Industria fashion se plasează pe locul doi în rândul celor mai mari poluanți, după industria petrolieră, datorită cantităților enorme de resurse care sunt consumate în timpul producției și al emisiilor de gaze poluante.
Pe piață există o cerere foarte mare în industria fashion, ceea ce înseamnă că și oferta este pe măsură. Însă toate acestea au un cost, și nu ne referim la un cost monetar, ci unul format din resurse. Procesul de fabricare al produselor textile este unul foarte nociv pentru mediu, astfel că sunt emise mii de tone de gaze care contribuie la efectul de seră. Nu doar procesul de fabricare aduce un aport negativ, ci și ce se întâmplă după fabricare, și anume deșeurile textile care ajung la gropile de gunoi, fără a putea fi reciclate, dar și chimicalele din componența lor care ajung în sol, contaminându-l.
O viziune de ansamblu
Conform United Nations Climate Change, industria textilă contribuie la aproximativ 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, și consumă mai multă energie decât industria aeronautică și de transport maritim la un loc.
Un set de date preluate dintr-un studiu făcut de Eurostat în anii 2012, 2014 și 2016 ne arată că în mare parte, cantitatea de deșeuri din țările Uniunii Europene este direct proporțională cu populația acestora. Astfel că țările cu o populație mare, se află în topul celor mai mari producători de deșeuri textile.
Pe prima poziție se află Italia, care în anul 2016 a produs 439,752 de tone de deșeuri textile, urmată de Germania, cu 343,757 de tone și de Polonia, Turcia și Regatul Unit, fiecare cu peste 200 de mii de tone de deșeuri. Dar există și țări precum Belgia, care deși se află mai jos în topul celor mai populate țări din UE, se află și ea printre primele poziții în acest grafic.
Situația în România
România se află printre principalii 10 producători de materie textilă din Europa, ocupând locul 8 la nivelul target-ului de producție și profit în industria textilă. Industria românească de articole textile și de îmbrăcăminte a cunoscut o evoluție interesantă după 1989, caracterizată printr-o serie de elemente care sunt comune evoluției în domeniu la nivelul pieței europene sau mondiale, fiind prezenți, totuși, mai mulți factori care influențează în mod specific piața în general cum ar fi importurile și exporturile. Analiștii globali arată că veniturile din fabricarea de textile în România vor fi de aproximativ 1.113 milioane de dolari până în 2022
Dar chiar dacă viitorul promis de industria textilă pare unul încurajator pe partea de venituri, situația nu este la fel de promițătoare pe parte de resurse. Conform WorldWildlife, este nevoie de 20,000 litri de apă pentru a produce un kilogram de bumbac, care este echivalentul unei perechi de blugi și al unui tricou.
Din punct de vedere al emisiilor de gaze poluante, în 2017 acestea ajunseră la 1,526.4 mii de tone, dintre care cele mai mari procente le au monoxidul de carbon (CO- 899.4) și compușii organici volatili netanți (NMVOC), conform datelor de la Institutul Național de Statistică.
Cum putem ajuta
O alternativă eco-friendly sunt magazinele second hand. O soluție sustenabilă este refolosirea produselor, iar magazinele second hand se bazează pe acest principiu. Este simplu: haine de pretutindeni, care au fost cândva purtate, ajung în magazine, pentru a-și continua ciclul de viață. Aceste haine sunt vândute la un preț mult mai mic decât cele vândute în magazine care nu vând produse folosite, dar asta nu înseamnă că au o calitate inferioară.
Hainele colectate în țările occidentale sunt fie vândute direct pe piața internațională, fie sunt trimise în centrele de sortare din Europa, precum Bulgaria și Slovacia. De aici, sunt distribuite pentru a fi vândute în magazinele Humana și către organizațiile Humana din Africa. Pe lângă impactul pozitiv asupra mediului, vânzarea de articole second-hand oferă clienților noștri posibilitatea de a cumpăra haine de calitate la prețuri scăzute.Odată cu colectarea de haine second-hand, hainele uzate nu mai ajung în depozitele de deșeuri, iar resursele pentru producția de haine noi sunt salvate. În acest fel, emisiile de gaze toxice sunt reduse. –Patricia Iancu, Marketing Specialist, Humana People to People, lanț de magazine second hand
Chiar dacă magazinele second hand par o alternativă sustenabilă ideală, acestea se confruntă ocazional cu reticența persoanelor asupra produselor care au fost deja folosite, având îndoieli legate de calitatea lor și de cât de „la modă” sunt.
