În anul 2009, un grup de dezvoltatori a introdus pe piață prima criptomonedă – Bitcoin – o monedă digitală descentralizată creată cu scopul de a facilita procesarea tranzacțiilor financiare, dizolvând nevoia de intermediere și protejând investițiile de inflație. Sistemul descentralizat blockchain a luat amploare odată cu incursiunea Bitcoin în piață și este o listă (sau un lanț) de blocuri de informație asociate prin intermediul criptografiei, aflându-se într-o creștere în popularitate încă de la începutul deceniului trecut. Reprezintă o soluție financiară alternativă convenabilă atât pentru entități juridice – instituții, companii – cât și pentru persoane din domeniul financiar, și nu numai. Experți și oameni de rând din diverse arii de interes, de la gameri, influenceri și creatori de conținut, la politicieni, agricultori sau ingineri migrează către blockchain datorită protocolului descentralizat și ireversibil, care furnizează transparență și securitate în mod eficient.
Popularitatea Bitcoinului a dus la replicarea fenomenului și la apariția altor criptomonede, supranumite altcoins, cauzând astfel o creștere rapidă a utilizării sistemului blockchain, în special în domeniul finanțelor. Un rezultat al eficienței blockchain este faptul că finanțările anuale pentru companiile din această sferă s-au dublat în 2020, în raport cu anul 2017, iar estimările spun că până în 2023 soluțiile blockchain vor atrage aproximativ 16 miliarde de dolari.
În decursul a trei ani, în perioada 1 aprilie 2018 – 28 aprilie 2021, capitalul blockchain a crescut de la 228,269 miliarde USD la 2,03 trilioane USD. Luând în calcul progresul accelerat și nivelul de adopție al sistemului blockchain, dar și a criptomonedelor, la nivel mondial, există o probabilitate din ce în ce mai mare ca în viitorul apropiat industria blockchain să depășească capitalul total actual de 5 trilioane de dolari al industriei bancare clasice.
Conform primului grafic, în ultimii trei ani s-a raportat o creștere totală de 910,27% în sectorul crypto. Astfel, băncile pierd teren din cauza timpului îndelungat de procesare a tranzacțiilor transfrontaliere, dar și din cauza comisioanelor mari pe care le percep. Aceste inconveniente dispar în tehnologia blockchain, iar oamenii pot efectua tranzacții financiare eficiente și în siguranță, la un cost neglijabil, datorită rezolvării problemei terților. Prin urmare, din ce în ce mai multe instituții își declară interesul pentru blockchain.
„Blockchain company Ripple has partnered with over 300 customers, including financial institutions like Santander and Western Union, with the goal of improving the efficiency of cross-border payments. Its xCurrent product provides banks with a two-way communication protocol that permits real-time messaging and settlement.”
Adopția mondială a sistemului blockchain are o amprentă semnificativă asupra guvernelor care fac eforturi să își dezvolte țările în acest sens, investind sume masive în tehnologie. Un raport oferit de International Data Corporation susține că guvernele din Orientul Mijlociu și Africa asistă la o creștere de 400% privind investițiile bazate pe blockchain într-o perioadă de patru ani, din 2019 în 2023. Acest procent reprezintă cheltuieli ale statelor, care pornesc de la 21 milioane USD în anul 2019 și ajung în 2023 la 105 milioane, rezultând o rată de creștere anuală compusă de 49.2%. Autoritățile MEA (Middle East and Africa) urmăresc o îmbunătățire semnificativă din punct de vedere al securității, al administrației publice și diminuării fraudei prin soluțiile blockchain. Datele evidențiază activitatea substanțială a Israelului în blockchain, care se învârte în jurul activelor digitale, însă statul utilizează tehnologia și în alte domenii, pentru stocarea ADN-ului, înregistrarea diamantelor sau transportul internațional.
Guvernele din Asia, dar și din Occident tratează, de asemenea, dezvoltarea tehnologiei blockchain cu o abordare favorabilă. În 10 aprilie 2018, Uniunea Europeană a lansat Parteneriatul European Blockchain, unde au aderat încă de la început 21 de state membre ale UE, dar și Norvegia. În prezent, statele membre ale programului conlucrează sub îndrumarea Comisiei Europene pentru a stabili și dezvolta infrastructura europeană a serviciilor blockchain. În Europa, utilizarea blockchainului a cunoscut popularitatea încă de la început, Estonia testând tehnologia încă din 2008 și operând pe acest protocol din 2012. Statele Unite ale Americii au dominat investițiile în sfera blockchain în anul 2019, cheltuind aproape 1.1 miliarde de dolari, aproape dublu față de 661 milioane USD cheltuiți în Europa de vest și de 3,7 ori mai mult decât investițile Chinei, 304 milioane USD. Un raport Deloitte susține că guvernul din Singapore vede un potențial mare de dezvoltare financiară pe termen lung și sprijină dezvoltarea sistemului. Raportul precizează, de asemenea, că Autoritatea Monetară din Singapore găsește tehnologia blockchain „fundamentală” pentru înflorirea economiei țării.
