Unitățile culturale din România nu se mai numără printre activitățile favorite în ceea ce privește petrecerea timpului liber. Cu toate acestea, ele sunt susținute și promovate prin diferite programe menite să îi atragă înspre acest tip de entertainment. Studiul urmărește activitățile întreprinse de către unitățile culturale, printre care se numără concertele, vizitele la muzee, la cinema și situri arheologice.
România în contextul Uniunii Europene
România se află printre ultimele locuri în clasamentul țărilor din Uniunea Europa, când vine vorba la participarea la activități culturale, cum ar fi muzee, cinema sau concerte, potrivit unei statistici realizate de Eurostat, în 2015. Astfel, în țara noastră, 19,3% din populația țării cu vârsta de peste 16 ani a fost la cinema, 21,4% a participat la concerte live și numai 18,3% a vizitat muzee sau galerii de artă. Un procent mai mare în aceste categorii se observă în țările din partea de Nord a Europei, cum ar fi Islanda, Norvegia, Danemarca, Finlanda, unde peste 60% din populație a participat la evenimente culturale.
Conform unui set de date de pe Institutul Național de Statistică, referitor la cel mai mare procent rezultat în urma vizualizării pentru persoanele care participă la evenimentele culturale în anul 2015, este de 76,10%, fiind înregistrat în Macedonia de Nord. La polul opus se află Islanda, înregistrând un procent de 10%.
Pe de altă parte, în Vestul Europei nu se desfășoară atât de multe evenimente culturale, în țări precum Franța, Islanda, Danemarca, Olanda și Belgia. O situație similară se regăsește și în Peninsula Scandinavă, unde procentul nu depășește 16%.
În ceea ce privește procentul oamenilor care participă la activități culturale, în funcție de mediul din care provin, România are valori foarte similare cu Bulgaria și Serbia. Într-o statistică Eurostat, actualizată în 2021, aproape 40% din românii cu vârsta peste 16 ani provin din mediul urban, iar aproximativ 20% din mediul rural. În 2015, 68,7% din populația Uniunii Europene care locuiește în mediul urban a raportat participarea la evenimente culturale și 56,8% în mediul rural, lucru care se datorează faptului că majoritatea cinematografelor, muzeelor sau altor locații unde se pot desfășura activități culturale se regăsesc în orașe sau în apropierea acestora.
Ce părere au tinerii despre evenimentele culturale?
În ultimii șase ani, evenimentele culturale au luat amploare și în România, fiind tot mai prezente concertele în aer liber (Untold, Electric Castle), piese de teatru, spectacole sau cinema drive-in. Tinerii români se arată încântați de aceste activități.
Diana Colceriu este studentă în anul I la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Tânăra este pasionată de muzică încă de mică, fiind membră de cinci ani a școlii de muzică VOLTAJ Academy. Diana a participat la mai multe evenimente culturale din Cluj-Napoca, dar și din alte orașe, atât în calitate de artist, performând pe scene la evenimente, cât și în calitate de organizator sau voluntar. Pentru ea, cel mai important moment din cariera muzicală rămâne concertul pe care l-a susținut în deschiderea trupei Voltaj, la Piatra-Neamț:
Să fiu pe scenă în calitate de artist este cel mai frumos sentiment. Să știu că pot să aduc bucurie și să fac ziua mai frumoasă oamenilor, mă va bucura absolut întotdeauna. Sunt foarte fericită că pot să fac asta. Am participat la mai multe evenimente, printre care o serie de expoziții la muzee, zilele orașului, Jazz în the Park și Electric Castle. În general, au fost mai mulți oameni prezenți la evenimente decât mă așteptam să fie. Cred că în ultima perioadă oamenii sunt foarte receptivi la organizarea unui eveniment cultural, mai ales după această perioadă, cu situația epidemiologică în care ne aflăm, cred că vor fi și mai receptivi, deoarece își doresc să revină la normalitate. Am partcipat la organizarea diferitelor evenimente, în calitate de artist. Printre acestea pot aminti evenimente precum concerte de Zilele Orașului, WizzAir Marathon sau festivaluri de Crăciun.
Alin Gheju, student la FSEGA în anul II și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” în primul an de studiu, spune că apreciază evenimentele culturale bine organizate:
În primul rând, pentru o organizare eficientă e nevoie de o idee bună și sustenabilă care să atragă lume, pasul al doilea ar fi autorizații și aprobări de la toate instituțiile publice, fonduri dacă se pot accesa diferite programe de finanțare sau sponsorizări pentru artiști și alte cheltuieli este foarte bine, dacă nu, te bazezi pe vânzarea de bilete. Contactarea artiștilor, stabilirea prețurilor, cazări, sonorizare asigurată, lumini și multă, multă, multă promovare. Este un sentiment frumos atunci când sunt pe scenă, o combinație de fericire, adrenalină și mândrie, cumva, pentru că totuși este ceva. Un sentiment pe care din păcate majoritatea artiștilor nu l-au mai simțit în ultimul an și sperăm că prin toate acțiunile pe care le facem într-un viitor, foarte apropiat, să îl retrăim.
