În ultimii ani abandonul școlar în România a început să crească din ce în ce mai mult. Cauzele care influențează acest lucru sunt în general legate de familia din care copiii aparțin. De cele mai multe ori copiii care provin dintr-o familie mai săracă ajung să renunțe la studii și încep să se apuce de muncă pentru a aduce un venit în plus familiei lor și pentru a-și ajuta părinții în creșterea fraților lor mai mici. Decizia de a înceta studiile nu vine deodată și în general există anumite comportamente care o indică. De exemplu, tinerii încep să absenteze din ce în ce mai mult, își dau interesul tot mai puțin, încep să considere că nu-i va ajuta la nimic terminarea acestor clase, acestea fiind doar câteva indicii care anunță posibilul abandon școlar. Acest lucru ar putea fi prevenit dacă, în primul rând, părinții i-ar susține și i-ar îndemna să-și continuie studiile, dar totodată dacă statul ar ajuta mai mult familiile care nu-și pot ține copiii în școală.
Acest fenomen este destul de grav în România, conform datelor Ministerului Educației și Cercetării (MEC), în ansamblu rata abandonului pentru învățământului primar și gimnazial în anul 2017-2018 a fost de 1,7% (28.000 de elevi), fiind într-o ușoară creștere în comparație cu anii precedenți.
Abandonul școlar în învățământul primar și gimnazial
Motivele care se află la baza acestui fenomen sunt destul de grave pentru timpurile în care trăim. Mulți copii care abandonează școala întâmpină dificultăți de adaptare, probleme financiare sau au parte de bullying din parte altor copii. Mădălina C., în vârstă de 22 de ani reprezintă unul dintre miile de cazuri din România, aceasta abandonând școala din cauza bullying-ului. Eleva a renunțat la școală la mijlocul clasei a VIII-a, confruntându-se cu batjocora colegilor pe baza faptului că aceasta a rămas însărcinată. Un alt factor care i-a influențat decizia a fost situația financiară, aceasta provenind dintr-o familie cu venituri sub medie ,,Trebuia să muncesc, cine să aibă grijă de copil? Trebuia să am un venit lunar sigur.”
Pe perioada studiilor, Mădalina a întâmpinat probleme și de adaptare socială aceastea conducând către absenteism și lipsa concentrării. Ulterior, eleva a fost nevoită să repete clasa a V-a. Mădălina consideră că instituția de învățământ din care facea parte nu s-a implicat în combaterea problemelor ,,Dacă nu își băteau toți colegii joc de mine, poate mergeam mai des la școală și nu ajungeam să renunț.”
În prezent, Mădălina lucrează ca și caseriță într-un supermarket din Brașov. Aceasta nu se gândește la reluarea studiilor, considerând că nu ar schimba ceva în legătură cu viitorul ei.
Site-ul de preluare a datelor:http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Acest grafic reprezintă abandonul școlar în perioada 2010-2017 pentru învățământul primar. Procentual se poate obs cum de-a lungul anilor rata abandonuui a crescut destul de mult.
Abandonul școlar în învățământul liceal și profesional
Pe de altă parte, în învățământul profesional, au fost înmatriculați, în anul școlar precedent, 24.000 de elevi. Astfel, s-a ajuns la un procent de aproximativ 60% dintre elevii din învățământul profesional care și-au continuat studiile, după încheierea acestui ciclu. conform Ministerul educatiei
Rata abandonului în rândul elevilor din învățământul liceal și professional este mai mare. În ultimii doi ani, rata abandonului școlar în învățământul liceal a avut valoare constantă (2,5%). Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filiera vocațională. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC).
David G., în vârstă de 23 de ani a abandonat școala în al doilea semestru din clasa a 9-a, deoarece nu îl atrăgeau materiile predate, acesta considerând că sistemul de învățământ este învechit “încă se educă copiii pentru a fi pregătiți de a muncii în fabrici, nu li se oferă șansa de a-și dezvolta imaginția și de a evolua pe planul carierei dorite. Pe lângă asta, de ce aș fi vrut să învăț ceva care nu mă ajută la nimic?”.
În prezent, David lucrează în Anglia ca și operator într-un depozit de stivuitor. Aceasta nu dorește să își continuie studiile, considerând că reînceperea studiilor nu ar aduce o schimbare majoră în viața sa.
