Cultura în România: pictură versus film

Ne-am propus să aflăm ce rol mai au activitățile culturale în contextul societăţii româneşti. Căci, conform ultimului studiu Eurostat, România are printre cel mai scăzut procentaj de participare la evenimente culturale din UE (cu doar 27.4 % rata participării per persoană).

Unde merg românii?

România nu are cea mai puternică reputaţie de bastion cultural în mentalul colectiv. Însă datele tind să contrazică această preconcepţie. Astfel, prin intermediul analizei statistice a datelor am urmărit să explorăm ce forme de agrement cultural preferă românii.

Pe locul unu se situează muzeele.

Numărul edificiilor s-a mărit consistent în ultimii 3 ani, iar numărul vizitatorilor a crescut, la nivel național, cu câte cel puțin 1 milion de vizitatori în ultimii 4 ani.

La nivel județean, treaba stă astfel: în București sunt cele mai multe muzee și, respectiv, cei mai mulți vizitatori. Clujul și Bucureștiul au un pattern asemanător al progresiei de-a lungul timpului.

Interesul crescut al românilor pentru muzee s-ar putea datora într-o mare măsură și evenimentelor speciale ce se organizează în cadrul lor în mai multe orașe din țară. Noaptea muzeelor aduce în fiecare an tot mai mulți oameni, transformând experiența clasică de vizitat a muzeelor într-un eveniment special cu o componentă socială foarte puternică.

Am discutat cu Dărăban Claudia, referent de specialitate al Muzeului de Arte din Cluj, ca să aflăm ce factori contribuie la plasarea muzeelor pe primul loc în clasament.

“De multe ori, fluxul mai mare are legătură directă cu una sau două expoziții temporare. Desigur, există momente când fluxul este pur și simplu datorat contextelor externe: vreme bună, Zilele orașului, Zilele Culturale Maghiare, festivaluri etc. Un caz aparte a fost sfârșitul anului 2017, când în zilele de 30-31 decembrie, a fost un flux mare de vizitatori, acest lucru nefiind observabil în anii anteriori. Din această cauză spun că, în mare parte, fluxul ține de mai mulți factori, nu doar de unul și este un fenomen variabil. Taxele de intrare sunt rezonabile. Biletele variază între 1,50 lei la 15 lei. Cu ocazia Nopții Muzeelor avem desigur un flux mare de vizitatori.”

Treaba stă asemanător la Muzeul Etnografic (Cluj-Napoca) cu prețul biletelor variind între 1,50 lei și 6 lei. Însă, “Fluxul mai mare depinde mai mult de un eveniment sau altul organizat la muzeu, nu atât de taxa de intrare”, ne-a destăinuit, Flavia Stoică, muzeograf.

Vizitatorii cei mai activi sunt tinerii, atât în ceea ce privește vizitele la muzeu, cât și participarea la evenimentele muzeului. Îmbucurător este că vin grupuri organizate de preșcolari, elevi, studenți, adulți.

Am întrebat-o pe Flavia Stoică de ce preferă românii muzeele. “Părerea mea personală este că publicul preferă muzeele datorită ofertei culturale bogate, parcă tot mai bogată de la an la an. O persoană poate veni pentru un eveniment, iar apoi revine pentru a vizita pentru că i-a plăcut ce a văzut. Crescând interesul crește și gradul general de cultură al maselor.”

Pe locul doi în preferințele culturale ale românilor se clasează teatrele/instituțiile de reprezentații artistice.

Se pare că teatrele încă se bucură de o prezență destul de activă. Numărul acestora a suportat o scădere începând cu 2015. Numărul spectatorilor naționali a scăzut brusc în 2012 remediindu-se treptat.

București rămâne a fi liderul clasamentului după numărul total de instituții, cu 43 de edificii în 2017. Celelalte județe păstrează un număr constant pe parcursul anilor. În ultimii ani numărul spectatorilor a izbucnit considerabil în Iași de la 171596 la 259418 vizitatori. Și Bucureștiul se bucură de o creștere considerabilă în ultimii ani.

Printre principalele motive pentru care teatrele și instituțiile de spectacole continuă să primească un flux constant de spectatori se numără următoarele facilitați: prețurile reduse pentru studenți și pensionari, premierele constante, festivalurile de teatru, trupele de teatru independente, accesibilitatea on-line pe timp de pandemie etc;

Următoarele în topul preferințelor sunt bibliotecile.

Raportul cititori edificii este unul foarte proporțional în cazul bibliotecilor, acesta având o scădere continuă din 2011 până în prezent.

Cele mai multe biblioteci sunt în Iași, iar cei mai mulți cititori activi în București. Toate județele au înregistrat o scădere a numărului de cititori din 2013, înafară de Iași unde aceștia au crescut.

Deși scad în popularitate pe an ce trece, bibliotecile rămân un loc destul de vizitat datorită utilității acestora. Cu toate că tot mai multe resurse devin accesibile on-line, bibliotecile rămân notorii prin diverse expoziții, lansări de carte sau simpla convenabilitate de a accesa o gamă vastă de surse din diverse domenii.

