mâncare

Cât de sănătos mănâncă românii?

Varietatea de alimente de care dispunem ne oferă posibilitatea de a alege mereu ceea ce dorim să mâncăm. De la legume și fructe la lactate și cereale, modul în care alegem să le consumăm ne poate influența semnificativ sănătatea, aspect pe care îl vom evidenția în cele ce urmează. Viziunile românilor sunt împărțite în ceea ce privește alimentația și stilul de viață sănătos. Studiul „Global Views on Food” realizat de Ipsos Global Advisor în 2018, pe un eșantion de 14.502 persoane, a analizat obiceiurile alimentare din 29 de țări. 55% dintre români sunt de părere că este mai important să fii slab decât să mănânci bine, în timp ce 44% dintre aceștia susțin contrariul.

Pentru a putea interpreta datele obținute, am discutat cu Amalia Arhire, medic specialist endocrinolog și medic specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Pentru prima vizualizare, datele au fost oferite de Food and Agriculture Organization of the United Nations și relevă un consum de calorii ridicat la nivel european în anul 2019. Amalia Arhire explică nevoia adaptării numărului de calorii necesare la caracteristicile fiecărei persoane și subliniază că aportul energetic diferă în funcție de vârstă, sex și gradul de activitate fizică. În harta de mai jos (Viz. 1), se observă faptul că în România consumul caloric mediu în anul 2019 a fost de 3588 de calorii pe zi, acesta depășind considerabil necesarul recomandat. „De exemplu, un bărbat de 30 de ani cântărind 80-90 kg, foarte activ, cu peste 40 de minute de mișcare pe zi are nevoie de un aport de 2000-2500 calorii”, spune specialista.

Conform Institutului Național de Statistică în anul 2020, cerealele au fost în topul preferințelor alimentare ale românilor. Un individ a consumat în medie, 359 de kilograme de cereale și produse derivate ale acestora.

Dr. Arhire menționează că, pe lângă genetică, aportul ridicat de cereale rafinate face din România o țară cu risc mai crescut de diabet zaharat tip 2, față de media europeană. Pentru a avea o alimentație mai sănătoasă, specialista recomandă cantități mai scăzute pentru: carne, cereale, legume, lactate, grăsimi, zahăr și cantități mai ridicate de fructe față de consumul actual: „sunt importante 2 porții de maximum 200 grame de făinoase sau 50 grame de pâine, 300-400 grame de fructe, 600 grame de legume, 100-150 grame de carne sau 2 ouă, 30 grame de brânzeturi sau 150-200 mililitri de lactate moi, 1-2 linguri de ulei sau 20 g de unt, toate pentru un adult de 80-90 kilograme, iar zahărul 25-30 grame pe zi”. Pentru o vizualizare mai ușoară a datelor, am convertit aceste cantități în kilograme, pentru un an de zile. (Viz. 2)

A treia vizualizare a fost realizată pe baza datelor preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică. Se poate observa că începând cu anul 2016 s-a înregistrat o creștere semnificativă în cheltuielile destinate lactatelor, cerealelor, legumelor, fructelor și a cărnii, în timp ce cheltuielile destinate zahărului, grăsimilor și ouălor au rămas constante de-a lungul celor 10 ani menționați.

„Corpul nostru e singurul loc unde vom trăi toată viața”

Pentru a prezenta subiectul din două perspective diferite, am discutat cu două tinere cu obiceiurile alimentare distincte.

Andrada Gabriela Boar, o împătimită a stilului de viață sănătos, are 24 de ani și este din Sibiu. „Mereu mi-a plăcut să arăt și să mă simt bine, mi-au plăcut mereu fructele și legumele, mi-a plăcut să gătesc.” Tânăra spune că a început să aibă acest stil de viață de la 15-16 ani, când a început să învețe mai multe despre asta. „Am învățat la început pe cont propriu, mă informam de pe internet, YouTube, Pinterest etc. Apoi am făcut cursul de instructor de fitness, cel de pilates și am învățat foarte mult despre nutriție și despre cum să mențin un stil de viață sănătos, permanent.” Ea este de părere că poți să mănânci orice, cu moderație și în echilibru. „Într-o zi obișnuită îmi încep ziua cu un ceai, mănânc terci de ovăz cu miere și fructe proaspete, îmi iau mereu cu mine la birou mâncare pe care mi-o pregătesc cu o zi înainte. Ca snack consum fructe, iar pentru cină o salată cu multe crudități și surse de proteină. Nu toate zilele mele arată la fel din punct de vedere alimentar, dar încerc să echilibrez toate mesele și să fiu activă pe tot parcursul zilei.” Aceasta mănâncă undeva între 1500-1800 kcal pe zi, care sunt caloriile sale de menținere. Cu toate acestea, Andrada a mărturisit că are și o plăcere nevinovată la care nu ar renunța: cartofii prăjiți. «Nu mănânc des, cam o dată pe lună. Dar îmi fac „planul” de dinainte. Dimineața terci cu fructe, la amiază cartofii prăjiți și seara salată, ca să fie totuși echilibru. Îmi place expresia asta: „corpul nostru e singurul loc unde vom trăi toată viața” deci trebuie să avem grijă de noi dacă vrem să ducem o viață sănătoasă, frumoasă și lungă.» Din punct de vedere financiar, Andrada consideră că această alimentație nu este costisitoare. Este de părere că depinde de ce alegi să cumperi și să mănânci, ea cheltuind aproximativ 100-150 de lei pe săptămână pe mâncare pentru două persoane.


