Cum a apărut?
Începând cu anii 90’ s-a născut curentul numit de noi „stil de viață sănătos”, acest tip de comportament se bazează pe consumul și cultivarea de produse organice sau cunoscute și sub denumirea de BIO. Produsele organice reprezintă categoria de hrană produsă fără utilizarea de substanțe chimice, fără a se interveni genetic și în totală armonie cu natura și mediul înconjurător. În țara noastră momentul în care a început să se răspândească acest stil de viață sănătos a fost deceniul al doilea al acestui secol.
Contextul European
În ceea ce privește Uniunea Europeană, ca și lider de piață ecologică este Germania cu vânzări de aproximativ 9,5 miliarde de euro pe an. Suprafețele cultivate organic din țara noastră reprezintă doar între 2% și 3% din suprafața totală cultivată din România, iar acest lucru plasându-ne printre statele membre ale U.E. care au o suprafață cultivată BIO extrem de scăzută care este sub media E.U. de aproximativ 7%. Dintre toate, suprafețele cultivate cu cereale organice și cele cu culturi industriale ecologice sunt cele mai importante, cerealele organice ocupând 84.926 de hectare iar cele din urmă 72.388 de hectare în anul 2017, iar în același an plantele bio recoltate au înregistrat o creștere de peste 40%, și anume de până la 20.350 hectare.
În România
Agricultura BIO românescă, rămâne bazată pe export deoarece pe piața noastră actuală lipsesc facilitățile de procesare precum și faptul că piețele de export prezintă o marjă mai mare. Potrivit unui studiu realizat de ,,United States Department of Agriculture” principalele piețe de export pentru produsele fermierilor noștrii sunt: Austria, S.U.A., Japonia, Germania, Franța, Italia și Danemarca, astfel 80% din produsele organice comercializate în România sunt de import.
Totuși, cea mai mare parte dintre fermierii români aleg să cultive convențional, folosind pesticide și semințe modificate genetic. Pesticidele reprezintă substanțe chimice agricole și au ca rol protejarea culturilor de dăunători, însă acestea sunt de numeroase tipuri: erbicide- împotriva buruienilor, fugicide- împotriva bolilor plantelor și insecticide- împotriva insectelor. Toate aceste substanțe chimice trebuie să aibă aprobarea Comisiei Europene pentru a putea fi folosite asigurându-se că sunt sigure pentru oameni, animale și mediu.
Instituția din țara noastră care se ocupă exclusiv cu certificarea ecologică se numește ,,Eco inpect” și este un institut privat care gestionează atât industria animalieră cât și cea vegetală în regim ecologic.
În județul Bihor, conform APIA- „Agenția de plăți și intervenție pentru agricultură” , există un număr total de aproximativ 42.000 de fermieri cu suprafețe între 1-8000 de hectare. Din numărul total de fermieri din acest județ, aproximativ doar 10% dintre aceștia cultivă conform standardelor bio, însă numărul acestora e într-o continuă creștere. Acești cultivatori ecologici sunt susținuți de numeroase proiecte menite să acorde un sprijin financiar nerambursabil, proiecte precum: „Tânărul fermier”, „Achiziții utilaje agricole”, „Modernizarea fermei”, toate acestea derulate prin intermediul AFIR- Agenția Fondurilor de investiție rurală.
Totuși și APIA a înaintat un proiect numit „Măsura 11” dedicat agricultorilor bio, proiect prin care li se acordă un sprijin financiar din partea FEADR- Fonduri europene de dezvoltare rurală.
Otilia Haș este de profesie inginer agronom și de asemenea funcționar public în cadrul APIA Bihor. Am întrebat-o cum își desfășoară această instituție activitatea cu fermierii iar ea ne-a răspuns foarte concis faptul că există o perioadă determinată în fiecare an, numită „campanie de depunere a cererilor” și se desfășoară între 1 martie și 15 mai, campanie în care funcționarii oferă consultanță și informare agricultorilor care doresc să acceseze fondurile europene nerambursabile. Cei mai mulți dintre fermieri opteză pentru agricultura convențională, de regulă culturi mari de cereale, oleaginoase ori legume în câmp, sere sau solarii. Există totuși o minoritate care accesează fonduri și pentru tutun, cânepă, hamei sau in, iar aceștia beneficiază de un sprijin financiar suplimentar deoarece sunt culturi mai pretențioase.
