Ro

Consumul (excesiv) de alcool în România – o anomalie acceptată social?

Despre alcool auzim de mici – dacă nu de la rude, de la prieteni; oricum ar fi, fiecare are acea persoană care i-a arătat cum se toarnă corect berea în pahar. Despre alcool citim și știri, și legi. Și cu toate că situația consumului de alcool este portretizată ca fiind una problematică în România, statistici făcute de autoritățile noastre pe acest subiect găsim destul de greu. Iar pentru că vorbim atât de mult despre acest fenomen și îl studiem atât de puțin, am devenit curioși: „Cum a evoluat consumul de băuturi alcoolice din România?”, „Cât de întâlnite sunt dependența și consumul excesiv de alcool?”, „Care este diferența de consum dintre femei și bărbați?” – acestea sunt doar câteva întrebări incipiente cărora le-am căutat (și găsit) un răspuns.

De exemplu, bazele de date ale INSSE arată că, încă din 1990 și până în prezent, a existat o ușoară creștere a consumului de alcool în România; minimul, atins în anii 1999 și 2000, a fost de 7.3 litri de alcool pur. În 2002 a fost înregistrată valoarea maximă de 10.9 litri alcool pur consumați în medie pe cap de locuitor. Ultima valoare concretă a fost înregistrată în 2019 și este de 9.1 litri de alcool pur, fiind peste media europeană.

Consumul excesiv și susținut poate fi letal, susține Claudia Chiorean, psiholog clinician. „O cantitate mare, peste limita controlului personal, când activitatea curentă a individului e afectată, când întreaga sa funcționalitate suferă, se observă la nivelul atenției, memoriei, gândirii, limbajului, controlului, comportamentelor, emoțiilor pozitive sau negative, respirației. Consumul incontrolabil, devenit dependență, deteriorează ireversibil sistemul nervos.” În același timp, consumul echilibrat de alcool poate avea efecte pozitive asupra creierului: „o oarecare relaxare, o dezinhibare pentru anumite procese psihice: creativitate, imaginație, determinare pentru atingerea unor obiective, scăderea anxietății (sociale, în general).”

Problemele mari pe plan psihologic apar odată cu dependența de alcool. „În momentul în care persoana se trezește și simte nevoia să-și înceapă ziua cu o gură de alcool; când alcoolul este în mintea omului pe parcursul întregii zile; când situațiile delicate, fericite sau negative, se rezolvă tot cu alcool; când existența individului este marcată de prezența alcoolului, atunci vorbim de dependență.” În cazul dependențelor se recurge la terapie. „Procesul de terapie al dependenței este de durată și implică întreaga familie, aparținătorii, nu numai persoana dependentă.”

Conform Eurostrat, România este una dintre țările cu cea mai mare diferență între consumul de alcool în rândul bărbaților, comparativ cu femeile: 32.2% dintre bărbați și doar 6.6% dintre femei consumă săptămânal alcool. Diferențe se fac și în felul în care societatea privește femeile dependente față de bărbații dependenți, continuă Claudia Chiorean: „Este una dintre dependențele cel mai des întâlnite și acceptate de societate ca firesc. La bărbați fenomenul este tolerabil, la femei este incriminat și proscris.”

Potrivit Eurostat, în țara noastră, zilnic, 2.9% din totalul populației consumă alcool (procent mai mic comparativ cu media europeană, 8.4%). 19% dintre români consumă alcool săptămânal, 28.3% consumă alcool lunar, 19.3% consumă alcool mai rar de o dată pe lună, iar 30.5% nu au consumat alcool niciodată sau cel puțin în ultimele 12 luni.

Gabriel* spune că la el acasă se consumă „aproape zilnic” o băutură pe bază de alcool. Încă de la 13-14 ani a fost încurajat de părinți să consume alcool și a ajuns, la doar 16 ani, să consume cinci sau șase beri doar stând acasă. După ce a terminat liceul, s-a mutat din orașul natal să urmeze o facultate: „în anul întâi de facultate aproape zilnic consumam ceva, iar în fiecare weekend eram în oraș la petreceri. Apoi a venit pandemia și am fost nevoit să mă întorc acasă, unde am continuat să consum alcool.” Acum Gabriel are 23 de ani și e în ultimul lui an la licență, dar a trebuit să renunțe parțial la vechile obiceiuri. „Simțeam un disconfort în partea stângă a abdomenului și m-am dus să îmi fac niște analize de rutină. Am fost diagnosticat cu hepatită cronică la 23 de ani.” A fost sfătuit de medici să facă o pauză de la alcool și să-și refacă analizele. Valorile de la primele analize, făcute după „o noapte de băut serioasă”, au ieșit de trei ori mai mari decât valorile normale. După cura de trei săptămâni, exista o îmbunătățire – valorile erau doar duble față de valorile normale.