Vintager, după cum îi spune și numele, este un magazin de haine vintage, din Cluj-Napoca, care demonstrează că există și posibilitatea de fi sustenabil și de a arăta cool în același timp.
Au existat situații în care oamenii au fost reticenți când au observat că hainele noastre nu sunt noi, deoarece conceptul de magazin fizic vintage este unul destul de nou în România, iar adulții, mai ales, tind să confunde magazinul vintage cu un magazin second hand obișnuit. Hainele vintage sunt haine, mai ales, din anii 1950-1990. Cu toate acestea, nu excludem ca o piesă Prada din 2004 să se găsească pe rafturile noastre. Piesele vintage sunt piese reprezentative pentru perioada cărora le-au aparținut, iar brandurile celebre sunt cele care creează ceea ce noi numim reprezentativ pentru anumite perioade. Hainele vintage sunt haine calitative, majoritatea din materiale naturale. Evităm promovarea produselor sintetice și avem o direcție clară, sustenabilitatea. – Ruxandra Luca, proprietar magazin Vintager
Un alt mod prin care putem ajuta la diminuarea poluării de acest tip, este de a ne procura hainele de la un atelier de croitorie. Producția acestora este influențată de cererea clienților, astfel că probabilitatea ca aceștia să se confrunte cu o mulțime de marfă nevândută este foarte mică, scăzând astfel și risipa produsă. De asemenea, este controlată și cantitatea de chimicale care intră în produsele finale, fiind de obicei mult mai mică ca și cea din hainele produse industrial.
Noi am avut mereu un singur obiectiv și anume stoparea risipei atât în materie de haine cât și în materie de idei și timp. Am fost încurajați să vedem cât de multă lume preferă hainele custom made în pofida cantității enorme de materie textilă, și aici mă refer la hainele care sunt aruncate o dată cu un nou trend pe piață. Inițial oamenii veneau în atelier și întrebau dacă nu avem de vânzare elemente de îmbrăcăminte deja confecționate iar răspunsul meu a fost mereu același: nu. Multe haine stau pe rafturi în magazine cu săptămânile și nu produc nici un fel de profit ci duc doar la risipă de material, timp și spațiu. Ideea de reciclare a hainelor sau crearea pieselor vestimentare custom made a pornit în momentul în care mi-am făcut curat în dulapul ticsit și am ajuns să îmi dau seama că mai mult de jumătate din haine nu îmi trebuiau și au fost cumpărate doar pentru a fi “în pas cu moda”, iar acest lucru m-a facut să îmi dau seama cât de mult material irosim în fiecare an când achiziționăm un produs care urmează să fie aruncat după ce ne plictisim literar de el. – Elena Ghiță, proprietar atelier de croitorie și design vestimentar ElFashion Timișoara
Conform Sustain Your Style este necesar un kilogram de chimicale pentru a produce un kilogram de materiale textile, 23% din chimicalele folosite global sunt folosite în industria textilă, iar 27% din cantitatea materialelor „100 naturale” este reprezentată de chimicale. În aceste sens, putem căuta brand-uri sustenabile de la care să ne procurăm îmbrăcămintea, să optăm pentru materiale produse natural, sau să încercăm să cumpărăm ceva doar atunci când avem nevoie
În cele mai multe cazuri, există soluții și alternative și sustenabile, tocmai de aceea nu putem ignora impactul negativ pe care această industrie îl are asupra mediului, provocând astfel o problemă care ne afectează pe toți în mod egal. Asta nu înseamnă că va trebui să nu ne mai cumpărăm haine, sau că va fi obligatoriu ca toți să învățăm să ne fabricăm singuri hainele. Sustenabilitatea nu înseamnă perfecțiune, înseamnă responsabilitate față de resursele pe care le avem, iar noi nu avem nevoie de câțiva oameni care să o practice perfect, avem nevoie ca toată lumea să o practice imperfect.
Articol realizat de Notar Sabina-Maria și Neagoie Elisabeta Olivia
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.