„Nu aveam bani de nimic…”

În perioada 2015-2019 România a înregistrat o scădere a numărului de șomeri, iar după aceea a început din nou să crească rata șomajului.

Inegalitatea dintre sexe – motiv de șomaj?

Conform unui studiu din 2016 al Institutului Național de statistică, arată că rata șomajului este în scădere față de 2015. Acest trend descendent ține până în anul 2019, atunci când rata șomajului a început din nou să crească. Din anul 2019, rata șomajului persoanelor de sex feminin până în anul 2020 a crescut cu 0,6%, față de persoanele de sex masculin, după cum se poate observa în graficul cu linii. Un aspect interesant este că nașterile din 2019 au înregistrat cel mai mic procentaj din ultimii 53 de ani conform Edupedu. Eurostat ne prezintă că România este pe locul 2 după Franța în rândul celei mai mari rate de fertilitate din Europa, motiv ce nu atestă creșterea șomajului în rândul lor.

Maria Voaideș este una din persoanele ce a lucrat sezonier, pe timpul verii ca și ospătar în perioada 2016-2018 în locații diferite și afirmă că în funcție de orașul în care a mers, salariul era diferit: „ În Piatra-Neamț am lucrat la o tavernă de vară ce îmi oferea 2000 lei net cu tot cu bonusuri de masă și bacșiș ce îl mai primeam de la clienți, în condițiile în care lucram aproximativ 12 ore pe zi. Am stat cât am rezistat și apoi am mers în Brașov unde ajungeam să câștig și până la 3500 lei net cu tot cu bonusuri și tips-uri, aveam și pauza de masă asigurată cu mâncarea preparată de bucătăria lor, cu 2 zile libere și 2 de lucru. Practic ajungeam să lucrez 4 zile din 7, și am decis să rămân căci aveam și colegi de treabă, cu care să mă înțeleg, însă nu pot să zic că am rămas cu prea mulți bani după aceste luni muncite.”

Concediul de maternitate sau îngrijirea copiilor la domiciliu nu reprezintă un factor pentru care femeile ar demisiona, dar potrivit unui studiu realizat de Parlamentul European, motivul poate fi decalajul salarial dintre femei și bărbați, indiferent de munca realizată. Tot aici se constată faptul că femeile lucrează suplimentar față de bărbați prin treburile casnice, și că în domeniul educațional, al vânzărilor și HoReCa sunt salarii foarte mici, unde femeile sunt predominant angajate.

Județele în dezvoltare își măresc populația

De asemenea, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a înaintat un proiect prin hotărârea de Guvern care prevedea creșterea salariului minim de la 1.050 lei la 1.250 lei, începând cu data de 1 mai 2016. Datorită creșterii salariale se poate observa o scădere a ratei de șomaj între anii 2016 – 2019 în graficul cu linii și se constată că numărul salariaților din tabelul cu bare crește semnificativ, în majoritatea județelor cu excepția Hunedoarei. Aceasta avea în 2015 peste 105,000 de angajați, iar în 2020 undeva la 101,000. În Caraș-Severin, în anul 2015 sunt peste 53,000 de persoane angajate, și în 2020 aproape 50,000. Bucureștiul fiind cel mai mare centru comercial și industrial din România crește semnificativ an de an, atrăgând mulți angajați conform Bestjobs.com, care oferă posibilități de angajare. Iași și Cluj se află pe locurile 2 și 3 la numărul de angajări: Clujul are o creștere de 15,9% în 2020 față de 2015, iar ocupanta locului secund în acest clasament al județelor este Iași, cu 17,1% în anul 2020.

Ștefan Lazar este o altă persoană care a pătruns în sfera muncii la vârsta de 19 ani și a lucrat ca și casier pe timp de noapte la un magazin deschis 24/7. Aflându-se în județul Cluj, obținea un venit incompatibil cu locul unde stătea în chirie și a fost forțat să facă o cerere ca să intre în șomaj tehnic pentru a putea locui încă puțin timp în acea reședință. Timp în care, el este nevoit să obțină un alt loc de muncă ca să reușească să își plătească chiria, dar și să aibă un venit pentru strictul necesar, „Nu aveam bani de nimic…”. Din cauză că nu a avut experiența necesară pentru a ocupa un loc la alt tip de job, nu a reușit să își găsească alt loc de muncă, iar în această situație a fost nevoit să părăsească Clujul.