În raportul realizat de Kirin Beer University pentru anul 2019, România se afla pe locul trei în lume la consumul de bere per capita.
În cel mai recent raport al său, publicat în ianuarie 2022, pentru consumul de alcool la nivel global, Kirin Beer University plasa România pe locul patru în lume la consumul de bere în 2020.

Ce se întâmplă la nivel macro?

În orașul Karlsruhe din Germania, medicul cardiolog Violeta Gligor susține că pacienții în stare de ebrietate ajung la spital „mai ales în timpul sărbătorilor oficiale, a zilelor libere, în weekend.” Cele două tipuri de pacienți frecvent întâlniți pentru aceste probleme sunt „oameni dependenți – oameni ai străzii ajunși la vârsta matură sau adolescenți/tineri teribiliști.” Cauzele sunt multiple: „personalitatea labilă, mediul de proveniență, dependența, delăsarea, degradarea morală, depresia și alte boli psihosociale”. Oricare ar fi situația, însă, „consumul de alcool nu ajută, nu-ți va rezolva problemele și nu e nici cool și cine crede asta se hrănește cu iluzii deșarte”.

La nivel european, OMS a arătat evoluția consumului de alcool pur per capita din 51 de țări din Europa. Consumul celor 51 de țări a fost monitorizat în perioada 2006-2019. Totuși, pentru unele țări, înregistrările încep în jurul anilor 1960 și oferă o privire de ansamblu asupra fenomenului.

Când începe, de fapt, consumul de alcool?

În România, ca în multe alte state ale Uniunii Europene, vârsta legală pentru consumul de alcool este de 18 ani. Cu toate acestea, adolescenții de 15 ani apar deja în statisticile oficiale internaționale drept consumatori de alcool. Probabil că și această vârstă pare prea târzie pentru ceea ce am constatat mulți dintre noi, prin observații subiective, că se întâmplă, de fapt, în realitate – motiv pentru care ultimele statistici oficiale realizate în S.U.A au inclus consumul de alcool al copiilor de 12 ani. La noi, în (puținele) statistici făcute în România de organele specializate, alcoolul nu pare să fie o problemă în rândul adolescenților sau tinerilor – de exemplu, pe site-ul Institutului Național de Statistică, vârsta consumatorilor de alcool nu este deloc menționată, iar pe Portalul Seturilor de Date Deschise, date despre alcool nu există. Astfel, ne orientăm spre statistici internaționale pentru a vedea cum arată relația dintre alcool și tineret, atât la noi, cât și în afară.

Potrivit Eurostat, în 2019, 1% dintre persoanele între 15 și 24 consumau alcool zilnic în Uniunea Europeană. În România, doar 0.7% din aceeași categorie de vârstă consumau alcool zilnic, iar 21.1% dintre tineri au raportat că beau alcool în fiecare lună. Totuși, cei mai mulți reprezentanți (50.8%) ai acestui interval de vârstă susțineau că nu au consumat alcool niciodată sau, cel puțin, nu în ultimele 12 luni.

În Analiza de situație publicată în iunie 2019 de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică pentru luna informării despre efectele consumul de alcool, limita vârstei de la care începe consumul de alcool scade și mai mult. Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor publicat în 2018 notează că 5.68% dintre copiii României consumă pentru prima dată alcool înainte de a împlini 9 ani și 3.97% consumă alcool pentru prima dată abia după 17 ani.

„Din păcate, [vârsta la care începe consumul de alcool] a scăzut undeva la 12-13 ani, dar sunt cazuri și mai mici de această vârstă.”, susține un corespondent** al Agenției Naționale Antidrog filiala Cluj. „Noi avem proiecte pe partea asta începând de la grădiniță, unde mergem pe formare de abilități sociale de dezvoltare, de factori de protecție: să înțeleagă ce e bine și ce nu, să poată să decidă pentru ei, să nu se supună grupului și nu mergem direct pe efecte, cum am vorbi la clasele mai mari. Sunt tot felul de joculețe prin care îi facem să înțeleagă riscurile la care se expun și sunt făcute special pentru vârsta lor.”

Mai târziu, motivele pentru care tinerii încep să consume cantități mari alcool sunt diverse. „În primul rând e bravura și lor li se pare că arată că sunt mai maturi, mai șmecheri când consumă alcool. După aceea este presiunea grupului, adolescenții în momentul în care merg la o petrecere aud: «Ce, nu bei și tu o bere? Ești fraier? Nu se întâmplă nimic!» Acestea ar fi principalele cauze, plus modelele pe care le văd acasă.”