Un alt caz de abandon școlar îl reprezintă Claudiu M. în vârstă de 20 de ani, acesta a renunțat la învățământul liceal după terminarea celor 10 clase. Claudiu a renunțat din cauza unor probleme familiale, ulterior acesta părăsind țara pentru un venit lunar sigur. (“Am plecat din țară, am avut și niște probleme de sănătate, așa a fost să fie în acel moment”) Decizia luată de Claudiu la acel moment nu a fost influențată de funcționarea sistemului educațional din România ” nu m-a influențat școala sau modul lor de funcționare ca și instituție. Eu, din contră, am făcut ceea ce-mi doream, urmându-mi pasiunea la liceul sportiv LPS din Botoșani. Claudiu realizează cât de diferit este statutul de elev în comparație cu cel de adult, ” acum că m-am izbit de unele probleme pentru “adulți” mă gândesc cât de puțin ni se cerea la liceu”. În prezent Claudiu lucrează ca și ospătar într-un restaurant din Iași, acesta își dorește să reia studiile la fără frecvență ” Toamna trecută am ratat șansa de a mă înscrie la liceu, dar anul acesta vreau să mă înscriu și să-mi continui studiile”.
Site-ul de preluarea datelor http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sărăcia, factor principal al abandonului școlar din România
Un factor destul de evident care conduce spre abandonul școlar, este situația financiară cu care se confruntă mulți dintre oamenii din România. Peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi, arată datele unui raport al Organizației Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.
Marina Radu, în vârstă de 58 de ani, este profesoară la o școală gimnazială din Comuna Bod, Județul Brașov. Marina predă limba franceză pentru elevii claselor V-VIII. Profesoara a întâlnit destule cazuri în care elevii au renunțat la școală din cauza sărăciei și excluziunii sociale “Mulți elevi renunță fiindcă nu au motivație sau fiindcă nu sunt sprijiniți și îndemnați de către părinți să-și continuie studiile, dar de cele mai multe ori sărăcia este primul factor .” Marina Radu consider că o mare parte din vină o au părinții, aceștia neimplicându-se activ în educația copiilor „Chiar dacă sistemul are lipsurile lui, n-aș da vina pe sistem deoarece acolo unde există venituri, părinții nu se implică suficient.”
Site-ul de preluarea datelor:http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Link googlesheets:
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1yGlDuAnFCufAW3cnRXJJODHtsPBM-hRVHs2vuMYf61o/edit?usp=sharing
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1FoqZWHSNMKpMYFpc7JkMPSrPcpsjnx0eJtnukk6Yybo/edit?usp=sharing
Realități cu privire la abandonul școlar din România
Mulți români care au abandonat școala suferă de analfabetism funcțional și primesc ajutoare sociale din parte statului, deoarece nu pot fi calificați pentru un job. România se confruntă de mulți ani cu această problemă, educația și economia țării fiind grav afectată. Majoritate celor care abandoneză școala se confruntă cu un nivel de sărăcie ridicat, iar totodată un al factor care influențează creșterea ratei abandonului școlar este reprezentat de sarciniile nedorite din rândul minorelor.
1. Analfabetismul în România a ajuns la 44% în anul 2018 potrivit testului internațional PISA, obținând locul 47 din 79 de țări. Rezultatele testului din 2018 sunt mai slabe comparativ cu anul 2015, la toate cele trei domenii – citire, matematică și stiințe – Astfel, la citire a fost obținut un scor de 426 de puncte, față de 434 în 2015, la matematică a fost obținut un scor de 430 de puncte, față de 444 în 2015, iar la științe scorul a fost de 426 de puncte, față de 435 în 2015. Aceste date arată că analfabetismul functional este: 41% la citire, 47% la matematică și 44% la științe. Așadar, în medie, 44% dintre elevi nu înțeleg ce citesc, nu pot face operații aritmetice de bază și nu pot realiza corelații elementare.
2. Abandonul școlar în România este o problemă destul de gravă. Conform unui studiu realizat în 2019 de Institutul de Științe ale Educației, România este singura care, față de anul 2011, în 2017 a stagnat în jurul valorii de 18%. În ultimii 10 ani, cele mai mari rate de părăsire timpurie a școlii s-au înregistrat în 2010 (19,3%) și 2015 (19,1%), iar cea mai mică în 2013 (17,3%).Raportul relevă că 18 țări membre și-au atins ținta național, alte trei sunt foarte aproape, iar România se află printre alte trei țări (România, Spania, Malta) care sunt încă departe de pragul asumat. Așadar, se remarca faptul că decalajul între România și alte țări membre s-a accentuat în ultimi ani.
3. Ajutoare sociale reprezintă o altă problemă a României, conform Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială, în primele luni ale anului 2020 statul român a plătit ajutorul social în jur de 44,95 de milioane de lei suma totală iar suma medie fiind de 264,24 de lei. Așadar rapoartul pe luna ianuarie arată că beneficiarii au fost în număr de 170.109 iar suma totală plătită de stat a fost de 44.949.202 lei. În luna februarie beneficiarii au fost în număr de 169.907 iar suma totală a fost de 44.882.656 lei. Iar în luna martie, beneficiarii au fost în număr de 169.768 iar suma totală de 44.788.982 lei. Putem observa o mică scădere din prima lună a anului până în martie atât la beneficiari cât și la suma cheltuită de statul român.
