Retrospectiva fotbalului românesc în secolul XXI: sunt fotbaliștii străini mai buni decât cei români?

După anul 2000, sportul din România a înregistrat o scădere abruptă din punct de vedere al rezultatelor. Dacă înainte de 2000 eram prezenți la cele mai importante competiții de pe planetă cu rezultate satisfăcătoare (Campionate Mondiale și Europene, Olimpiade, competiții internaționale la nivel de cluburi), astăzi, sportivii români sunt într-o cădere liberă. Dacă o scoatem din ecuație pe Simona Halep, rezultatul este unul de speriat.

În acest material nu vom vorbi de toate disciplinele sportive, ci ne vom raporta la fotbal. De ce fotbal? Deoarece fotbalul este considerat, în România, sportul național. Un mare procent din români au jucat cel puțin odată în viață fotbal sau au urmărit un meci la televizor.

„Generația de Aur”

Generația de Aur a României, condusă de pe teren de ,,regele” Gheorghe Hagi a scos milioane de români în stradă pentru a sărbători victorii împotriva celor mai bune naționale de fotbal de pe glob. Cel mai mare rezultat obținut de Hagi și compania a fost la Campionatul Mondial din 1994, SUA, când România a învins-o pe Argentina marelui Maradona cu scorul de 3-2 (în optimile de finală), reușind să se califice în sferturile de finală unde suedezii s-au dovedit mai buni după loviturile de departajare. Acea performanță a fost cea mai bună înregistrată de naționala de fotbal a României.

Ne făceau să ieșim în stradă și să urlăm de fericire. Era ceva de nedescris. Așteptam meciurile naționalei mai ceva ca pe ziua de salariu.
Ionel, suporter

Ce a urmat?

După Mondialul din 1994 când România părea una dintre cele mai puternice naționale de fotbal din lume, a urmat ultima răbufnire de orgoliu. La următorul Campionat Mondial de fotbal, Franța 1998, România a reușit să atingă optimile de finală, învingând formații ca și Columbia sau Anglia.

Ultimul turneu final la care România a contat a fost Europeanul din 2000. Atunci, cu un Hagi aflat în ultimele luni de fotbalist, obosit, dar la fel de motivat, România a reușit să-și dea ultima suflare, ajungând în optimile de finală. Cel mai mare succes de la acel turneu final a fost, din nou, în fața Angliei, scor 3-2. În acele vremuri, parcă uitate deja, nici nemții nu ne băteau, scorul fiind egal, 1-1. Singurii care ne-au bătut în acea grupă au fost lusitanii, cu un gol în minutul 94. Pentru a vedea cât de jos suntem acum la fotbal, trebuie să ne imaginăm că grupa din care România a făcut parte la Europeanul din 2000 a fost compusă din Germania, Portugalia și Anglia. Aceste trei naționale domină fotbalul de când lumea.

După 2000

Odată cu intrarea în secolul XXI, fotbalul din România a cunoscut cea mai slabă perioadă din istorie. Raportându-ne la rezultatele echipei naționale, observăm că de la Mondialul din 1998, echipa noastră n-a mai ajuns niciodată la mondial. În schimb, la Campionatele Europene am mai fost, dar doar de două ori (2008 și 2016), fără a conta însă.

Era extrem de frustrant pentru noi, suporterii care am trăit meciurile lui Hagi, să vedem cum generația de după el se prăbușește și nu reușeste nici măcar să se califice la turneele finale. Am sperat și încă sperăm să se mai nască un Hagi. Îl avem pe băiatul acestuia, dar încă mai are nevoie de timp
Marius, microbist

La echipele de club

Nici la echipele de club nu mai stăm atât de bine. Câștigarea Cupei Campionilor (actuala Liga Campionilor) de către Steaua București din anul 1986 pare astăzi doar un miraj. De ce spun miraj? Pentru că, din sezonul 2013/2014, România nu a mai avut echipă care să joace în această competiție, oprindu-se doar în tururile de calificare.

