Problema abandonului școlar în România

Pe baza datelor extrase, harta României de mai sus prezintă rata abandonului școlar din anul 2010 până în anul 2019, astfel că cele mai recente date privind rata abandonului școlar din România sunt din anul 2019. În anul 2010 județul cu cea mai mare rată de abandon din învățământul gimnazial este Hunedoara cu 4,6%, iar în anul 2019 este județul Călărași cu 3,4%. În anul 2010, la nivelul învățământului liceal, județul Mehedinți a fost fruntaș cu o rată de abandon de 8,2%, la nivelul de învățământ profesional a fost județul Teleorman cu o rată de abandon de 34,3%, iar la învățământul primar a fost pe primul loc județul Hunedoara cu 3,3%.

Potrivit studiului din 2021 realizat de Eurostat referitor la rata abandonului școlar din țările europene, România ocupă primul loc în clasament, cu o rată de 15%. Pe locurile următoare în clasament se află Spania și Italia, amândouă având o rată de abandon de 13%, apoi urmează Bulgaria, Germania și Ungaria cu o rată de 12%. Ultimul loc în clasament este ocupat de Croația, având cea mai mică rată de abandon școlar, de doar 2%. La nivelul Uniunii Europene s-au propus o serie de măsuri și s-au acordat fonduri europene pentru finanțare de proiecte în educație, astfel încât fiecare țară membră să înregistreze o rată a abandonului școlar sub 9% până în anul 2030.

Potrivit unui studiu realizat de Unesco, terminarea clasei a VIII-a reprezintă o provocare pentru o anumită categorie de elevi care renunță la studiile lor formale. Chiar dacă în România, învățământul obligatoriu este până în clasa a X-a, peste 10% dintre elevi părăsesc școala după terminarea clasei a VIII-a. După cum arată un studiu realizat de Eurostat, dintre statele membre ale Uniunii Europene, România înregistrează cea mai mare rată de abandon școlar, în proporție de 15%, iar la polul opus, cu cea mai mică rată de abandon școlar se află Croația cu 2%.

De ce se întâmplă acest lucru? După cum reiese din studiul realizat de Unesco, principalele motive ale abandonului școlar sunt situația financiară, absența părinților sau modelul negativ educațional oferit de părinți sau frați. Pentru a analiza în detaliu situația abandonului școlar, echipa noastră a extras rata abandonului școlar din baza de date Tempo.

De ce renunță studenții la facultățile la care se înscriu

În fiecare generație de elevi care termină ciclul liceal, o mare parte dintre ei aplică la facultăți și un anumit procent din aceștia renunță după primul an sau chiar înainte de finalizarea primului semestru a anului 1. Stând de vorbă cu câțiva studenți care au fost în această situație, un motiv principal pentru care aceștia renunță este că nu știu ce le place sau ce vor să facă mai departe. Acest lucru se întâmplă și din cauza faptului că în România nu se pune accentul pe dezvoltarea personală a elevilor și sunt împiniși de la spate de către părinți să urmeze specializări cu care nu se identifică, doar pentru că aceștia probabil că vor avea o meserie bine plătită după finalizarea studiilor.

În tabelul de mai jos se găsesc date cu privire la numărul de tineri înscriși în clasele primare, gimnaziale, la liceu, la școli profesionale și la facultate (licență) între anii 2010-2020. În anul 2010 au fost înscriși 673,001 de studenți și reprezintă cel mai mare număr de studenți înscriși din 2010 și până în 2020. Din păcate, nu toți acești studenți au ajuns să termine facultatea.

Raul Butaș s-a înscris la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, la îndemnul părinților, care au decis pentru copilul lor că în acest domeniu se câștigă bine, iar Raul iși va deschide propria afacere într-o zi. Acesta nu se identifica cu cerințele părinților lui, materiile nu-i stârneau interesul și s-a lăsat de facultate după primul semestru din anul 1. Neavând o direcție în viață și neexplorând ceea ce-i place să facă, nu știe acum în ce direcție să o apuce. Cazul lui Raul nu este unul particular, mulți adolescenți fiind în situația lui, care la îndemnul părinților merg la drept sau medicină, doar pentru că sunt domenii bine plătite.

Daria Armean este un alt exemplu. Daria studiază la Facultatea de Automatică și Calculatoare, departamentul de matematică, din Cluj-Napoca și este în anul 2 de studiu. Nu s-a înscris la aceastpă facultate din dorința ei, ci părinții au decis pentru viitorul ei și cu toate acestea ei i-ar fi plăcut să studieze la Facultatea de Litere.

Activitatea de consilierea și orientarea în carieră sunt un factor foarte important pentru elevii care doresc să studieze în cadrul unei facultăți. O bună consiliere și îndrumare în acest sens scade șansele de abandon școlar în rândul studenților. De asemenea renunțarea la prejudecățile cum că doar anumite domenii generează sume mari de bani și îndrumarea elevilor să facă ceea ce le place și cu ce se identifică ar scădea semnificativ rata abandonului școlar.

În rândul persoanelor de etnie romă rata abandonului școlar este mai ridicată.

Vizualizarea de mai sus prezintă situația pe județe a absolvenților din ciclul primar, gimnazial, liceal și absolvenții de universitate (licență), între anii 2010 – 2019. Județele cu cei mai mulți absolvenți, per total, sunt: Brașov, Cluj, Constanța și Iași. Dacă ne referim strict la absolvenții de universitate, cel mai ridicat număr a fost în anul 2010, în Brașov, cu aproape 20.000 de absolvenți.

Soluții

Directorul Liceului Tehnologic „Transilvania” din Deva, Demeter Sorin-Marin spune că s-a confruntat cu situații ale elevilor care au fost în prag de abandon școlar sau care chiar au abandonat înaintea finalizării celor 10 clase. Directorul liceului face tot posibilul ca elevii să finalizeze măcar cele 10 clase obligatorii. Părinții elevilor care au un număr mare de absențe nemotivate sunt înștiințați printr-o scrisoare în poștă și mai apoi sunați și chemați la liceu pentru a discuta despre situația copilului lor. Pe cât posibil, acesta încearcă să rezolve problema pe această cale, să discute cu părinții, însă sunt și cazuri pierdute.

Echipa Spioanele: Alexandra Lefter, Alexandra Macovei, Karina Nichifor