trafic de droguri

Substanțele interzise – din ce în ce mai populare?

Context

Consumul de substanțe interzise reprezintă o problemă reală a societății cu repercusiuni sociale, economice și psihologice. La nivel european și național, consumul și traficul de droguri cunosc o continuă creștere, acest lucru ducând automat și la o creștere a consumatorilor, mai ales în rândul celor tineri. Aceștia sunt cei mai predispuși la problemele de sănătate ce pot apărea ca urmare a consumului de astfel de substanțe, mai ales atunci când acest consum duce la dependențe. Folosirea abuzivă poate creea dependență fizică și psihică sau tulburari grave ale activității mentale și ale comportamentului. 

Adevărul în cifre Ce spun datele?

Potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), aproximativ 83 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15-64 de ani (28,9%) din Uniunea Europeană au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în viață. În România, 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani au consumat cel puțin un tip de drog de-a lungul vieții.

Cel mai consumat drog din România este canabisul: dintr-un eșantion de 7200 de persoane, 6,1% au declarat că au consumat canabis cel puțin o dată în viața lor, conform EMCDDA. La nivel macro, procentul nu este la fel de îngrijorător comparativ cu țări precum Franța (44,8% dintr-un eșantion de 20.665 de persoane) sau Spania (37,5% dintr-un eșantion de 17.899 de persoane).

Set de date folosit


Totuși, canabisul este un drog care începe să prezinte din ce în ce mai mult interes pentru români. Unul din zece (9,5%) tineri cu vârsta cuprinsă în intervalul 15-34 ani au încercat să fumeze canabis de-a lungul vieții, conform Raportului Național privind situația drogurilor din România din 2021. Dintre aceștia, 3% au declarat consum în ultima lună, iar 6% au fumat în ultimul an (de 1,2 ori mai mult față de anul 2020). Ca urmare a consumului ascendent în rândul tinerilor, solicitările pentru tratament au evoluat în conformitate. O altă sinteză publicată de Agenția Națională Antidrog arată că numărul de persoane admise la tratament ca urmare a consumului de canabis în anul 2021 (1927 beneficiari), acoperă peste jumătate din totalul solicitărilor (56%). 42,3% dintre acestea au declarat că au inițiat un astfel de comportament la o vârstă mai mică de 19 ani, conform setului de date pus la dispoziție.

În ceea ce privește potența canabisului sub formă de iarbă comercializat pe teritoriul României în cantități mici, aceasta a crescut progresiv, ajungând la 5.72 (%THC) în 2019, comparativ cu 4.41% în 2017. În ciuda evoluției, România se situează pe locul 2 în 2021 în topul celor mai slabe potențe, comparativ cu restul țărilor europene (Spania – 13.59%, Estonia – 14%, Franța – 13.5) conform unei analize realizate de European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. Dacă intervalul intercuartil pentru potență în UE este de 8-13%, România ocupă nivelul minim – marcat cu 5 în tabelul publicat în Raportul European privind drogurile din 2021.

Seturi de date utilizate

Motivele din spatele riscului Ce spun psihologii?

Claudia Chiorean, asistent de cercetare științifică în cadrul Institutului de Cercetări Sociale, explică motivele pentru care oamenii apelează la consumul de substanțe interzise: „Pentru că are consecinte nefaste asupra individului, consumul de substanțe interzise apare pe fond de vulnerabilitate, într-un context favorabil (cu factor stresogen ridicat), la o anumită vârstă, spre exemplu, adolescența.”

Legat de situația națională, aceasta detaliază: „Dacă stăm să ne gândim ce se întâmplă în România, descoperim o serie de factori stresori obișnuiți, care au existat mereu: nivelul economic, nivelul de educație și de instricție, relații deficitare, vulnerabilitate individuală. Mai sunt și factorii atipici, neobișnuiți, care au apărut în ultima perioadă: pandemia.”

Perspectiva „dinăuntru”Ce spun persoanele afectate?