Țin minte când a luat Steaua Cupa Campionilor. Incredibil! Era o seară caldă de vară și eram la o cârciumă cu prietenii. Vă spun cu mâna pe suflet că a fost o nebunie curată. Când apăra Duckadam penalty după penalty aveam impresia că visăm.
Marius, microbist

Această cădere a fotbalului din România, la nivel de cluburi, a avut loc din anul 2010. Dacă înainte de acel reper, campioana din Liga 1 se califica direct în grupele celei mai importante competiții intercluburi, astăzi este nevoie de patru tururi de calificare pentru a ajunge acolo. CFR Cluj a fost la un tur distanță de această mega performanță în ultimul sezon, dar totuși atât de departe.

Motivul pentru pentru care s-a ajuns în această situație a fost coeficientul UEFA care a scăzut enrom. Coeficientul UEFA este cel care desemnează câte echipe dintr-un campionat primesc șansa de a juca într-o competiție europeană. Acel coeficient este stabilit în funcție de rezultatele echipelor obținute dintr-o țară. Evident, victoria este răsplătită cel mai bine. Date fiind rezultatele mediocre obținute de echipele românești, coeficientul nostru UEFA a scăzut și am ajuns să fim sub țări ca și Bulgaria, Azerbaidjan, Belarus, Kazakhstan, Israel sau Cipru. Țări care nu au tradiție în fotbal precum avem noi, țări care nu au avut de spus nimic în lumea fotbalului de-a lungul istoriei.

Monopolizarea fotbalului românesc

Ca peste tot în lume, fotbalul a ajuns o industrie care produce trilioane de euro, anual. Problema noastră, ca de feicare dată, este că am înțeles prost această industire. Din păcate, dupa 2000, fotbalul românesc a fost acaparat de acțioari care aveau alte scopuri: îmbogățirea prin mișmașuri.

În această horă au intrat și impresarii de fotbaliști, impresari care își urmăreau propriile interesuri. Din aceste motive s- ajuns și la monopolizarea fotbalului românesc.

Ioan Becali, Cristi Borcea, Victor Becali, George Copos, Gigi Nețoiu, Jean Pădureanu, Gică Popescu, Mihai Stoica *(sursa foto: Mediafax)*

„Dosarul Transferurilor” reprezintă cel mai mare scandal de corupție din fotbalul românesc, în care prejudiciul nu a fost recuperat integral nici până astăzi. Sentința din 2014 a condamnat la închisoare cu executare numeroase personaje importante precum Gheroghe Popescu, Ioan Becali sau Mihai „MM” Stoica, dar și alți patroni sau impresari. Aceștia au fost acuzați că, prin intermediul unor tranzacții ilegale, în perioada 1999-2005 au produs statului un prejudiciu de 1,5 milioane de dolari și un prejudiciu de peste 10 milioane de dolari cluburilor de fotbal din Liga 1. Ei declarau sume de transfer mai mici decât cele reale, păstrând banii pentru ei și plătind un impozit mai mic decât cel cuvenit. Decizia a zguduit atunci întreaga lume a sportului autohton, iar acum, după 6 ani, toți cei numiți mai sus sunt din nou în libertate și activează în continuare în aceleași profesii.

Străinii

În primul eșalon al campionatului românesc de fotbal, numit „Casa Liga 1” (n.r. sponsorul principal fiind casa de pariuri „Casa Pariurilor”), activează 14 echipe. În total, cluburile au încheiate contracte cu 407 jucători, dintre care 140 de fotbaliști sunt străini. Cei mai mulți străini, câte 12, sunt portughezi și francezi. Conform transfermarkt.com, cel mai valoros sportiv dintre aceștia este atacantul francez al lui CFR Cluj, Billel Omrani (2,8 milioane de euro). În clasamentul general al valorii acesta se situează abia pe locul 5, primul clasat fiind stelistul Florinel Coman (5,4 milioane de euro). Cele mai mari salarii le plătesc FCSB și CFR Cluj, de departe cele mai valoroase și potente financiar cluburi românești din ultimul deceniu. Majoritatea salariilor fotbaliștilor sunt ținute închise între coperțile contractelor, însă unele dintre acestea au ajuns să fie cunsocute și în spațiul public. Conform digisport.ro, cei mai bine plătiți fotbaliști din campionat sunt Adi Popa (50.000 euro/lună – FCSB), Cristi Manea (30.000 euro/lună – FCSB) și Alexandru Chipciu (30.000 euro/lună – CFR Cluj). Valoarea totală a întregii Ligi I este de 171,95 milioane de euro, pe când cel mai scump fotbalist din lume, Kylian Mbappé, costă mai mult – 180 de milioane de euro.

