Accidentul vascular cerebral, ucigașul tăcut

A doua cea mai întâlnită cauză de deces din Europa, întrecut doar de alte boli ale aparatului circulator, accidentul vascular cerebral este o problemă de sănătate cu atât mai serioasă în țările din estul Europei. Atât de serioasă, încât în România este ignorată.

Accidentul vascular cerebral (AVC sau stroke) este o urgență medicală care apare în urma reducerii sau întreruperii alimentării cu sânge a unei porțiuni ale creierului. În urma unui accident vascular cerebral, prin întreruperea circulației sângelui, celulele creierului sunt private de oxigen și astfel încep să se degradeze și să moară. Perioada de timp dintre producerea accidentului vascular cerebral și începerea distrugerii celulelor este de ordinul minutelor.

Există trei tipuri principale de accident vascular cerebral:

  1. Accidentul vascular cerebral ischemic se manifestă în urma îngustării sau blocării vaselor de sânge. Aceste blocaje sunt în general cauzate de cheaguri de sânge sau depuneri de grăsime.
  2. Accidentul vascular cerebral hemoragic apare în urma unei scurgeri sau ruperi ale unui vas de sânge. Cauzele unui accident vascular cerebral hemoragic pot include tensiune arterială crescută necontrolată, tratament excesiv cu anticoagulante, traume și nu în ultimul rând, un accident vascular cerebral ischemic.
  3. Accidentul vascular cerebral tranzitor reprezintă, precum indică numele, un blocaj al vaselor de sânge (precum în cazul accidentului ischemic) dar pentru o perioadă scurtă de timp.

Dintre cele trei, cele mai întâlnite sunt accidentele vascular cerebrale de tip ischemic.


Situația la nivel european

Datele WHO (World Health Organization) din 2020 arată că, la nivel european, România prezintă una din cele mai rele situații. Conform datelor, între 21% și 22% din decesele din România sunt cauzate de un accident vascular cerebral, asta înseamnă că unul din cinci cetățeni români mor din cauza unui accident vascular cerebral, și apoi încă un pic. În comparație, situația este de două ori mai rea decât în Ungaria, unde unul din zece decese este cauzat de un accident vascular cerebral, și aproape de trei ori mai rea decât în Franța unde unul din aproape cincisprezece decese este cauzat de un accident vascular cerebral.

Tot la nivel european, putem observa și numărul de decese din cauza unui accident vascular cerebral pentru fiecare țară raportat la o populație de o sută de mii (mai exact câte decese sunt cauzate de un accident vascular cerebral pentru fiecare porțiune de o sută de mii de cetățeni din populația totală a unui stat). Astfel, observăm că în România sunt 104,4 decese cauzate de un accident vascular cerebral într-un an pentru fiecare o sută de mii de cetățeni.

Cu alte cuvinte, în medie în România, la fiecare 26 de minute o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral. Pentru a pune numărul ăsta în perspectivă, putem relua o comparație aplicată deja mai sus și să spunem că un cetățean francez moare din cauza unui accident vascular cerebral la fiecare 47 de minute și 15 secunde (o rată aproape dublă la o populație mai mare de trei ori și jumătate în comparație cu România).

L-am întrebat pe George Lascu, medic rezident medicină internă, de ce sunt așa multe decese cauzate de accidente vascular cerebrale în România, în comparație cu Europa. El ne-a explicat că:

  • Factorul principal responsabil de un număr mai mare de cazuri în România față de media europeană, când vine vorba de AVC-uri, este medicină primară deficitară. Astfel, monitorizarea sistematică a pacienților la risc de AVC este cel mai adesea lăsată pe un plan secund, atenția fiind îndreptată spre tratarea episoadelor de AVC instituit cu monitorizarea ulterioară. Este de remarcat faptul că din punctul de vedere al disciplinei de sănătate publică avem un deficit și în educarea persoanelor la risc în legătură cu modificarea stilului de viață, colaborarea îndeaproape cu medicul de familie și monitorizarea periodică.

Situația în România

La nivel național, datele INS (Institutul Național de Statistică) arată că cele mai mari rate de deces în urma unui accident vascular cerebral apar în județele Gorj, Vâlcea, Dolj și Teleorman.

Cu toate acestea, aceste procente se resimt în toate județele țării.


Mărturii

Maria Rus, 55 de ani, din județul Neamț, a fost de acord să discute cu noi și ne-a relatat cum mama ei, după o recuperare completă în urma unui accident vascular cerebral (recăpătare capacități verbale și motorii în măsură aproape completă) a murit la puțin timp după din cauza unui al doilea accident vascular cerebral, deoarece, cum a fost explicat mai sus și de către medicul George Lascu, cauzele primului accident vascular cerebral nu au fost adresate medical și deși au fost făcute unele schimbări asupra stilului de viață al pacientei, acestea au fost insuficiente și ea a rămas în continuare o persoană cu risc ridicat de a suferi un accident vascular cerebral.