Andrei Pop, fost consumator de subtanțe interzise în vârstă de 25 de ani, își povestește experiențele sale în legătură cu acest subiect: „Am trecut și eu prin perioada consumului de droguri, nu au fost cei mai fericiți ani. Am început la 17 ani să fumez din cauză că aveam probleme în familie și vedeam activitatea asta foarte relaxantă, reușeam să scap de stresul din viața de zi cu zi, dar doar pentru o scurtă perioadă de timp. Pe atunci, eram văzut ca oaia neagră printre colegi pentru că făceam asta, iar acum, dacă mă uit în jur, văd persoane care jurau că nu ar fuma niciodată, mergând la petreceri și consumând iarbă și droguri mult mai tari decât iarba. Iarba, speed-ul și cocaina devin mai consumate ca niciodată.”

Legat de creșterea consumului și traficului de droguri, Andrei mai spune că: „Este foarte ușor de câțiva ani încoace să îți cumperi droguri. Într-un grup de tineri, măcar unul dintre ei te poate ajuta să găsești persoane care vând și în jumătate de oră ai și rezolvat. Dacă, înainte, alcoolul era unica substanță consumată la petreceri, acum alcoolul ajunge pe ultimul loc.”

Numele de Andrei Pop este un pseudonim, fiindcă declarațiile oferite se doresc a rămâne anonime, pentru protecția declaratorului.

Ce schimbări se petrec în centrele de reabilitare?

Părintele Liviu Burlacu este principalul coordonator al Centrului Rezidențial și de Zi, Izvorul Tămăduirii din Bacău, centru care se ocupă cu vindecarea dependențelor și diverselor tipuri de adicții. A fost dependent de alcool, abstinent în prezent de peste 11 ani, și-a pus ca misiune personală să ajute la vindecare celor care se confrută cu dependențe, de la alcool, la droguri, jocuri de norc și așa mai departe.

Întrebat de situația actuală a propriului centru, acesta spune: „Am observat că în ultimul an oamenii au devenit mult mai agitați, mai anxioși, cazurile de depresii au tot crescut atât la oraș unde suntem cu toții supuși unui stres zilnic, dar mai nou și la sat. Ceea ce este un aspect negativ și îngrijorător, pentru că, înainte, aceste tulburări și stări de dezechilibru erau foarte rar întâlnite în mediul rural. La nivel general, consider că putem face o paralelă între pandemia de Covid-19 și stresul general.”

Părintele explică și despre motivele din spatele consumului de droguri: „Este foarte important să clarificăm faptul că dependenții de substanțe nu sunt niște oameni ratați. Din contră, unii dintre ei sunt geniali în gândire, extraordinari în ceea ce privește sentimentele de dragoste și afecțiune. Problema în cazul lor e că nu au putut fi înțeleși și integrați într-o lume a valorilor reale și stabile. De aceea, noi urmăm un program terapeutic pe cele patru paliere principale ale firii umane: biologic, psihologic, sociologic și spiritual.”

Capturi de droguri, din ce în ce mai mari

Seturi de date folosite

În anul 2019 se constată a doua cea mai mare valoare a cantității totale de droguri confiscate (maximul fiind atins în 2016). Cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis (3335) urmate de cocaină (449) și heroină (228). Conform raportului Agenției Naționale Anti-Drog, la nivelul României traficul și consumul de droguri rămâne concentrat în municipiul București, judetele Ilfov, Timiș, Dambovița și Cluj.

În anul 2020, piața drogurilor și consumul este în scădere pentru aproape toți indicatorii de analiză, acest aspect fiind determinat de răspândirea și măsurile impuse împotriva SARS-COV 2. Cu toate acestea, observând creșterea de-a lungul anilor, este de așteptat ca piața să revină la valorile de dinaintea pandemiei, sau chiar mai mari.

Harm reduction”: paradoxul care ar putea salva

Uneori, a încuraja consumul în siguranță poate fi o strategie mai eficientă decât pedepsirea. Ioana Ivan este psiholog clinician in cadrul Clinicii Terra-pi și își dedică cercetarea asupra conceptului de „harm reduction”, adică intervenții care nu doresc să oprească consumul, ci să protejeze consumatorii de efectele nocive.

Întrebată care ar fi opțiunile pentru a reduce stigmatizarea dependenților, aceasta spune: „Educația privind consumul de substanțe e crucială. Ea trebuie să includă nu doar discuții despre efecte adverse, ci și beneficiile pentru care substanțele sunt folosite. A fi consumator nu e egal cu a avea o problemă clinică cu substanțele. Din contra: majoritatea consumatorilor folosesc substanțele în așa fel încât consumul nu interferează cu viața lor profesională sau privată.” Din păcate, România nu este o țară ce încurajează harm-reduction. Legea din România pedepsește «tolerarea consumului» cu 2 până la 7 ani de închisoare. Mai mult: deținerea este criminalizată.

