Industria risipei alimentare: cât de gravă este situația în România?

Risipa de hrană este definită de către Food Waste România drept „toate alimentele produse pentru consumul uman care se pierd sau sunt aruncate pe traseul parcurs de la locul de producţie până în farfurie”.

Risipa alimentelor este o problemă majoră a lumii moderne, care afectează toate țările dezvoltate. La nivel global, aproximativ 1/3 din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit. Fiecare dintre noi irosește singur în medie 353g de hrană pe zi. Uniunea Europeană estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce la nivelul Uniunii Europene 43 de milioane de oameni nu își permit mesele zilnice care să le asigure o alimentaţie adecvată pentru o viață sănătoasă. 

La nivelul Uniunii Europene este estimat că o cantitate de 88 de tone de mâncare este risipită în fiecare an, de la producția alimentelor până în momentul când ajunge la consumator. Cu alte cuvinte, o persoană irosește 173 kg pe an, care înseamnă 170 de milioane de tone de CO2 de la producția alimentelor respective până la distrugerea lor de către operatorii economici și aruncarea lor de către ultimii consumatori.

Cauzele risipei alimentare

  • Promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit”;
  • Neglijarea datei de expirare a produselor;
  • Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering);
  • Supraproducția sau lipsa de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului;
  • Lipsa conștientizării gravității situației;
  • Confundarea termenilor “a se consuma de preferință înainte de” (produsele pot fi consumate în siguranță și după depășirea acestei date, cu condiția ca acestea să fie depozitate corespunzător) și “expiră la” (produsele nu trebuie consumate niciodată după data înscrisă pe etichetă, pentru că există riscul de îmbolnăvire.);
  • Depozitarea/transportul inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

Fiecare dintre noi are rol important în reducerea risipei alimentare. Adesea, cu eforturi minime, risipa alimentară poate fi redusă, economisind bani și contribuind la protejarea mediului.

Ce poți face tu, ca și consumator?

  • Nu cumpăra când își este foame
  • Folosește o listă de cumpărături
  • Alege fructele coapte sau mai puțin estetice
  • Depozitează corect (alimentele care se strică vor sta în față) 
  • Porționează-ți mâncarea corect
  • Folosește resturile (prin resturi alimentare ne referim la bucățile care rămân dintr-un aliment sau un fel de mâncare. Sunt o mulțime de modalități prin care poți le poți folosi făcând mâncăruri noi.)
  • Citește informațiile despre data durabilităţii minimale a alimentelor
  • Congelează porțiile deja făcute, pentru o altă masă

Risipa alimentară are un impact negativ asupra mediului, din cauza emisiilor de gaze ale operatorilor din cadrul lanțurilor alimentare (producători, vânzători, intermediari, consumatori) și pierderilor generate de activitățile agricole.

Un studiu realizat în 2016 arată că 24% din cantitatea deşeurilor alimentare este mâncarea gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/ produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente.

Inițiative în România

Bonapp.eco este o aplicație care are ca scop reducerea risipei alimentare, prin conectarea consumatorilor cu furnizorii de alimente. Ei fac posibilă achiziționarea de alimente aproape de data de expirare de la mai multi retaileri alimentari. Aplicația include supermarketuri, hipermarketuri, restaurante, magazine, brutării, cafenele și hoteluri. Printre parteneri se numără Cora, foodpanda, Starbucks, Lemnul verde, Donuterie, Glovo, Penny etc. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările legate de risipa alimentară și educarea cetățenilor cu privire la prevenirea risipei alimentare este, de asemenea, unul dintre planurile startup-ului.

Urmează să intervievăm două persoane, prima este Cami Gui, fondatoarea Food Waste Combat-Cluj și a Băncii pentru Alimente Cluj, iar a doua este o persoană care lucrează ca bucătar într-o cantină a unei companii multinaționale. Prin ultimul interviu dorim să vedem care este abordarea când vine vorba de gestionarea surplusului de mâncare rămas la finalul zilei. Radu, bucătar de meserie, observă de ceva vreme cum stau lucrurile la locul lui de muncă. Atunci când vine vorba de cantitatea de mâncare gătită, ne-a povestit următoarele:

Pentru mine să văd ce se întâmplă cu risipa asta alimentară, atât la nivel personal, cât și comunitar – e dezastru. În domeniul HoReCa, se întâmplă să faci prea multă mâncare, iar oamenii nu consumă niciodată atât cât gătim noi zilnic. Au de unde să aleagă, avem un meniu divers în fiecare zi. Majoritatea felurilor de mâncare se prepară înainte, însă avem și excepții de feluri de mâncare care se fac la comandă, dar tot există risipă. Mereu avem mai multă mâncare, niciodată mai puțin, pentru că nu îți permiți asta. Zilnic, cam la orice fel de mâncare, gătim mai mult cu 50-90 de porții, însă la finalul zilei, mereu rămâne mâncare, pe care următoarea zi nu avem voie să o punem pe farfuria oamenilor. Partea bună de aici e că la finalul zilei, ce rămâne în plus – mereu e mâncare bună – se dă mai departe fermelor autorizate, deci poți spune că nu e chiar risipă. Însă, cred că s-ar putea face mai mult, să se dea o parte din asta și persoanelor nevoiașe pe care i-ar ajuta o masă gătită.

Radu, bucătar într-o cantină

În acest grafic se poate observa o creștere al consumului de alimente, cea mai bruscă fiind cea între anul 2000 și 2005. Această creștere poate să fie cauzată de faptul că o gamă mai largă de alimente au devenit disponibile în țară în perioada post-comunistă. Cea mai mare cantitate de alimente consumate mediu anual pe cap de locuitor a fost înregistrată în anul 2018, aproximativ 2756 de kilograme. Nu se știe sigur de ce anul 2018 a înregistrat această cantitate.

În această vizualizare puteți observa cantitățile de produse alimentare provenite din agricultură între anii 2010 și 2020. Se poate observa cum începând cu anul 2012, gospodăriile din România încep să cumpere tot mai mult,

Seturile de date folosite pentru vizualizări care aparțin Institutului Național de Statistică pot fi consultate aici:

Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse alimentare și băuturi

Cantitățile de produse agroalimentare cumpărate de o gospodărie pe categorii de produse

Iar setul de date folosit pentru vizualizarea “Cantitatea de alimente pierdută în perdioada 2004-2017 în România” aparține Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite  poate fi consultat aici:

Cantitatea de alimente pierdută în perdioada 2004-2017 în România

Canciu Claudia, Csutak Francesca, Hăineală Delia, Șomlea Nicoleta