Județele în dezvoltare cu populație în creștere beneficiază de mult mai multă forță de muncă din alte localități, față de județele cu mai puțini oameni. Însă acest lucru reprezintă și o creștere semnificativă a prețurilor chiriilor, ceea ce este și un dezavantaj pentru noii locuitori. De exemplu, în Cluj-Napoca suma medie plătită de un locatar care stătea în chirie era de 260 de euro pe lună în 2019, față de 250 de euro/lună în anul 2018, ilustrat în Real Estate magazine.

Români vs. Europeni

Pentru a primi răspunsuri la această ipoteză am discutat cu Adela Marin, expert contabil în vârstă de 60 de ani, care ne-a confirmat faptul că există solicitări de angajare: „Da, avem solicitări de angajare în societatea noastră, conform specificului activităților pe care le desfășurăm în cadrul societății noastre. Profesiile care sunt cele mai căutate în acest domeniu sunt de economist, respectiv jurist, care sunt mult mai ușor de obținut față de alte domenii de lucru, care necesită mai mulți ani de pregătire. Factorii care îi determină pe aceștia să lucreze în cadrul societății noastre ar fi pregătirile/cunoștințele pe care aceștia le-au dobândit în decursul anilor de studii, unii dintre ei având pregatire post universitară – master/doctorat/cursuri de perfecționare profesională, salariile atractive oferite și care cresc gradual odată cu vechimea pe care o acumulezi. Bonificațiile și beneficiile oferite de către angajator/societate în urma profitului obținut. Câteva exemple ar fi: prima de merit, al 13-lea salariu, voucherele de vacanță, vacanțe oferite în țară respectiv în afara țării, fidelizarea celor mai vechi angajați. Datorită restrângerii activităților economice, a societățiilor comerciale apar falimentul, intrarea în insolvență, apariția unor noi concurenți în domeniul respectiv. Demisia poate fi motivată și de cererea și oferta în sectorul economic, iar tehnologizarea și digitalizarea acaparează piața muncii și începe să înlocuiască angajații. Societatea câștigând în urma restrângerii de personal cu fonduri importante, ponderea cea mai mare este in rândul tinerilor care sunt în căutarea de job-uri mai bune și mai bine plătite. Aceștia se orientează spre căutarea locurilor de muncă mult mai bune în zone geografice unde sectorul economic este foarte bine dezvoltat și oferta de job-uri este mare.”

Pe harta de mai jos se poate observa că județul Dolj, are un număr de persoane șomere de peste 10,000, în ciuda faptului că populația totală a județului este de peste 735,000. Aceasta fiind cea mai mare rată de șomaj din anul 2015 pe întreg teritoriul României. În același an numărul de bărbați șomeri depășește cu peste 5,000 numărul femeilor șomere. Chiar și în județele mărginașe precum Botoșani și Brăila, jumătate din populația totală are un loc de muncă. Faptul că doar jumătate din populația județelor menționate este activă, reprezintă un aspect negativ din punct de vedere economic și al dezvoltării urbane. Acest aspect este afirmat și de Adela Marin în declarația de mai sus, tinerii preferând zonele care au o piață a muncii dezvoltată și în care au parte de mai multe beneficii.

Cezar Comșia, 26 ani : „Am lucrat sezonier pe timp de vară în 2016 la un restaurant din Vama Veche, numit „Papa la Şoni”, salariul pe care îl luam era cel minim pe economie de 1.450 de lei net, plus tips-ul pe care îl câștigam de la clienți. După ce s-a terminat sezonul de vară, am ales să rămân în șomaj timp de 3 luni până aveam să îmi găsesc un nou job convenabil în orașul Făgăraș. Mi-am găsit un nou job la localul „Color Pub”, unde am lucrat timp de aproape 2 luni, urmând să îmi dau demisia, deoarece nu eram mulțumit de salariu pe care îl luam, adică 1.350 de lei, de tips nu mai am ce să zic, nu prea câștigam nimic și uite așa am intrat din nou în șomaj, job, șomaj…”