Marta Păcurar, 20 de ani, este studentă la filosofie în Cluj-Napoca și locuiește într-un cămin studențesc. Chiar dacă „mâncarea era un fel de escape de la chestiile nașpa”, a început recent să simtă nevoia unui stil de viață mai sănătos. „Cheltuiam în jur de 100-120 de lei pe mâncare. Principalul motiv era că făceam online și am fost mai deprimat pentru că a trebuit să mai stau acasă un an. Chiar dacă mâncam mult, pentru că mâncam nesănătos, nu aveam energie să fac mai nimic și simțeam că fac mult efort pentru orice chestie mică. Mâncam multă pizza, ciocolată, fast-food și mult prea mulți carbohidrați: paste, pâine etc. De asemenea, îmi plăceau dulciurile și tot felul de snack-uri nesănătoase. Acum că a încercat să schimbe asta, tranziția nu e dificilă pentru că mâncarea sănătoasă i se pare mult mai hrănitoare. „Am energie pentru multe lucruri. Starea de spirit e mult mai bună. Cheltui la fel de mulți bani pe mâncare, câteodată mâncarea sănătoasă e chiar mai ieftină și îmi pot lua mai multe chestii cu aceeași bani. Dacă mănânc sănătos nu înseamnă că mănânc puțin. Mănânc până se simte ok corpul meu, sunt zile și zile. Trebuie să mănânci cât ai nevoie. Odată cu schimbarea obiceiurilor mele alimentare îmi dau seama mai bine de cât de multă mâncare are corpul meu nevoie, deoarece înainte părea că oricât de mult mănânc nu e destul. Nu îmi luam toți nutrienții de care aveam nevoie din mâncare”.

Există urmări dacă mănânc nesănătos?

Conform World Health Organization, la nivel global supraponderabilitatea și obezitatea pot reprezenta o preocupare majoră de sănătate. Următoarea vizualizare a fost realizată cu datele oferite de Eurostat, din anul 2019. Situația în România relevă un procentaj ridicat în cazul persoanelor supraponderale (58.7%), în timp ce procentajul persoanelor cu greutate optimă este de 40.6%. În ceea ce privește procentajul persoanelor subponderale, în România 0.8% din populație este încadrată în această categorie. Comparând cu nivelul european, România și Islanda au cele mai mici procente privind persoanele subponderale. Studiul „GHID DE BUNE PRACTICI: Alimentaţie rațională, siguranţa alimentelor şi schimbarea comportamentului alimentar” amintește principalele afecțiuni la care persoanele cu un ICM crescut sunt predispuse: boli cardiovasculare, complicații metabolice, boli respiratorii și boli gastrointestinale. De asemenea, pot apărea și consecințe psiho-sociale (respect de sine redus, anxietate, depresie).

În studiul „GHID DE BUNE PRACTICI: Alimentaţie rațională, siguranţa alimentelor şi schimbarea comportamentului alimentar” este prezentat faptul că „proteinele, glucidele şi lipidele reprezintă materialul furnizor de energie pentru organism şi pietrele de construcţie pentru refacerea şi reînnoirea ţesuturilor uzate”. Pentru un adult necesarul de proteine este estimat la 0.8 – 1g/kg corp/zi, ceea ce înseamnă că un adult de 60 kg va avea un necesar de 60 de grame de proteină. Minimul pe zi este de 50g de proteină, indiferent de masă corporală. Sunt necesare 0.8 – 1g/kg corp/zi de lipide și cel puțin 100g de glucide pe zi, cu index glicemic mic. Vizualizarea de mai jos, realizată cu datele preluate de pe Institutul Național de Statistică, indică un consum zilnic ridicat de glucide, în timp ce proteinele și lipidele consumate zilnic oscilează între 50g și 100g. De asemenea, studiul amintește faptul că un consum crescut de glucide poate favoriza „obezitatea, diabetul zaharat, cariile dentare și poate produce un deficit relativ de vitamina B1”.