Am reușit să discutăm și cu Daniela Cazan, 87 de ani, care a supraviețuit unui accident vascular cerebral în urmă cu zece ani, pentru a o întreba ce își mai amintește din urgența medicală pe care a suferit-o și cum a reușit să își revină. Dumneaei, din păcate, nu a mai fost în stare să își aducă aminte evenimentele din urmă cu zece ani sau să vorbească lucid despre ele, dar persoane apropiate dânsei ne-au relatat niște fapte care ne-au confirmat explicația medicului redată anterior. În urma accidentului vascular cerebral, ea a fost îngrijită în regim de urgență, dar după o recuperare rapidă, nu au urmat discuții, îndemnuri sau acțiuni din partea sistemului medical cu scopul de a o ajuta să „evadeze” din categoria persoanelor cu risc ridicat de a suferi un accident vascular cerebral. Din nefericire, la scurt timp după discuția noastră, doamna Daniela a decedat, totuși, membri ai familiei au fost de acord să ne împărtășească faptul că aceasta nu a murit din cauza unui al doilea accident vascular cerebral, nici din cauza vreunor sechele apărute în urma primului, ci de „moarte bună”.

În urma discuțiilor menționate, în rândul oamenilor care au au fost de acord să ne împărtășească poveștile lor am descoperit ceea ce părea a fi un tipar repetitiv. Deși persoanele care au suferit un accident vascular cerebral despre care am discutat erau supraponderale, aveau o vârstă înaintată și unele trăiau într-un stil sedentar, suferind și de alte probleme de sănătate, ne-a sărit în ochi faptul că toate erau femei.


AVC-ul misogin

Așadar, am verificat datele INS și am descoperit că există într-adevăr un dezechilibru între decesele persoanelor de sex feminin cauzate de accidente vascular cerebrale în România și cele ale persoanelor de sex masculin, balanța fiind înclinată în partea feminină.

Deși diferența nu pare atât de mare, aceasta este atât consistentă cât și consecventă. Ca urmare, am întrebat același medic cum poate fi explicată această diferență de mortalitate între sexe, iar el ne-a explicat că:

  • Este un aspect foarte bine documentat faptul că hormonii gonadici feminini au un rol protector față de instalarea arteriosclerozei și evenimentelor cardiovasculare majore. Acest lucru explică două observații față de statistica populațională a genului feminin.
    În primul rând se poate observa prevalență scăzută a infarctului miocardic acut și a atacului vascular cerebral la femeia fertilă, acestea se întâlnesc excepțional la femeile fertile și de obicei sunt expresia unei boli genetice subiacente.
    În al doilea rând o data cu intrarea femeilor la menopauza se observă o rată accelerată a dezvoltării procesului de arterioscleroză, care determină creșterea frecvenței evenimentelor cardiovasculare majore care includ infarct miocardic acut și AVC, o data cu înaintarea în vârstă.
    În al treilea rând dacă femeia este în timpul unei administrări de anticoncepționale, are peste 35 de ani și și fumează, șansa de a suferi un AVC este de 80%, pentru că circulația sângelui este încetinită prin îngustarea vaselor de sânge, crește concentrația de grăsimi din sânge, iar sângele circulă mult mai greu în comparație cu cel al unei persoane de aceeași vârsta, dar care are un stil de viață sănătos.

Astfel, se poate înțelege mai ușor de ce cetățenii români de sex masculin se încadrează cu câteva procente mai greu în categoria persoanelor cu risc crescut de accident vascular cerebral.

În completare, trebuie menționat că în ultimii treizeci de ani în România, diferența speranței de viață dintre persoanele de sex feminin și cele de sex masculin a stagnat între șapte și opt ani. Cu alte cuvinte, mai multe persoane de sex feminin mor din cauza unui accident vascular cerebral, deoarece persoanele de sex masculin care ar produce echilibrul deceselor, în general, mor mai devreme și din alte cauze înainte de a se încadra în categoria persoanelor cu risc crescut de accident vascular cerebral.


În concluzie, doar prin prisma numărului de decese cauzate de accidente vasculare cerebrale, fără a menționa numărul de accidente din care nu rezultă un deces sau accidentele multiple la o singură persoană, accidentul vascular cerebral este o problemă medicală în general tratată cu indiferență. Acest lucru este foarte clar în sistemul de sănătate din România, fapt evidențiat de absența măsurilor preventive, de numărul mic de centre de tratare și recuperare și de lipsa acțiunilor concrete de micșorare a numărului de pacienți aflați în categoria de risc ridicat.

Articol realizat de Laurențiu Rusu, Gabriel Roncea, Carmen Petrovici