie tot mai întâlnite pe rafturile librăriilor și a supermarketurilor din România, acest lucru sugerând popularitatea acestora din ultimii ani. În timp ce jocurile din locațiile menționate sunt de tip „getaway”, fiind destinate persoanelor novice din cadrul hobby-ului, persoanele care își doresc jocuri cu o complexitate mai ridicată, trebuie să apeleze la magazine specializate. Din fericire, în ultimii ani, au apărut mai multe magazine cu această tematică, ajutând la dezvoltarea industriei board game-urilor.
Roll a D6 for forecast
Industria jocurilor de societate este în continuă creștere, iar această afirmație se certifică conform analizei realizate pentru intervalul 2021-2026; se estimează că piața jocurilor de societate va atinge suma de 30 de miliarde de dolari, la nivel mondial, ceea ce reprezintă o modificare a ratei de creștere anuală compusă (CAGR) de până la 13%. Creșterea este influențată de factori precum: organizarea convențiilor tematice, îmbunătățirea strategiei de promovarea a produselor, apariția cafenelelor cu jocuri (game cafes). De asemenea, popularitatea jocurilor de societate este în directă relație cu varietatea de tipuri și mecanisme de joc, această piață acoperind o multitudine de teme, de la jocurile educaționale, până la jocurile din lumea fantasticului, cum ar fi RPG-urile. În același timp, această creștere este vizibilă în România și poate fi interpretată din perspectivele persoanelor implicate în dezvoltarea acestui fenomen.
Set de date utilizat: DS1
Roll a D20 for community
Pentru a analiza situația jocurilor de societate din România, un segment din informații provin din partea creatorului de conținut Andrei Dănescu, cunoscut sub numele canalului său de YouTube, Proti Plays. Acesta a subliniat evoluția pe care a observat-o în comunitatea de board games, atât pe plan profesional, cât și personal. Andrei Dănescu, consideră România ca fiind o țară cu potențial pentru această pasiune: „Nu este o creștere exponențială, dar suntem într-un trend crescător”, observație bazată pe analizarea pieței de consumatori de board games. Tot mai multe persoane sunt interesate de acest hobby, dovezile fiind reprezentate de apariția mai multor magazine și cafenele de board games și în orașele mai mici:
„Eu sunt din Reșita, reședința județului Caraș-Severin, unde s-a deschis în timp de pandemie un magazin (dedicat jocurilor de societate), dar mai știu și alte orășele în care se deschid. Se presupune că există cerere sau interes, ceea ce e bine pentru că până acum erau două magazine online, la București și Cluj, un shop și o cafenea […] Și evenimentul Zilele jocurilor, care crește de la an la an, a fost destul de vizionat și în varianta online, care a fost organizată pe timp de pandemie”.
Un exemplu de cafenea care și-a deschis ușile în 2018 pentru comunitatea de board games este The Guild Hall, din Cluj-Napoca. Din partea fondatorilor, Tudy și Noemi, am aflat că la începerea afacerii, și-au propus în primul rând să construiască un spațiu în care lor le-ar face plăcere să meargă, prin aceasta conturându-se designul interior deosebit. Mai târziu, în pandemie, a urmat și deschiderea magazinului online, intermediu prin care mai multă lume a aflat de atmosfera și facilitățile pe care le oferă The Guild Hall.
Astfel, Noemi ne spune: „Chiar o sa fie un spațiu pentru comunitate. Mereu am avut mai multe comunități, MTG, wargaming etc.”, iar Tudy adaugă: „Nu am vrut noi sa fim cei care dictează ce se întâmplă în comunitate sau conduc comunitățile respective, cât mai degraba să avem rolul de facilitator, noi vă punem la dispoziție spațiul, contextul, cadrul, everything that you might need and you just do your best and have fun.”
De asemenea, Andrei Dănescu este admin, atât pe cel mai mare grup din România, creat pe rețeaua pe socializare Facebook, cât și pe serverul de Discord, ambele cu denumirea Board Games România. Prin intermediul acestor grupuri, membrii participă la evenimentele organizate pe platforma Board Game Arena, împărtășesc păreri și impresii despre achizițiile noi, iar designerii români dezvăluie informații despre proiectele la care lucrează.
O creștere importantă a numărului urmăritorilor și a celor pasionați de board games, poate fi observată și prin evoluția canalului de YouTube Proti Plays, urmărind numărul de abonați și numărul de vizualizări lunare, din anul 2018 până în prezent, conform datelor preluate de pe platforma Social Blade. Numărul de abonați crește constant, accelerând cu precădere de la începutul anului 2021. Cele mai vizionate videoclipuri sunt cele din seria „Cum se joacă”, din care 23 se află în ordinul miilor, fapt ce evidențiază dorința jucătorilor de a descoperi mai multe jocuri și de a se documenta înainte de achiziționare.
Set de date utilizat: DS2
Roll a D8 for insight
În urma analizei datelor din ultimii 10 de ani, din baza de date BoardGameGeek, se observă o creștere semnificativă a prețului în medie, începând din 2017 până în prezent. Acestă informație factuală este în strânsă legătură cu numărul jocurilor publicate în ultimii ani. Chiar dacă acest număr a suferit o micșorare semnificativă, putem argumenta această descreștere prin analizarea efectelor pandemiei globale care au avut un impact negativ asupra multor industrii, cea a jocurilor de societate numărându-se printre acestea. Deși în anul 2021 au fost publicate doar 130 de jocuri, prețul mediu a ajuns la 76.76 dolari, acesta fiind un număr record în ultimul deceniu. Astfel, putem să interpretăm această creștere ca un moment al evoluției, în care comunitatea a început să investească mai mulți bani în acest hobby. Mai mult decât atât, prin producția mai multor jocuri costisitoare, se comunică existența a unui număr ridicat de fonduri în rândul producătorilor de jocuri de societate.