4.Principalul motiv pentru care tinerii aleg să abandoneze studiile este sărăcia, conform unui studiu al Institutului de Științe ale Educației, mai ales în cazul familiilor numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse, acestea având probleme în asigurarea bunurilor necesare tuturor membrilor familiei, venitul părinților nefiind suficient. În aceste condiții copilul este forțat de împrejurări să renunțe la studii și să se apuce de muncă, pentru a ajuta la întreținerea familiei. România fiind una din țările cu cea mai mare rată a săraciei, fiind a doua din Europa, conform Eurostat.
5.Alt lucru care influențează abandonul școlar este procentul sarcinilor din rândul adolescentelor. De cele mai multe ori minorele care rămân însărcinate renunță la școală, principalul motiv fiind tot nevoia de bani pentru a-și putea întreține copilul. Majoritatea cazurilor se înregistrează în mediul rural și în general fetele provin din familii cu diverse probleme, însă sunt și adolescente care nu se încadrează în acest tipar, ele renunțând de cele mai multe ori la studii deoarece parinții nu acceptă creșterea copilului, uneori chiar ajungând să le dea afară din casă. România se clasează și aici în top, fiind pe primul loc în Europa când vine vorba de sarcinile din rândul minorelor, conform Eurostat.
Soluționarea abandonului școlar
Sistemul de învățământ din România care are la bază dezvoltarea memoriei, blocând dezvoltarea creativității. Este un sistem învechit, nefiind în concordanță cu tehnologia și ofertele de job din zilele noastre. Un mod prin care elevii ar putea fi stimulați să continuie studiile este educația non-formală, aceasta fiind introdusă din ce în ce mai mult în unitățile de învățământ.
Pentru a afla mai multe despre acest fenomen, dar și soluționarea lui, am luat legătura cu Mădălina Hodorog, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Pe lângă profesia sa de profesor universitar, Mădălina are o pasiune și pentru educația non- formală.
Potrivit Mădălinei abandonul școlar spune multe despre situația haotică în care se află atât elevii cât și studenții “Odată intrați în sistemul educațional, aceștia pierd foarte repede contactul cu realitatea din jur, cu piața muncii și cu propria lor pasiune. În acest context, se simt debusolați, fără sens, iar tot ceea ce experimentează în învățământul preunivesitar sau universitar pare fără scop.Toate aceste stări, influențate desigur și de mediul familiar, de contextul în care trăiesc, îl fac pe tânăr să decidă că școala nu merită continuată și că viitorul lor se află într-un alt loc.” Mădălina consideră că educația unui copil își pune amprenta în formarea acestuia.
Soluția propusă de Mădălina este programul FUTURE, acesta fiind un program prin care să-ți descoperi pasiunea, dar în același timp vezi realitatea din câmpul muncii, alături de mai mulți studenți, profesori universitari, dar și campaniile implicate-n program “O soluție pe care o propun inclusiv în programul FUTURE, pe care l-am construit, este găsirea pasiunii și conturarea unei viziuni de viitor. Această viziune este esențială pentru a înțelege că și școala are un scop în viața noastră, că ceea ce învățăm nu este doar de dragul unei note și că tot ceea ce experimentăm în sistemul educațional ne pregătește mai bine pentru viitorul nostru și piața muncii. ”
Școala online, pe timp de pandemie
Din cauza pandemiei de corona virus școlile s-au închis din data de 15 martie, acest lucru conducând la mutarea cursurilor în mediul online. Foarte mulți copii din România nu au acces la o rețea de internet sau cel puțin la un smartphone. Potrivit unui studiu realizat de IRES 1 din 3 copii nu a avut tabletă sau telefon pentru cursurile online. Ca și soluție guvernul a alocat 150 de milioane de lei pentru 250 000 de tablete, însă numărul real de elevi care nu dispun de un smartphone este de 900 000. În această perioadă copii și-au pierdut interesul față de școală, mulți dintre ei nefiind prezenți la orele online, dar nici la evaluarea națională. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării 11 000 de elevi nu au participat la examenul final de clasa a 8-a, dintre care 866 de elevi din Iași, 630 din Bacău și 591 din Bihor.
Cu alte cuvinte, abandonul școlar este o problemă destul de gravă cu care se confruntă România, iar soluționarea sa va putea fi observată în timp, dar și cu anumite schimbări asupra sistemului de învățământ.
Relizat de Băncilă-Cucurengas Bianca și Iuzic Georgiana-Isabella.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.