Rețelele de socializare – un „rău” necesar

Rețelele de socializare au explodat în ultimii ani, de la faimosul declin al aplicației Snapchat la suveranitatea TikTok în prezent, nici locuitorii României nu au scăpat de obsesiile privind utilizarea acestor rețele și comportamentul uneori nociv care este tot mai des întâlnit. Tot mai multe persoane, fie ele din mediul rural sau urban, au decis că acestea sunt medii prielnice pentru a comunica cu cei din jur.

Fondatorul Facebook, Mark Zuckeberg, declară despre rețelele de socializare „Gândiți-vă ce fac oamenii azi pe Facebook. Se conectează cu prietenii și familia și își formează o identitate și o imagine despre ei înșiși, ceea ce, într-un fel este brand-ul lor. Ei se conectează cu o audiență selectată de ei. Putem spune că este un dezavantaj să nu stai pe aceste rețele de socializare.”

Astfel putem spune că rețelele de socializare au fost create pentru a ne dezvolta creativitatea, pentru a comunica în orice clipă cu oricine de pretutindeni dacă vrem sau chiar pentru a ne forma o identitate. Totuși, în anii 80, nimeni nu socializa pe aceste aplicații, iar oamenii erau creativi și își formau cumva și o identitate.

Pentru a realiza această analiză, am colectat date din diferite rapoarte realizate în ultima perioadă de către Eurostat sau Statistica. Conform Statista, în 2021, în România erau aproape 15,5 milioane de utilizatori de internet, dintre care peste 11,6 milioane erau utilizatori ai rețelelor sociale.

Ce ne atrage la rețelele de socializare?

Generația Z, adică cei care au depășit o anumită vârstă și au trecut prin perioada rețelelor sociale, fie folosesc sau nu Internetul pentru asta, într-o anumită măsură. Însă oamenii mai tineri s-au născut și au crescut în lumea rețelelor de socializare. Mai ales de când orice persoană chiar de vârstă foarte fragedă deține un device smart, este inevitabilă utilizarea rețelelor de socializare de către orice utilizator de internet. Acestea au devenit o atracție pentru publicul larg care dorește să se conecteze cu prietenii din jur, care vrea să își creeze o imagine în mediul online sau care doar dorește să fie actualizat la noile tendințe din diverse domenii.

Totuși, unii specialiști nu recomandă utilizarea rețelelor de socializare în exces. Ioana Porime, psiholog și psihoterapeut din Cluj-Napoca afirmă că utilizarea tot mai mare a tehnologiei digitale în rândul adolescenților și adulților tineri poate conduce la îngrijorări cu privire la posibilele efecte dăunătoare asupra funcțiilor cognitive ale creierului. Ea a început să lucreze mai mult cu tinerii cu un anumit tip de dependență de rețelele de socializare.

„Mulți dintre pacienții mei au probleme de anxietate pe fondul utilizării rețelelor sociale în exces. Aceștia sunt cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Marea majoritate mărturisesc că uneori le place să vadă ce fac prietenii lor în mediul online, dar de multe ori se simt abandonați atunci când văd diverse postări ale acestora.”


Ioana Porime – Pshiholog, Cluj-Napoca

Însă, contrar studiilor psihologice, din ce în ce mai mulți oameni folosesc internetul pentru a accesa rețelele de socializare. Oamenii comunică pe internet din orice colț al lumii. România a urcat procentul utilizatorilor de internet peste tot în țară. Potrivit unor surse Eurostat, în 2012 doar 43% din populația țării utiliza internetul cu regularitate, iar 10 ani mai târziu procentul aproape s-a dublat, ajungând la peste 81% din români care utilizează internetul zilnic. Totuși, în Uniunea Europeană, populațiile țărilor precum Danemarca, Suedia sau Estonia au trecut de 95% în anul 2021 în ceea ce privește accesul zilnic la internet. Conform Eurostat, procentul persoanelor din România care foloseau internetul pentru a participa la rețelele sociale era de 69% în 2021.