Ce se întâmplă când nu poți alege ce să mănânci?

Alimentația este un subiect vast care include o serie de alegeri zilnice. Dar ce tip de alimentație se construiește în momentul în care aceasta nu este dictată de alegeri sau dorințe? Pentru a aduce răspunsuri la această întrebare am stat de vorbă cu Terezia Silaghi. Ea este una din persoanele care din nefericire a cunoscut lumea centrelor de plasament din România, timp de 10 ani. În prezent s-a alăturat programului Hope and Homes for Children, care se concentrează pe închiderea centrelor de plasament și deschiderea caselor familiale în locul acestora, unde copiii trăiesc în grupuri mult mai mici și cresc într-o atmosferă cât mai aproape de ceea ce înseamnă o familie. Terezia lucrează ca și educatoare cu copiii din căsuțele din Baia Mare. Raportându-ne la propria sa experiență cu un centru de plasament, Terezia ne povestește că meniul nu era unul foarte variat.

Pentru micul dejun aveam două felii unse cu puțină margarină de se vedea soarele prin ea și un ceai (apă, neîndulcit ). La prânz se servea supă de legume, supă de păstăi, supă de fasole, supă de cartofi, supă de pui, orez cu pui, mazăre cu cârnați, piure de cartofi cu pui/porc, mâncare de cartofi cu carne de porc/pui, iar la cină: orez în lapte, griș, tăieței in lapte, mâncare de cartofi, crenvurști, pâine cu zacuscă, pateu.

Terezia

În opinia sa, diferența dintre alimentația sa de acum comparată cu cea de atunci din centru este „una foarte mare, de la una slabă proteic apoasă și foarte puțină, la una foarte bogată atât ca și cantitate, cât și ca și calitate”. Totuși, situația arată diferit pentru copiii care sunt acum în grija Hope and Homes for Children, respectiv copiii care cresc în căsuțe familiale. Terezia ne povestește că diferența între un centru de plasament și mâncarea dintr-o căsuță „este de la cer la pământ, meniul nefiind deloc asemănător” și că tot meniul este unul gândit și stabilit foarte bine de cei care se ocupă de ei, împreună cu cei de la protecția consumatorului. Pentru a evidenția mai clar diferența Terezia ne-a oferit o serie de preparate și alimente consumate cel mai des într-o astfel de căsuță.

Acum se servesc sarmale, pizza, shaorma, platouri țărănești, supa de găluște, supa de tăieței cu pui, ciorbă rădăuțeană, multe ciorbe bune și consistente, supa de păstăi, cartofi prăjiți, salate, carne de pui, ouă, spanac, paste bologneze, paste carbonara; și gustările de la 10 și 16 cu fructe și dulciuri (prăjituri, torturi) care nu existau în centru de plasament.

Terezia
Terezia Silaghi și un beneficiar Hope and Homes for Children

În urma discuției cu Terezia putem observa faptul că în România, planul alimentar al copiilor instituționalizați se îmbunătățește odată cu mutarea acestora din centrele de plasament în căsuțe de tip familial, lucru pe care fundația și l-a propus pentru toți copiii din centrele de plasament până în 2027.

Concluzii

Raportându-ne la Europa, românii au cel mai mic număr al persoanelor subponderale, însă mai mult de jumătate din români sunt supraponderali, situația nefiind mai bună nici în restul Europei, unde valorile sunt similare. Obiceiurile de consum ne influențează multiple aspecte ale vieții. Alimentația în România nu poate fi caracterizată ca fiind sănătoasă, nici nesănătoasă. Există excese în anumite categorii de alimente precum sunt cerealele, însă alimentația fiecărei persoane cuprinde un cumul de factori specifici (sociali sau financiari).

Ca sfaturi generale, specialista Amalia Arhire recomandă „legume la fiecare masă, cât mai puțin gătite, evitarea prăjelilor, consumul de alimente cât mai naturale și puțin procesate, evitarea zahărului și mai ales a băuturilor cu zahăr, fie el natural sau adăugat”.

Articol realizat de Roxana Berindei, Iulia-Andreea Hudubeț și Alina Perju.