Puțină istorie
Povestea rezultatelor românești la Jocurile Olimpice începe în 1924, odată cu performanța echipei de rugby care a cucerit prima medalie olimpică pentru România. ,,Stejarii” au reușit să deschidă drumul celorlalți mari campioni români care au uimit întreg mapamondul cu performanțele lor.
Puțini sunt cei care știu că a doua medalie olimpică din istoria sportului românesc a fost obținută de locotenetul de cavalerie Henri Rang la ediția din 1936, de la Berlin, în cadrul probei de călărie-dresaj individual, când a obținut medalia de argint. El a primit din partea lui Hitler cadou o motocicletă Zündapp și a produs un accident ce i-a curmat viața chiar în ziua de Crăciun a anului 1946.
Conform graficului, cea mai profilică perioadă a participărilor sportivilor români la Jocurile Olimpice a fost între 1976 și 1988, în timpul regimului comunist. După Revoluție, Sydney 2000 a fost olimpiada la care sportivii noștri au reușit să obțină cele mai multe medalii, în timp ce la ultima ediție, Rio din 2016, s-au câștigat doar patru medalii. Practic, ne-am întors la nivelul atins la Helsinki, în 1952, acum 68 de ani, după cum se poate observa în urma analizei graficului. S-au câștigat tot o medalie de aur și una de argint, plus încă două de bronz.
Pe de altă parte, în 1984, ne-am clasat pe locul al doilea pe națiuni, după ce am obținut un total de 53 de medalii. Aceasta a fost cea mai bună clasare a țării noastre din istorie. Totuși, acea ediție a fost boicotată de Uniunea Sovietică și de restul statelor din Blocul Estic, cu excepția României. Conflictul a izbucnit în 1980, când americanii au boicotat ediția de la Moscova. Așa că, putem afirma că România a beneficiat de un context favorabil în ceea ce privește obținerea rezultatelor la cele două olimpiade.
Campionii produși de sistemul comunist
Cu toții am auzit de primul zece în gimnastică obținut de către ,,zeița de la Montreal”, românca Nadia Comăneci, ea fiind cel mai medaliat sportiv român la Jocurile Olimpice cu un total de 9 medalii (5 de aur). De-a lungul anilor, încă două gimnaste au reiterat performanța istorică a Nadiei, Daniela Silivaș – în 1988 (6 medalii ) și Lavinia Miloșovici (6 medalii) – în 1992.
O altă gimnastă de excepție a fost Ecaterina Szabo care a obținut 4 medalii de aur și una de argint la Jocurile Olimpice din 1984, când România a ocupat locul 2 pe națiuni, cu un total de 53 de medalii obținute.
Leon Rotman, în vârstă de 85 de ani, a relatat cum în 1956 a făcut entorsă după ce a jucat o miuță cu ceilalți băieți din lot, dar a reușit să devină primul dublu campion olimpic al României, iar în 1960 a trebuit să pună plumb în barcă pentru a trece controlul tehnic, reușind să obțină o medalie de bronz. Datorită originilor sale evreiești, nu a mai fost inclus în lotul olimpic.
Ivan Patzaichin a participat la 5 ediții, debutând la cea din 1968 și terminând cu cea din 1984 și a cucerit 7 medalii, 4 de aur și 3 de argint. El este printre cei mai medaliați sportivi români și a povestit cum în seriile de calificare de la Munchen, în 1972, i s-a rupt pagaia din primele momente ale competiției, reușind să ducă până la capăt concursul. Chiar dacă a terminat cu mult în spatele celorlalți competitori, a reușit să intre în recalificări și nu s-a oprit până nu a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.
La atletism, Iolanda Balaș-Soter a doborât 5 recorduri olimpice la săritura în înălțime (3 la Roma și 2 la Tokio) dintr-un total de 15 recorduri noi stabilite de reprezentanții noștrii de-a lungul participărilor la Jocurile Olimpice. În plus, ea a intrat în Cartea Recordurilor, întrucât a reușit să câștige 142 de concursuri consecutive.
De asemenea, Lia Manoliu, care a avut în palmares 3 medalii olimpice, a fost prima sportivă ce a participat la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice și a cucerit, în 1968, primul aur românesc la aruncarea discului. Cu siguranță, ea a fost una dintre cele mai mari ambasadoare ale sportului românesc pe plan extern, din moment ce vorbea fluent 5 limbi străine (rusă, franceză, germană, italiană, engleză).