Am contactat biblioteca județeană “Octavian Goga”, unde am discutat cu doamna director Sorina Stanca, despre motivele care ar situa bibliotecile în top trei locuri vizitate, în era tehnologiei și a kindle-ului.

“Cauza poate fi tocmai oferta diversificată de activități pe care biblioteca o oferă- foarte multe pe lângă cartea spre lectură. Biblioteca oferă spațiu de socializare, este parte activă în educația copiilor și tinerilor precum și în instruirea adulților. Ea va contribui mereu la creșterea unui public creativ, cult și educat, promovând lectura prin toate mijloacele posibile. Bibliotecile sunt și vor rămâne primele forme cunoscute de cultură organizată și printre cele mai vechi instituții de prezervare a civilizației și memoriei culturale; Nu cred că taxa influențează decizia de înscriere la bibliotecă. Prețul întreg al unui permis de bibliotecă reprezintă contravaloarea a 4 bilete de autobuz.”

Curios este că tinerii rămân principalii vizitatori, 85% fiind persoane cu vârsta de până la 40 de ani. Tinerii nu au devenit mai pasivi, ei vin la fel ca în anii anteriori, fie pentru împrumutul bibliografiei, studiu în sală, fie pentru petrecerea timpului liber. Se întâmplă vizite ale grupurilor organizate odată cu derularea unor proiecte tematice pentru copii. Iar pe parcursul anilor numărul proiectelor, participanților și al parteneriatelor crește continuu.

Există și o concordanță timp-popularitate, “Perioadele în care biblioteca este mai intens vizitată sunt prima jumătate a anului și lunile octombrie, noiembrie. Acestea sunt perioadele pline ale anului în care absolut toate categoriile de vârstă trec pragul. Perioada iulie-septembrie este perioada vacanței școlare, a concediilor, numărul de vizitatori fiind mai mic față de restul anului.”

Cinematografele – ultimele în clasament

Cu toate că atât numărul cinematografelor cât și al spectatorilor acestora este într-o continuă creștere, cinematografele au o diferență de câteva milioane decădere a vizitatorilor față de teatre sau biblioteci.

Bucureștenii merg cel mai mult la film- au și unde, cu 16 cinematografe versus restul județelor care au în medie 4. S-ar părea că lumea merge la film doar că cifrele țin să contrazică;

Care ar fi motivele pentru care cinematograful își pierde din popularitate? Prețul biletelor? Posibilitatea de piratare din confortul propriilor case?

Am contactat cinematograful “Florin Piersic” din Cluj unde am vorbit cu operatorul de procesare a sunetului și a imaginii ca să aflam cum stă treaba-n cinema.

Spre deosebire de restul instituțiilor, nu există un “spectator tipic”. Cu toate astea, perioadele de vârf au loc toamna, când se întorc studenții în oraș, precum și primăvara când începe lumea să iasă mai mult din casă. Deasemenea și când sunt premiere. Spre deosebire de lunile ianuarie și februarie, când e frig, și vara, când pleacă studenții.

“Deși vânzările biletelor nu sunt în creștere, tinerii mențin graficul constant”

Dar dacă prețurile sunt rezonabile, există reduceri, și au loc diverse evenimente, inițiative care să facă cinematograful mai accesibil și modern, din ce motiv e într-o stare de plateau?

“Răspunsul cel mai logic e faptul că trăim într-o perioadă în care conținutul vizual e foarte la îndemână și e foarte dificil de concurat cu confortul și varietatea oferită de internet. Și astfel intrăm într-un cerc vicios în care producția și distribuția nu se susțin suficient. Una din soluții ar fi ca spectatorii să își realizeze puterea pe care o au în actul de consum, încurajând producțiile românești.”

Câtă cultură se “consumă”?

Procentul vorbind, teatrele au o medie de 27,5% vizitatori. Muzeele au 61%, Bibliotecile 11% iar Cinematografele 0,5%.

Calculând procentul numărului clădirilor obținem 2,18% Teatre; 7,21% Muzee; 0,9% Cinematografe; și 89,71% Biblioteci.

Proporționat la procentajul edificiilor active, Bibliotecile sunt într-un dezavantaj vizibil, cu prea mult loc și prea puțini cititori. Cinematografele își acoperă aproape perfect raportul cerere-ofertă, iar teatrele și muzeele sunt suprasolicitate.

Dar De ce?

Conform studiilor Eurostat, se pare că românii nu prea participă la activități culturale din următoarele motive:

Proximitatea geografică joacă un rol important, o cincime din români numind-o motiv pentru care n-au mers la instituțiile respective.

Prin analiza formelor de participare culturală, am descoperit că românii preferă locuri cu accesibilitate fizică ușoară, prețuri relativ reduse, care oferă ceea ce nu poți vedea din confortul propriei case.

Participarea culturală aduce valoare spirituală, economică dar și socială.