Maria Bularcă în vârstă de 44 de ani este fost administrator, șef de sală și restaurant. Aceasta a oferit o perspectivă mai profundă asupra angajărilor din domeniile la care deține experiență: „Solicitările sunt destul de limitate. În perioada 2015-2019 am avut solicitări de angajare între 10 și 25 de persoane pe an în cadrul departamentului de restaurant, unde necesarul de personal este continuu datorită angajărilor care se fac sezonier. Numărul de personal se suplinește prin practica contractuală dintre societatea S.C Turism Covasna și Liceul „Korosi Csoma Sandor”/ Liceul „Constantin Brâncuși” din Sfântu Gheorghe, ce aduce un avantaj personalului angajat permanent, prin debarasarea meselor, aranjarea mezamplastului, curățenie etc. Factorii care îi determină să lucreze în acest domeniu este de a câștiga un salariu pentru necesitățile zilnice, experiența care se dobândește, interacțiunea cu o varietate multiculturală (englezi, israilieni, germani, francezi etc…), posibilității de promovare prin frecventarea si obținerea unei diplome care să ateste o calificare în urma unui curs, fiind suportate integral de către societatea angajatoare. Se ajunge la o plecare masivă din domeniul HoReCa datorită orelor suplimentare care se efectuează în urma fluxului mare de turiști, dublurilor (angajatul trebuie să efectueze ore suplimentare și a doua zi după 16 ore de muncă, dacă sunt solicitări). Lipsa timpului liber de sărbători, (Paște, Crăciun, Revelion), salariile mici din domeniul HoReCa și imposibilitatea de a pleca în vacanță pe perioada sezonului estival, -deoarece numărul de turiști în perioada respectivă este foarte mare- adăugând și stresul, problemele de sănătate acumulate în timp, lipsa de acomodare cu cerințele de la locul de muncă, reprezintă încă niște motive pentru demisia personalului activ. Factorii principali ai unei demisii sunt: salariile mult mai motivante oferite de concurență, reconversia profesională, vârsta – aici având drept exemplu două situații (tinerii în vârstă de 20 de ani care fluctuează de la un job la altul din cauza anumitor nemulțumiri, pensionarea anticipată/(în) termenul legal prevăzut de lege).”

„În perioada 2015-2019 pot spune că au fost cei mai frumoși și productivi ani din această societate, care a avut o capacitate de cazare de 875 de persoane, locurile pe perioada de vară fiind ocupate integral. Profitul societății a fost unul cuprins între 40% – 50%, ceea ce este foarte mult față de contextul actual.” – Maria Bularcă

În majoritatea statelor europene a existat o creștere semnificativă a angajărilor, aceasta fiind de 73,1% conform Eurostat. Nivelul de educație a influențat în mod pozitiv rata de ocupare a forței de muncă în Europa. Persoanele de peste 20 de ani care au absolvit o instituție de învățământ superior au șanse mai mari să fie angajate, comparativ cu cei cu studii inferioare sau medii, deoarece majoritatea domeniilor de activitate necesită personal calificat. Acest lucru îi dezavantajează pe cei din urmă care ar fi putut depune muncă fizică, sau altfel de muncă, fără a avea cunoștințe în domeniu. Persoanele care nu sunt calificate într-un domeniu pot fi extrem de afectate din cauza unor evenimente imprevizibile cum ar fi crize, pandemii etc.

Concluzie

În concluzie, rata șomajului atât în România, cât și în Europa a fost într-o scădere continuă din 2015. A început să crească în anul 2019 din cauza mai multor factori externi și interni, printre care debutul pandemiei de la începutul anului 2020 și avansul în forță al tehnologiei. În continuare există un decalaj salarial între femei și bărbați, reprezentând un factor distinct al persoanelor care decid sau refuză să se angajeze în diverse domenii de activitate. Cu toate acestea în majoritatea țărilor civilizate din Europa se poate observa o creștere a numărului de angajați.

Seturile de date curățate

Echipa unu : Alexandru Constantin Bularcă, Robert Casoni-Sebastian, Narcisa-Maria Andronic, Daniel-Zoltan Kerekes