Elisabeta Lipă, desemnată canotoarea secolului 20 de către Federația Internațională de Canotaj, a cucerit 8 medalii olimpice de-a lungul carierei sale impresionante, cu nu mai puțin de 6 participări la Jocurile Olimpice.
Rețeta comunistă a succesului
Robert Popa este jurnalist sportiv în cadrul televiziunii LOOK și colaborator Gazeta Sporturilor. De-a lungul carierei a lucrat pentru Ziua de Cluj, City News Cluj și Realitatea Fm Cluj.
El a subliniat avantajele pe care ți le oferea sportul în comunism: o viață mai bună, oportunitatea de a vedea Occidentul sau de a evada din când în când din realitățile dificile pe care le-au trăit părinții, bunicii și străbunicii noștri. Totuși, marii campioni au devenit instrumente ale propagandei comuniste, pentru a arăta altor state socialiste sau cele occidentale cât de dezvoltată e România.
,,Regimul comunist a asigurat condiții în multe orașe pentru ca tinerii să practice sport, iar unii să fie selectați pentru sportul de performanță.Tinerii erau și foarte ambițioși. Aceasta e o altă explicație pentru rezultatele de atunci. Și nici nu erau tentații atât de mari cum sunt acum. Sigur, dacă e să ne comparăm cu americanii, francezii sau englezii, ei au avut tentații încă de la începutul secolului trecut, numai că ei nu au trecut 45 de ani printr-un regim totalitar cum s-a întâmplat la noi.” a declarat Robert Popa.
Cauzele ce au condus la rezultatul slab de la Rio 2016
Ovidiu Blag este unul dintre cei mai importanți jurnaliști sportivi din Cluj-Napoca, de după 1989. El este ofițerul de presă al echipelor de Cupa Davis și Fed Cup a României, începând cu anul 2011. De asemenea, el este autorul cunoscutului volum ,,Supercampionii Clujului”.
Omul de presă a dezvăluit că mulți sportivi români au preferat fie să reprezinte alte țări, fie să înceapă o carieră în alte domenii de activitate, după Revoluție. Cel mai elocvent exemplu ar fi cel al discobolei Daniela Costian care a primit cetățenia australiană în 1990 și a obținut bronzul la Olimpiada de la Barcelona, din 1992.
,,Bazele sportive au dispărut ori s-au impuținat, pe locul lor apărînd spații cu alte destinații. În lipsa bazelor sportive și a acelei centralizări de dinainte de 1989 (în sensul în care acolo erau cantonați cei mai buni sportivi din țară) sportul și implicit rezultatele au avut de suferit. În foarte multe orașe sau comune se practică sportul în aceleași baze sportive moștenite de dinainte de 1989. Fără o infrastructură adecvată este extrem de greu să se facă pașii înspre rezultate notabile în plan internațional.” a subliniat acesta.
Cluburile sportive private-soluție sau compromis?
Ovidiu Blag este de părere că apariția cluburilor particulare reprezintă un compromis, întrucât sunt foarte puține cele care sunt suficient de puternice încât să nu fie dependente de contribuția financiară a părinților, precum majoritatea lor. ,,Pasul spre performanța adevărată nu s-a putut face întotdeauna facil din astfel de cluburi private, dar, cu atît mai mult, trebuie apreciată munca celor care au reușit.”, a conchis jurnalistul.
Ce vină are statul?
Adrian Rus este redactor în cadrul site-ului cjsport.ro, fiind printre puținele publicații care acoperă toate ligile de fotbal din România. De asemenea, activează și în cadrul Look TV, ca jurnalist sportiv
,,Este şi vina autorităţilor, este şi <vina> antrenorilor. Cel mai bun exemplu este la gimnastică, acolo unde îi speriam pe toţi acum 20 de ani, cu celebrul cuplu Belu-Bitang. Acum, e o performanţă doar dacă ajungem la Olimpiadă. Nu mai vin nici sportivi talentaţi din urmă.