În ultimii 10 ani, din ce în ce mai mulți jucători străini au ajuns să joace în Liga 1. Majoritatea au fost și sunt însă, jucători despre care nu a auzit absolut nimeni, iar cealaltă parte sunt doar jucători uzați, la final de carieră care au venit să mai câștige un leu pentru că fotbalul de la noi este la un nivel mediocru (cu mici excepții totuși).

Dacă este să aruncăm un ochi peste loturile echipelor din Liga 1 din acest sezon, putem observa că FC Botoșani are în componența echipei nu mai puțin de 17 jucători străini din totalul de 28, conform transfermarkt. Cei mai puțini străini din lot, pentru acest sezon, îi are FCSB, 4. Puțin surprinzător acest lucru dacă este să ne raportăm la sezoanele trecute când roș-albaștri aveau meciuri în care începeau cu un prim 11 format doar din străini.

Cei mai puțini străini din lot, pentru acest sezon, îi are FCSB, 4. Puțin surprinzător acest lucru dacă este să ne raportăm la sezoanele trecute când roș-albaștri aveau meciuri în care începeau cu un prim 11 format doar din străini.

Nu ai cum să ai rezultate la nivel de națională când impresarii români aduc tot felul de necunoscuți sau jucători obosiți din afară. Totul se face pentru bani. Le găsesc echipe, primesc procentul lor. Simplu. Din păcate este tristul adevăr. Tinerii noștri sunt nevoiți să joace la echipa a doua prin Liga 4, iar străinii obosiți sunt titulari la Liga 1
Anonim, fost fotbalist Liga 1

Sunt stăinii o soluție?

Da, stăinii pot fi o soluție pentru echipele de club, dar naționala României are mult de suferit. Acest lucru poate fi una dintre problemele pe care le are fotbalul românesc în ultimii ani la nivel de națională.

De ce pot fi fotbaliștii străini o soluție?

În ultimii 10 ani, în Liga 1 au ajuns sute de străini. Totuși, foarte puțini au confirmat. Dacă este să ne raportăm la clasamentul celor mai buni marcatori din Liga 1 pentru ulrimele 10 sezoane, vom observa că cel mai eficient a fost un străin. Este vorba despre Wesley, fostul atacant al celor de la FC Vaslui. Wesley a reușit în 2011 să primească titulatura de cel mai bun marcator, reușind să bage mingea în poarta de 27 de ori în 33 de partide, o statistică absolut formidabilă pentru România. Singurul fotbalist care a trecut de granița celor 20 de reușite într-un sezon a fost Raul Rusescu, un an mai târziu, cu 21 de goluri în 34 de meciuri.

Wesley a fost un caz fericit, dar uită-te la ce a făcut Mircea Rednic în ultimii ani. Prin fiica sa, impresar, a venit cu zeci de jucători străini din cine știe ce campionate de fotbal. Jucători care nu spun nimic, dar care dacă semneză contract și joacă, impresarui primește grosul. O afacere bună, nu? Fiica vine cu jucătorii, tata îi bagă. Vezi cazul Iași. A venit Rednic cu jucătorii lui fantomă și sunt pe loc de retrogradare, Iașiul fiind mai mereu aproape de play-off.
Anonim, fost fotbalist Liga 1

Da și nu

Pe termen scurt, jucătorii străini ar putea fi o soluție pentru Liga 1. Totuși, acest lucru necesită multă atenție. Străinii cer salarii mari. Haideți să ne gândim la un caz recent. Julio Baptista la CFR Cluj. Cu zeci de meciuri în tricoul echipelor ca: Real Madrid, Sevilla, Roma sau Malaga, brazilianul a venit la Cluj pe un salariu de 50.000 de euro și a jucat câteva minute într-un an. Acest transfer este cosiderat cea mai mare țeapă a ulimului deceniu din fotbalul românesc.