Set de date utilizat: DS3
Prin dezvoltarea comunității, cererea pentru noi jocuri de societate a crescut considerabil. Încă de la începutul acestui fenomen, târziu introdus în România, a existat o dorință pentru extinderea varietății de jocuri pe care le puteai încerca. Cu toate acestea, în ultimii ani din ce în ce mai multe produse devin disponibile pentru import, iar comunitatea din țară prezintă un interes în crearea propriilor jocuri de societate. Un exemplu este board game-ul Zestrea care a avut parte de un succes surprinzător, datorită tematicii și designului pe care îl deține. Obiectivul jocului este unul simplu, organizarea de nunți dintre fete și feciori care sunt reprezentate sub formă de cărți.
În urma interviului cu Alex Pațiu, unul dintre creatori, am putut afla mai multe informații despre originea jocului:
„Există niște chestii numite game jam-uri unde se formează echipe sau vin oameni în echipe, se dă o temă și la 24-48 de ore trebuie să faci un joc. Împreună cu Horațiu, unul dintre co-echipieri, am fost la un game jam de la Clujotronic și tema era <<Heritage>>. Am stat câteva ore bune să vorbim despre idei și nimic nu se lipea, în plus în punctul acela nimeni nu avea chef să codeze. La un moment dat, pe la 2-3 noaptea a venit ideea de a organiza nunți în timp ce vin vremurile grele și rămâi fără mâncare. După am început să scriem pe hârtiuțe Z de la zestre, F și B pentru fete și băieți, P de la pământ – până la urmă ne-a ieșit o variantă de bază.”
Lansarea acestui joc poate fi considerat un punct foarte important din evoluția jocurilor de societate din România, deoarece succesul a determinat foarte multe persoane din comunitate să nu fie doar consumatori, ci să ofere înapoi și prin alcătuirea unui produs. În cadrul „Zilelor jocurilor”, eveniment menit pentru promovarea acestui hobby, există concursuri pentru designeri, iar în București, a fost organizat un master specializat în Game Design. Pe lângă Zestrea, există mai multe exemple de board games lansate de designeri români ce au avut parte de succes, unele dintre acestea sunt: Travellin, Dexplicații sau Crimă în Pădurea Hoia Baciu.
Din toate aceste informații și în urma analizei graficelor, putem scoate în evidență faptul că acest trend se află într-o continuă creștere. Andrei Dănescu afirmă: „Adunând și analizând toți pașii ăștia mici, rezultă că hobby-ul acesta merge în sus și este un lucru îmbucurător.”
Roll a D12 for new ideas
Odată cu lansarea site-ului Kickstarter în 2009, creatorii de board games au avut o platformă unde puteau să-și prezinte conceptele noi de jocuri către un public internațional; acest lucru putea fi realizat doar de companii până în acel moment. În total, au fost create 521,686 de proiecte, din care 59,914 fac parte din categoria „Games” (unde se regăsesc jocurile video și cele de societate). Rata de succes a acestora este de 43.22% (Kickstarter stats). Printre acestea, se află și Zestrea, care a reușit să adune destul de mulți susținători încât să poată să înceapă producția. Acesta a fost finanțat cu 220% din suma necesară la scurt timp după lansare. Alex Pațiu susține că nu se așteptau la un succes atât de mare la început: „Ideea noastră de succes a crescut în timp. Inițial, voiam să facem doar 3 copii de joc sau eventual, să printăm 10 și să le dăm și la prieteni.”
Fenomenul Kickstarter a început să fie cunoscut tot mai mult și de jucătorii din România. Pe forumul principal de discuție al persoanelor pasionate de jocuri, există o secțiune specială pentru Kickstarter și proiectele pe care aceștia le-au susținut („backed”). Deși încă există o oarecare reticență, se observă interesul față de această platformă.
Tudy, unul dintre cei doi fondatori ai magazinului The Guild Hall, susține activ proiecte pe Kickstarter:
„Am undeva la 500 de campanii pe Kickstarter pe care le-am susținut personal. Mare parte sunt chestii digitale, de exemplu o aventura de Dungeons & Dragons, background music, care se livrează instant, după ce s-a terminat campania. După acestea, sunt jocurile de societate”
Deși susține fenomenul, consideră că e destul de riscant să aducă proiecte de pe Kickstarter în magazin. „Principalele riscuri de acolo sunt unele pe care noi am hotărât să nu le transferăm pe magazin. De exemplu, riscul financiar, riscul să nu se livreze sau riscul să întârzie. E o chestie foarte făină dacă o faci pe persoană fizică, e un pic prea riscantă să o faci cu un magazin, atât pentru magazin, cât și pentru clienți”.
Pe de altă parte, Andrei Dănescu, nu a susținut proiecte până în prezent, motivul principal fiind timpul lung de așteptare. ”Sunt destul de nou în domeniu, nu am susținut nimic până acum. Unul dintre lucrurile care nu îmi plac, de exemplu, dacă susțin un proiect acum, primesc jocul peste 2 ani, când poate mi-am schimbat gusturile”.
Final score
Deși industria jocurilor de societate și-a făcut simțită prezența în ultimii ani în România, aceasta continuă să se dezvolte prin numărul de magazine tematice apărute și jocuri importate. Atât persoanele experimentate, cât și începătorii, activează în comunitatea locală, organizând evenimente sau întâlniri mai mici, prin care promovează direct și indirect fenomenul. Într-o eră digitală, în care jocurile video sunt atracția principală, tot mai mulți oameni preferă echivalentul acestora în mediul offline, pentru un motiv comun: interacțiunea socială.
Meeples:
Gabor Alex
Macovei Lavinia
Pavel Diana
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.