.png){kind=link}
Cum stă treaba în România?
Muzeele sunt o formă de educație non formale, care în anul 2019 au înregistrat un număr de 409 muzee în România. Activitatea acestora s-a desfășurat atât în incintă, cât și în cele 330 filiale și secții afiliate, după cum se arată în raportul „Activitatea unităților cultural-artistice în anul 2019”, realizat de Institutul Național de Statistică.
Potrivit acestui studiu, care a fost realizat pe perioada anilor 2018-2019, muzeele care au avut cei mai mulți vizitatori sunt muzeele de arheologie și istorie, înregistrând un număr de 3834 de vizitatori în anul 2018, respectiv 3704 în 2019 și muzeele de artă care au avut 2937 de vizitatori în anul 2018, număr care, în 2019, a scăzut la 2833. La polul opus, cu cei mai puțini vizitatori în intervalul anual, se numără muzeele de știință și tehnică, care au avut un număr de 321 de vizitatori în 2018 și chiar mai puțini, 299 de vizitatori în anul 2019.
Instituțiile se află sub conducerea Ministerului Culturii, care a alocat, în anul 2020, un buget de 200.000 lei prin „Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice”, conform unui comunicat de presă oferit pe site-ul Ministerului Culturii. Fondul alocat muzeelor a fost distribuit, în funcție de nevoi, mai multor instituții din țară. Astfel, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca a primit fonduri de 20.000 lei pentru finanțarea proiectului de cercetare pentru șantierul arheologic „Cetățile Dacice din Munții Orăștiei” (Grădiștea de Munte ‐ Sarmizegetusa Regia). O sumă cu 20.000 de lei mai mult a fost alocată pentru finanțarea proiectului de cercetare pentru șantierul arheologic „Potaissa, castrul legiunii V Macedonica” (castrul roman de la Turda – Potaissa), respectiv 40.000 lei. Cea mai mare sumă alocată a fost distribuită către proiectul de cercetare pentru șantierul arheologic „Castrul auxiliar Bologa”, în valoare de 50.000 lei.
Potrivit IRES , anual, românii cheltuie bani pe festivaluri muzicale începând cu suma de 100 de lei, crescând până la peste 1000 de lei. Aceeași categorie de oameni oferă o bună parte din bani pe gadget-uri și aparatură electronică, în acest caz sumele pornesc de la 1000 de lei. Chestionarul demonstrând că situația materială a românilor este doar un pretext pentru evitarea activităților culturale. Comoditatea și interesul scăzut pentru acest gen de evenimente sunt principalele cauze.
Cum văd adulții evenimentele culturale?
Călin Chioran este antreprenor și participă la evenimente culturale de câteva ori pe an sau chiar o dată pe lună:
Am participat la evenimente culturale, la spectacole, la festivaluri, la cinema, la concertul lui Andre Rieu, Lara Fabian, Andrea Bocelli, Concertul „Acasă de Crăciun” cu Ștefan Bănică, Concertul „Tradițional” Andra, concertul „Vin acasă de Craciun” al Vlăduței Lupău, Spectacol de patinaj Egeni Plushenko cu Edvin Marton, concertul lui Richard Kleyderman și la Festivalul Oktoberfest. Domeniul muzical mă atrage cel mai mult, concertul cel mai frumos la care am participat fiind cel al lui Andrea Bocelli. Primul eveniment la care voi participa va fi un concert de muzică clasică sau muzică ușoară.
Conform unui set de date preluat pe Institutul Național de Statistică, în perioada anilor 2014-2019 s-au înregistrat categoriile de spectacole la nivel național, operele dramatice fiind organizate cel mai des, iar începând cu anul 2015 au fost organizate peste 10.000 de spectacole.
Conform celor două seturi de date de pe Institutul Național de Statisitcă (database1, database2) referitor la numărul participanților la evenimente culturale în județele din România, în perioada 2014-2019, cei mai mulți vizitatori au fost înregistrați în județele Brașov și Sibiu. În Brașov, în anul 2014, s-a înregistrat un număr peste un milion de oameni, iar în județul Sibiu, în același an, s-a înregistrat o valoare de peste 800.000 de oameni. În anul 2019, aceleași două județe au înregistrat peste două milioane, respectiv un milion de vizitatori.
Așadar, evenimentele culturale au luat amploare în ultimii ani, fiind o formă de relaxare și recreere a tinerilor care preferă activitățile din domeniul muzical. Totuși, la nivel european, România se poziționează spre finalul listei în ceea ce privește participarea la evenimentelor culturale. Deși acestea sunt finanțate de Ministerul Culturii, românii nu prezintă un interes constant în alocarea unei sume de bani pentru a participa la evenimente.
Articol realizat de: Paula Chioran, Sonia Lujerdean, Masashi Oki.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.