Ispitele sunt peste tot acum, iar seriozitatea în pregatire e afectată. Aici are un rol important şi statul român, care nu a creat cele mai bune condiţii de dezvoltare pentru sportivi. Înainte, sportul era o plăcere, acum a devenit o afacere. Orice firmă vrea să apară pe echipament, iar pentru asta plăteşte şi apar, inevitabil, şi interese.” a afirmat Adrian Rus.
Județele care au dat cei mai mulți campioni
Bucureștiul conduce cu 18 medalii de aur și este urmat de trei județe din zona Moldovei: Botoșani -13, Suceava -12 și Bacău -11. Lista este completată de Contanța cu 10 medalii și de Timiș cu 7. La capitolul argint, Capitala este urmată de Tulcea, Suceava, Bacău și Timiș. Nu în ultimul rând, la bronz, tot Bucureștiul conduce detașat, după care urmează județele Timiș, Bacău, Suceava, Constanța și Tulcea.
Astfel, putem observa că cele trei județe din Moldova, alături de Tulcea, Constanța și Timiș sunt județele care au adus cele mai numeroase rezulate la Jocurile Olimpice, pe lângă București.
Reprezentanții județelor Suceava și Botoșani au obținut rezultate importante la canotaj, în timp ce tulcenii au cucerit 25 de medalii la kaiac-canoe. Timișorenii au obținut rezultate la mai multe sporturi printre care se numără călărie, atletism, canotaj, gimnastică, handbal, judo, kaiac-canoe, lupte sau scrimă. Constănțenii au cucerit medalii la gimnastică, box, canotaj, handbal, înot sau lupte sau tenis.
Județul Bacău depășește Capitala la numărul de medalii la gimanastică, atletism, canotaj, handbal, kaiac-canoe, lupte sau tir.
Cât valorează o medalie de aur?
Medaliile trebuie să aibă un diametru de minim 60 mm și o grosime de minim 3 mm. Din punct de vedere al materialelor folosite, avem aceste standarde : medalia de bronz conține un aliaj de cupru 97%, 0.5% aluminiu și 2.5% zinc, medalia de argint trebuie să conțină minim 92.5% argint, iar cea de aur 92.5% argint și cel puțin 6 grame de aur de 24 carate cu care va fi placată. Ultima medalie confecționată în totalitate din aur a fost cea de la ediția din 1912.
Ținând cont de compoziția medaliilor de aur, putem calcula cantitatea totală de aur ce a fost folosită pentru confecționarea medaliilor câștigate de sportivii români. De la ediția din anul 1952, de la Helsinki, unde românii au câștigat prima medalie de aur la Jocurile Olimpice, s-au obținut 89 medalii până în prezent (2020). Făcând un calcul, s-au folosit minim 534 grame de aur. Valoarea acestora, în prețul de astăzi (iunie 2020), unde un gram de aur 24k valorează suma medie de 227 lei, conform cursului BNR , este de 121.218 lei, echivalent cu 25.075 euro.
O parte dintre campionii de după Revoluție
Marius Urzică este cel mai titrat gimnast cu 4 medalii, fiind supranumit ,,regele calului cu mânere”, întrucât a câștigat prima şi singura medalie de aur pentru gimnastica masculină românească la Jocurile Olimpice în 2000, la Sydney. De asemenea, el a obținut nota maximă, 10.00, la Grand Prix-ul de la Glasgow, la aparatul care l-a propulsat pe scena sportului mondial.
Acesta este urmat de Marian Drăgulescu care a obținut cu 3 medalii și două locuri 4. El a obținut 10 medalii de aur la Campionatele Europene, doborând recordul Nadiei de 9 medalii, fiind și primul sportiv care a cucerit prima medalie europeană la individual compus.
Echipa de gimnastică a prins podiumul olimpic la 9 ediții consecutive, din 1976 până în 2012. Ultimul rezultat al echipei feminine a fost o medalie de bronz la Londra în 2012 de către gimnastele Cătălina Ponor, Sandra Izbașa, Diana Bulimar, Larisa Iordache și Diana Chelaru. În urma acestei performanțe, Cătălina Ponor a devenit prima gimnastă din România care a urcat pe podiumul olimpic la 25 de ani fără câteva zile.