Sistemul financiar descentralizat are un potențial uriaș în Africa, din cauza dezvoltării mai puțin favorabile a sectorului financiar clasic (până la 80% din populația subsahariană nu folosește servicii financiare formale sau semi-formale, nefiind o țintă pentru bănci), conform lui Akin Sawyerr, creatorul și dezvoltatorul criptomonedei Decred. În America Latină, principalul beneficiar al sistemului blockchain ar putea fi Venezuela, care se află într-o criză financiară din cauza hiperinflației, putând să își diminueze situația prin crearea de investiții în zona blockchain crypto.
În România, Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat în martie 2018 decizia de a impozita tranzacțiile cu criptomonede, reprezentând un prim pas în dezvoltarea și adopția la scară largă a acestei tehnologii pe teritoriul țării. Potrivit unui studiu efectuat pe o platformă internațională de tranzacții cu criptomonede, un procent de 9% din românii care au răspuns dețin criptomonede. Cele mai populare criptomonede printre români sunt, în ordine, Bitcoin (72%), Ethereum (29%) și Ripple (14%). Majoritatea românilor chestionați (68%) au afirmat că folosesc criptomonedele ca o investiție. 23% utilizează crypto pentru plăți online, iar 7% declară că au folosit criptomonede pentru a transfera bani către alte persoane. Din punct de vedere geografic, regiunile care înregistrează cei mai mulți investitori sunt București, Bacău, Prahova și Sibiu.
Un alt pas important spre adopția acestei categorii de investiții îl reprezintă fondarea companiei Elrond Network. în anul 2017, cu sediul la Sibiu. Această companie blockchain și-a creat propria monedă digitală, denumită eGLD (eGold) și se face remarcată prin eficiența tranzacțiilor în ceea ce s-a dovedit a fi un ecosistem blockchain deosebit de performant. Sistemul românesc efectuează peste 15 mii de tranzacții pe secundă, este scalabil la anvergură mare și este mai avansat decât tehnologiile dominante pe piață. În prezent, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu este prima și singura universitate românească care acceptă plata taxelor școlare cu eGLD. Cursul de schimb al criptomonedei românești este de aproximativ 182 USD (la momentul scrierii articolului; prețul poate fluctua).
Ovidiu Sîrb, un tânăr dezvoltator IT, freelancer și investitor în blockchain din Cluj-Napoca, relatează experiența și opiniile sale cu această tehnologie:
– Ce înțelegi prin industria crypto? Care sunt beneficiile, dar și riscurile la care te supui?
– Pentru mine, crypto a însemnat mai multe monede de viitor și o oportunitate de a investi in ceva cu un potențial enorm de dezvoltare. Nu cred însă că a trecut suficient timp pentru a observa alte beneficii înafara majorării sumei de bani pe care am investit-o. Tactica mea a fost să investesc atunci când valoarea monedei era foarte scăzută și să aștept până merită să convertesc o parte din criptomonede. Singurul risc este să pierd suma, relativ mică, cu care am început.
– Ce înseamnă să fii investitor, în viziunea ta?
– Să fii investitor înseamnă să fii dispus să pierzi o anumită sumă de bani pentru un câștig ulterior.
– Cum vezi adopția blockchain acum, dar peste 5-10 ani?
– Momentan, adopția blockchain nu este văzută cu ochi buni, din cauza mai multor tentative de fraudă și spălare de bani prin intermediul acesteia, însă pe viitor s-ar putea implementa reglementări care să prevină aceste situații.
– Care este părerea ta despre long-term vision versus short-term vision?
– Investiția short-term în crypto nu mi se pare foarte avantajoasă, ba chiar asemănătoare jocurilor de noroc. Pe de altă parte, investiția pe termen lung poate fi foarte fructificată, deoarece în viitor este posibil să se implementeze „smart contracts”, pentru evitarea birocrației și alte idei inovative prin intermediul blockchain.
– Ce probleme consideri că rezolvă criptomonedele? Ce efecte adverse ar putea apărea?
– Cum am menționat anterior, criptomonedele vor putea rezolva problema completării de numeroase acte cu ajutorul contractelor smart, dar în schimb vor putea duce și la creșterea fraudei sau a spălării de bani.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.