Ioana consideră că „Cadrul legislativ românesc este detrimental unor intervenții de harm-reduction cruciale, precum oferirea de servicii de testare a substanțelor la festivaluri. Dacă te duci de bună voie la un stand și scoți din buzunar o pastilă ca să afli dacă în ea e MDMA sau vreo nouă substanță psihoactivă despre care nu știi nimic și pe care n-ai vrea s-o bagi în tine, poliția are datoria să te ia la secție..” Așadar, România nu va avea parte prea curând de schimbări majore pe acest plan.

Despre drogurile tari și dependență

Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale Antidrog, până în anul 2020, 1,5% din populația tânără cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat cel puțin o dată de-a lungul vieții ecstasy, iar 2,4% au consumat cocaină. În comparație cu anul 2014, consumul acestor substanțe s-a popularizat: 1,3% au consumat experimental ecstasy și 1,1% cocaină.

Ce este mai îngrijorător, însă, este consumul drogurilor raportat din ultima lună, deoarece acești consumatori sunt predispuși să dezvolte o adicție. Conform unei sinteze ANA, se observă un fenomen alarmant: rata de creștere este de 2,2 ori mai mare de la un an la altul (2019 în comparație cu 2020). Totodată, această creștere se poate datora și unui nou val de consumatori care se pot afla în faza experimentală.

Spitalele din România se confruntă cu un număr în creștere de pacienți ce au avut nevoie de tratament în urma consumului de substanțe interzise, conform datelor puse la dispoziție de către Guvernul României. Dacă în anul 2014, 21 de oameni apelau la serviciile de sănătate în urma consumului cocainei, în 2020 se înregistrează un număr de aproape 4 ori mai mare, și anume 95. Pentru ecstasy sau MDMA, 14 persoane au avut nevoie de tratament în urma consumului în anul 2014, față de 78 în anul 2020 – de 5 ori mai mulți oameni.

Mocan Mădălina, medic rezident în anul II la Spitalul Clinic Județean de Urgențe Cluj-Napoca, explică mecanismele din spatele dependenței: „Dependența apare datorită faptului că multe din substanțele psihoactive activează așa-zisul «sistem de recompensă sau de motivație» al creierului, sistem cel mai probabil apărut în scop adaptativ, de-a lungul evolutiei noastre, iar al cărui neurotransmițător principal este dopamina. Unele substanțe mimează sau stimulează direct eliberare de dopamină, altele, prin faptul că au dus la o experiență placută, activează indirect sistemul neuronal al recompensei.”

De asemenea, despre supradoze, aceasta menționează: „Supradozele medicamentoase în tentativele de suicid sunt destul de frecvente. O alta cauză de supradoză este dependența propriu-zisă la o substanță și abuzul acesteia. O dată instalată dependența, pacientul are nevoie de doze tot mai crescute și mai frecvente pentru a obține efectele care inițial le obținea cu doze mici de drog.” Despre procesul de internare al pacienților, medicul rezident adaugă: „Pacientul este evaluat inițial în unitatea de primiri urgențe. Dacă a fost consumată o cantitate mare de substanțe psihoactive, el poate ajunge inițial pe o secție de terapie intensivă. Mai apoi, când viața pacientului nu mai este în pericol, este transferat pe secția de psihiatrie. Fie dacă dorește sau nu, internarea va avea loc, fiind una dintre cele mai importante urgențe psihiatrice.”

Concluzie

Având în vedere datele enunțate și interviurile luate atât experților în domeniu, cât și persoanelor afectate, în România se observă o creștere continuă a consumului de substanțe interzise. Aceasta este o problemă care este tratată la nivel local de către centrele de reabilitare și psihologi, însă, la nivel național, prea puține resurse sunt alocate acestui domeniu. Tratarea subiectului cu lipsă interes poate duce la crearea unor efecte negative asupra societății prin creșterea numărului de dependenți de drouguri și nevoia din ce în ce mai ridicată de tratamente medicamentoase pentru pacienții afectați.

Echipa Dacii Liberi: Aioani Cosmin, Colceriu Carmen, Crișan Daniel, Pascal Armina, Tarcău Tiberiu