Numărul fermierilor care cultivă convențional este cel mai mare, așa că am ales să aflăm de ce este cel mai popular tip de agricultură acesta. Bortiș Florin este fermier convențional în județul Bihor, comuna Diosig, acesta deține 200 de hectare și cultivă porumb, grâu, rapiță și floarea soarelui. A ales aceste culturi deoarece tehnoloia lor de cultivare e mult mai simplă, nu necesită un climat anume sau irigații, de asemenea producția este mare și prețul produsului e mic. El accesează anual începând cu 2006 proiectele din cadrul APIA.
Totuși, agricultura ecologică e la mare căutare în vremurile noastre, în special de consumatori. Șimon Francisc, este un agricultor local din Bihor care cultivă ținând cont de standarde bio. La început acesta cultiva convențional, având aprocimativ 250 de hectare, din care o mare parte este teren în arendă. În primii doi ani a fost nevoit să parcurgă o perioadă de converție, iar mai apoi a primit certificatul ecologic pentru teren. Ulterior, și-a extins afacerea achiziționând vaci de carne din specia „angus” și a înființat o fermă de măgari pentru producția de lapte, astfel că toate produsele sale vegetale le-a folosit în furajarea animalelor, iar în cele din urmă după câțiva ani a reușit să vândă și produse de origine animală ecologice.
Ce ar putea schimba acest tip de agricultură neconvențională?
Prin natura lor, majoritatea pesticidelor prezintă un grad ridicat de toxicitate, deoarece sunt destinate să ucidă anumite organisme şi să creeze astfel un risc mare. În acest context, utilizarea pesticidelor a generat îngrijorări serioase nu numai cu privire la efectele potenţiale asupra sănătăţii umane, ci şi asupra impactului asupra vieţii sălbatice şi a ecosistemelor sensibile. Pesticidele trebuie manevrate cu atenție si corespunzător regulilor de siguranță pentru manipulare, depozitare, transport și aplicare. Atunci cand se lucrează în câmp, de multe ori nu sunt respectate instrucțiunile de siguranță în utilizare și aplicare, ceea ce determină ca lucrătorul agricol să fie expus la niște riscuri de sănătate majore.
Agricultura organică oferă un plus de 50% de vitamine, minerale și alte elemente necesare nutriției. Produsele alimentare cultivate conform principiilor agriculturii ecologice au un gust natural, structura internă nu este distrusă de aditivi chimici și metodele de prelucrare.
Având la bază obiectivele Consiliului European, trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică va avea un impact pozitiv atât asupra mediului cât și a producătorului și consumatorului. Prin eliminarea substanțelor chimice, mai ales a pesticidelor, produsele agricole vor fi supuse unui risc scăzut de contaminare și vor fi mai sigure pentru consumul uman și animal. De asemenea, apa potabilă nu va mai fi expusă riscului de contaminare cu nitrați și bacterii iar biodiversitatea va deveni mai variată si va trece peste pericolul la care este supusă astăzi. De asemenea și fermierii vor avea de câștigat în urma conversiei și a eliminării pesticidelor chimice care sunt deseori corelate cu apariția cancerului, a alergiilor sau a astmului.
Așadar, agricultura este sectorul care beneficiază de efectele modificărilor de mediu şi care, într-o anumită măsură, a și contribuit la producerea lor. Aceste schimbări se concretizează în fenomene cu efecte evidente cum ar fi: scăderea fertilităţii solurilor, diminuarea rezistenţei plantelor, animalelor şi omului la boli şi dăunători, poluarea apei şi aerului cu substanţe nocive ce rezultă din derularea activităţilor industriale sau zootehnice, modificări climatice semnificative etc. De aceea industria agriculturii bio poate ajuta pe termen lung la stabilizarea condițiilor mediului înconjurător și la îmbunătățirea sistemului imunitar al consumatorilor de produse din această categorie, precum și la evitarea expunerii lucrătorilor din domeniul agriculturii la un pericol iminent și care poate produce consecințe în timp și anume la riscul de intoxicare cu pesticide și ierbicide.
De: Morad Iasmina și Lipo Bogdan
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.