Creatorii de conținut

Un prilej extrem de bun pentru oricine de a crea, a vinde sau a se exprima în mediul online a fost, bineînțeles, crearea de conținut propriu sau postatul de imagini, text și video pe rețelele de socializare. Așa au apărut și noile joburi numite astăzi creatori de conținut sau influenceri. Creatorii de conținut sau specialiștii care se ocupă de producerea materialelor de conținut pe internet au fost încă de la început vedetele sau persoanele publice. Însă, s-a făcut loc și pentru oamenii simpli care ușor, ușor au devenit mici celebrități, sau micro-celebrități, în social media. Numărul creatorilor de conținut a crescut în ultimii ani chiar și la noi în țară. Domenii precum tehnologie, IT, beauty, fitness, lifestyle, fashion și multe altele au ajuns și la noi să fie domenii prielnice pentru crearea de conținut.

Totuși, conform Eurostat, procentul persoanelor din România care foloseau rețelele de socializare pentru a încărca conținut creat de ei înșiși în 2019 era de 15%, în comparație cu Olanda care la 17.44 de milioane de locuitori (țara din Europa cu cel mai apropiat număr al populației cu al nostru) , procentul era de 53%. În România bineințeles că Facebook rămâne cea mai folosită plaformă de socializare. Sunt peste 12 milioane de utilizatori activi lunar în România însă, nu este de neglijat nici gigantul chinez, TikTok. Acesta a depășit faimosul Instagram cu 400.000 de utilizatori și a ajuns pe locul 3 în topul platfomelor preferate de populația română.

„Pe TikTok îmi promovez cel mai mult produsele. Aproximativ trei TikTok-uri postez pe zi, iar pe săptămână realizez două, trei live-uri în care interacționez cu comunitatea mea.”

Giulia – creator de conținut TikTok

TikTok este platforma preferată a Giuliei deoarece se poate exprima mai ușor în format video. Deși 89% dintre marketeri preferă Instagram-ul în schimbul TikTok-ului pentru marketing digital, TikTok-ul oferă posibilități mult mai ușoare de promovare pentru afacerile mici. În prezent, afacerea Giuliei, Moon Shine Skin, are pe 34.900 de urmăritori pe TikTok, în comparație cu 4.003 pe care îi are pe Instagram.

Și totuși mulți creatori de conținut sau influenceri nici nu știau prin anii 2010-2015 că vor activa în acest domeniu sau că există un domeniu de creator de conținut. Natasha Ioana a fost una dintre ele care a început dintr-o provocare să posteze pe Instagram și a ajus un influencer de beauty foarte recunoscut în țară. Acum ea este un influencer de nivel mediu ce împărtășește tips-uri de fashion și beauty cu comunitatea sa.

„Am terminat Facultatea de Drept și chiar credeam că voi urma pașii părinților mei spre avocatură, însă, datorită unei perioade în care nu prea făceam nimic, am început să postez imagini cu mine pe Instagram. Două săptămâni mai târziu, am primit un mesaj de colaborare cu un brand local și așa pagina mea a început să crească. Am ajuns într-un an la 50.000 de urmăritori, iar pagina a tot crescut de-a lungul timpului. Acum am o comunitate de peste 150.000 de urmăritori.”

Natasha Ioana – influencer Instagram

Influencer Marketing

Deși însăși conceptul de ”influencer marketing” era destul de cunoscut în vest încă de la începutul anilor 2000, în România conceptul a ajuns puțin mai târziu, prin anii 2010. Astăzi însă tot mai multe afaceri încearcă sau au încercat o colaborare cu un creator de conținut sau influencer deoarece li se pare o modalitate simplă și nu foarte costisitoare de a ajunge direct la publicul țintă.

Afacerile mici dar și cele mai mari au devenit tot mai dependente de promovarea prin creatorii de conținut. Aceștia consideră că prin Influencer Marketing un business poate deveni vizibil mult mai rapid decât prin metoda tradițională de promovare. Călina a început aceste colaborări cu afaceri mici din domeniul beauty și a reușit să aducă brand awareness comunității pe care o deține la peste 50 de afaceri mici din Cluj-Napoca dar și din țară. Potrivit Eurostat, 26% din populația cu acces la internet au făcut comenzi în ultimele 3 luni ale anului 2021. Unele persoane chiar au plasat mai multe comenzi în perioada respectivă.