O altă mare canotoare este Georgeta Andrunache care a cucerit 5 medalii de aur și una de bronz ( în patru participări la Olimpiadă) sau Doina Ignat și Viorica Susanu, cu câte 4 medalii de aur fiecare.
Gabriela Szabo a cucerit trei medalii și a participat la două Olimpiade-Atlanta (1996) și Sidney (2000), pășind pe fiecare treaptă a podiumului. În 1998, a devenit singură sportivă din lume care, într-un singur an, a obținut cea mai bună perfomanta mondială la cinci probe: 1500 m, o milă, 2000 m, 3000 m, 5000 m. În 1999, a fost desemnată cea mai bună atletă a lumii și cea mai bună sportivă a Europei.
La tir, Alin Moldoveanu a obținut aurul în 2012 , readucând aurul pentru România după o pauză de 24 de ani. El a fost antrenat de campionul olimpic de la Seul, Sorin Babii, participant la 5 ediții ale Jocurilor Olimpice
Mihai Covaliu a cucerit aurul la sabie individual, la Jocurile Olimpice de la Sydney (2000). De asemenea, la Beijing, în 2008, a obținut medalia de bronz. El a antrenat echipa masculină de sabie care s-a clasat pe locul 3, la Londra (2012). A devenit președintele Comitetului Olimpic si Sportiv Român, în noiembrie 2016.
Clujeanca Alina Dumitru a intrat în istoria României după ce a devenit prima campioană olimpică a judo-ului românesc, la Beijing (2008), în limitele categoriei 48 de kilograme. După o finală în care a luptat accidentată la cot, a cucerit medalia de argint, la Jocurile Olimpice de la Londra, în 2012.
Sportivii calificați Tokio 2021
Marian Drăgulescu și Maria Holbură sunt singurii gimnaști români care s-au calificat la următoarea ediție a Jocurilor Olimpice. Singurul boxer calificat la Tokio este Cosmin Gîrleanu, la categoria 52 de kg, având în palmares un loc 5 la Jocurile Europene de la Minsk.
Laura Coman este calificată la tir, ea devenind prima femeie care va reprezenta România la tir! Iată că, totuși, este posibil să se scrie istorie și în 2020! Alina Vuc este calificată la Tokio, după ce a câștigat medalia de argint la Campionatele Mondiale din Kazahstan și argintul la Campionatele Europene din 2018.
O nouă speranță la aruncarea discului este Alin Firfirică care, în 2019 a obținut locul 4 la Campionatul Mondial din Qatar și locul 2 la Universiadă. Mai mult, încă patru atlete legitimate la Steaua sunt calificate: Florentina Marincu-Iusco si Alina Rotaru – săritura în lungime, Claudia Bobocea – 1.500 m și Daniela Stanciu – săritura in înălțime.
Echipa feminină de tenis de masă formată din Elizabeta Samara, Bernadette Szocs, Daniela Dodean si Irina Ciobanu este calificată, echipa de basket 3×3 și naționala de tineret a lui Mirel Rădoi au șanse la o medalie olimpică. Ultimul rezultat la o probă de echipe a fost obținut de echipa masculină de handbal, în 1984., după ce a adus rezultate consecutive începând cu 1972.
La Tokio 2021 sunt calificate șapte echipaje românești, aflându-se pe locul șase în lume ca sportivi calificați. Obiectivul lor este clar: 2-3 medalii și 3 locuri 4-6, dar președintele Federației, Elisabeta Lipă a declarat că își dorește 4 medalii.
În vârstă de 19 ani, Adrian Sulcă reprezintă una dintre marile speranțe ale judo-ului românesc. În 2018 a cucerit aurul la Jocurile Olimpice de Tineret din Buenos Aires (-81 kg) și bronzul la Campionatul Național de seniori (-73 kg).
Astfel, sperăm ca sportivii noștrii să reușească rezultate cât mai bune la Jocurile Olimpice din 2021, foarte multe turnee preolimpice au fost amânate sau anulate din cauza pandemiei de coronavirus. Cu siguranță, mai mulți reprezentanți ai țării noaste vor obține biletele către Tokio!
Sursa datelor
Menționez că sursa datelor o reprezintă site-ul Comitetului Olimpic Român, unde sunt centralizate datele în legătură cu sportivii români.
Cristian Lungu & Ștefan Curic-Ianovici
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.