Pe termen lung, străinii nu sunt o soluție. Pe lângă faptul că investiția este foarte mare, randamentul acestora poate fi unul foarte prost. Fiind un mediu nou și pentru ei, le este greu și trebuie înțeleși. Mai mult, dacă avem echipe cu 17 jucători străini în lot (FC Botoșani în sezonul actual) există șanse mici ca un român tânăr să fie promovat și format pentru națională.

Regulă specială de la Federația Română de Fotbal

Unul dintre motivele pentru care FRF a decis să introducă o regulă prin care un jucător de U21 trebuie să fie prezent pe tot parcursul unei partide a fost că echipele din România nu mai puneau accent pe promovarea tinerilor din academiile noastre și se bazau pe jucători cu experiență, mare parte străini. Această regulă a venit foarte bine pentru naționalele de fotbal chiar dacă a fost contestată de mulți antrenori. Imediat cum această regulă a fost introdusă, jucători ca Denis Man, Alexandru Ioniță, Alexantru Păun sau Florinel Coman au reușit să se impună ca titulari la echipele de club și să ducă naționala de tineret a României până în semifinalele europeanului din 2019, Italia.

Una dintre cele mai deștepte mutări făcute de Răzvan Burleanu (președintele Federației Române de Fotbal) a fost implemetarea regulii U21. Au apărut tineri care, dacă nu exista regula, se lăsau de fotbal până acum
Ilie Dumitrescu (jucător al „Generației de Aur”)

Ce ar trebui făcut pe viitor?

Singura soluție pe care fotbalul din România ar trebui să o aibă în calcul ar fi investiția în academiile de fotbal. Țara noastră are foarte puține academii la standarde înalte, iar acest lucru se vede și în rezultate.

Singurul loc unde există o academie care este printre cele mai bune din Europa este la Ovidiu, Constanța. Acolo, același Gheorghe Hagi încearcă să creeze o nouă Generație de Aur. Cu multă muncă, Hagi a demonstrat că se poate. Dacă aruncăm puțin cu privirea pe primul 11 de la semifinala CE 2019 U21 din Italia împotriva Germaniei, vom vedea 4 titulari ce vin din pepiniera lui Hagi. Pe lângă cei 4 titulari, alți 6 jucători trecuți pe la Academia Gheorghe Hagi au fost pe banca de rezerve. Pe lângă Academia lui Hagi, în ultimii ani s-a investit serios în viitorii fotbaliști și la Voluntari. Alte academii din România care au scos și scot câțiva jucători buni, anual, sunt: Atletico Arad, Dinamo București, LPS Banatul, Ardealul, Craiova sau FCSB.

Academii! Aceasta este soluția pentru a reînvia fotbalul. Prietenul meu Gică (referire la Gheorghe Hagi) și fostul meu coleg de echipă ar trebui să fie luat ca exemplu pozitiv de toți iubitorii acestui sport superb care doresc să schimbe ceva prin investițiile sale.
Ilie Dumitrescu

Academia Hagi din Constanța *(sursa foto: academiahagi.ro)*

Trebuie să schimbăm foaia!

Dacă ne dorim să ajungem printre țările respectate din punct de vedere fotbalistic trebuie să schimbă foaia. Cei care conduc fotbalul din România trebuie să se unească cu foste glorii ale acestui sport și să ajungă la un numitor comun: pasiunea pentru sport. Mai mult, Guvernul României ar trebui și el să dea dovadă de mai multă implicare, iar unele legi ar trebui schimbate sau refăcute în așa fel în cât sportul din România să devină mult mai atractiv pentru copii.

Prezentul din fotbalul românesc dă semne palide de revenire, dar acest lucru îl datorăm, în mare parte, lui Gheorghe Hagi. Statistic vorbind, echipa care a dat cei mai mulți jucători la naționalele de juniori și seniori a fost echipa pe care acesta o conduce. De exemplu, la ultimul meci al tricolorilor mari, 7 jucători au fost formați de Hagi (cei mai mulți care și-au făcut junioratul la aceeași academie). Pentru ca fotbalul din România să renască, unica soluție ar fi să existe cel puțin 10 academii precum cea a regelui Hagi, iar echipele din primele divizii să aibă mai multă încredere în tinerii fotbaliști deoarece doar având meciuri în picioare vor putea progresa.