„Am făcut multe tipuri de promovări, marea majoritate din industria health și beauty, unele de tip barter iar altele contra cost. La început m-am axat mai mult pe promovarea de Giveaway pe Instagram. În acest fel am reușit să îmi cresc și eu pagina, să țin comunitatea activă și bineînțeles, să promovez și afacerile cu care am colaborat. Un fel de win-win pentru amândoi.”

Călina Adămescu – creator de conținut Instagram

Călina este studentă în anul III la Facultatea de Medicină, secțiunea Stomatologie din Cluj-Napoca și a început să producă conținut pe Instagram încă din primul an de facultate. La început a făcut o pasiune pentru platforma de socializare, iar după și-a dat seama că poate să obțină și un venit în plus pe perioada facultății. A început prin a promova diverse concursuri prin care a reușit să își adune o comunitate de peste 29.000 de urmăritori. Putem spune că este un microinfluencer axat pe beauty și skincare. Acum Călina promovează și branduri mai mari de beauty, branduri precum Xpert Beauty sau Sabon. De curând Călina a devenit și imaginea unor produse de skin care al brandului Avon.

Este foarte important să ai grijă de comunitatea ta de pe Instagram, de aceea colaborările mele sunt cu branduri/produse și servicii în care am încredere, sunt testate și pot spune sigur că publicul meu le va agrea.

Natasha Ioana – creator de conținut Instagram

Iuliana Pîslarul deține o afacere mică numită Haine Urbane pentru Amazoane și este co-fondatoarea RoCreator, un târg care se ocupă cu evenimente live pentru antreprenorii mici din România. Deși aceasta afirmă că Internetul ajută, în mare parte pentru a obține clienți fideli, este nevoie de mai mult.

„La capitolul ăsta internetul ajută mult ca să-ți găsești publicul țintă, mai greu este să-i convertești în clienți. De asta ajută foarte mult evenimentele live, vine omul, pune mâna, vede produsul. În online este reticența aceea. Și eu o am. E nevoie de evenimente de acestea live, ca să ne ajute să creștem.”

Iuliana Pîslaru, co-fondatoare RoCreator

Rețelele de socializare au ajuns și la țară

Locuitorii din mediul rural au început să se adapteze la noile tendințe din mediul online, în special tinerii, din dorința de a se conecta mai mult cu ”lumea actuală”. Totuși, mediul rural a suferit și încă mai suferă atunci când vine vorba de comunicarea pe rețelele de socializare. Potrivit Eurostat doar 10,3% din populația României provenind din mediul rural comunica în anul 2015 pe rețelele de socializare în fiecare zi, fiind pe ultimul loc din țările europene. Însă, în ultimii ani, România rurală a luat un avans destul de mare către digitaliazare, astfel în anul 2021 același studiu arată că peste 75% din populația provenită din mediul rural din România au inclus internetul și digitalizarea în activitățile lor, chiar dacă nu tot timpul pentru a comunica pe rețelele de socializare.

Utilizarea internetului în mediul rural a început să recupereze teren față de cea din mediul urban. Acum tot mai mulți săteni accesează internetul cel puțin odată pe săptămână. Potrivit Eurostat, se poate observa ascensiunea procentului persoanelor care accesează internetul, cel puțin odată pe săptămână, pentru intervalul de ani 2012-2021.

Să lăsăm rețelele de socializare să își facă treaba

Pe parcursul acestei analize, am reușit să găsim răspunsuri la numeroase întrebări și curiozități referitoare la cele mai căutate rețele de socializare.

Am realizat că oricât ar afecta accesul la social media de la vârsta adolescenței, tot nu o putem opri. Am publicat statistici și informații referitoare la accesul utilizatorilor de internet la rețelele de socializare din România și din Uniunea Europeana, precum și mediul rural, am vorbit despre personajele din spatele cortinei, creatorii de conținut, precum și cum au ajuns aceștia la un public mai larg.

Am dezvăluit toate acestea cu scopul de a înțelege conceptul de rețele de socializare, beneficiile acestora, oportunitățile cu care acestea vin dar și lucrurile cu impact negativ asupra utilizatorilor de internet, dar mai ales asupra generațiilor următoare.


Fetițele Powerpuff: Alexandru Nechifor, Ioana Moroșanu, Diana Naroș