Pe lângă campaniile derulate în grădinițe, Agenția Națională Antidrog desfășoară și activități practice de prevenire a consumului ridicat de alcool. De exemplu, în campaniile din cadrul comunității, sunt folosiți ochelari care distorsionează realitatea și le arată participanților cum percepe creierul consumul de alcool sau droguri. „Mai avem niște exerciții practice cu acei ochelari la ochi prin care participanții vor vedea cât de greu le este să se descurce așa și nefiind sub influența alcoolului.”

Diana* are 20 de ani și, privind retrospectiv, crede că a început să bea oficial pe la 14 ani; „zic oficial pentru că în copilărie mi se mai oferea o guriță de bere din dopul sticlei (cum cred că se întâmplă prin zonele astea ale Europei)”. A încercat mai multe tipuri de alcool, iar „pe la 16 ani am avut un fel de boom; ceea ce e ironic pentru că la mine în familie nu se consumă alcool, deci nu pot zice că am avut un model prestabilit de acasă.” Acum i se pare că a început devreme să consume alcool și crede că își construise, astfel, o rezistență bună. „Nu m-am îmbătat niciodată, îmi cunoșteam limita și nu o întreceam niciodată, nu voiam să fiu ridiculizată ca alte fete de vârsta mea care se îmbătau și făceau fel de fel de minuni. Pentru mine alcoolul acționa ca un medicament anti-anxietate, eu fiind destul de nesigură pe mine la vremea aceea.” A continuat să bea alcool până la 19 ani, când, la o petrecere, i s-a făcut „groaznic de rău” de la băutură. De atunci, de multe ori, i se face rău doar de la miros și nu mai poate consuma orice tip de alcool.

Câte vieți sunt afectate din cauza excesului de alcool?

Conform WHO, Global status report on alcohool and health 2018, consumul excesiv de alcool produce aproximativ trei milioane de morți anual. Acest număr reprezintă 5.3% din numărul total de decese la nivel mondial. În alte cuvinte, 1 din 19 oameni decedează din cauza consumului excesiv de alcool. Aceasta statistică clasează consumul excesiv de alcool pe locul 9 în topul principalelor cauze ale morții care pot fi prevenite la nivel mondial. În România, conform Institute of health metrics and evaluation, 0.21% dintre decesele anuale au drept cauză consumul de alcool în rândul tuturor grupelor de vârsta.â

Daniela Hațegan este medic la Serviciul de Ambulanță Salonta, Bihor și afirmă că aproape zilnic întâlnește cazuri de pacienți care se află în stare de ebrietate sau chiar în comă alcoolică. „În general sunt bărbați, în jur de 40 de ani, dar sunt și mai tineri și mai bătrâni, persoane care nu au un loc de muncă, care au probleme în familie. Unii cooperează, unii sunt agresivi, dar în general cooperează.”

Dependența de alcool afectează și viața profesională. Ramona Leucuța este angajator în industria lemnului și a producției de mobilier și susține că, „din păcate”, au avut angajați care veneau la serviciu în stare de ebrietate. „Am avut și persoane cărora dacă nu consumau alcool le tremurau mâinile și ne era frică că își vor tăia mâinile la mașina de debitat lemnul. Sau care au băut pe ascuns sau care consumau alcool, iar din cauza aceasta au început să fure lucruri. Le-a mers o dată, de două ori, până au fost prinși.” Totuși, pentru că oameni care vor să muncească în domeniu sunt puțini „am fost nevoiți să îi acceptăm, cu multe riscuri, și pe cei despre care știam sau miroseau a alcool de la distanță.” Din fericire, însă, n-au întâmpinat accidente de muncă cauzate de excesul de alcool.

Și totuși, de ce alcool?

Miruna Maxim e terapeut cognitiv comportamental și, în munca sa, se concentrează, mai degrabă, pe ce a dus la crearea dependenței decât pe mecanismele și efectele sale. „Nimeni nu bea pentru că își dorește să își distrugă ficatul sau să decadă în ochii celorlalți. Nimeni nu vrea să își piardă prietenii, banii, jobul, familia, casa, statutul social, sănătatea, controlul asupra comportamentului. Oamenii beau pentru că vor să își piardă o suferință, fie ea o pierdere temporară.”

În terapie, consumul excesiv de alcool este văzut drept un mecanism de coping la suferința psihică – un mecanism de evitare, „pentru că atunci când se trezesc din beție toate problemele lor sunt tot acolo, poate chiar mai mari”. Dacă suferința este identificată, se urmărește cauza suferinței, cum a fost ea percepută de individ și cum i-au răspuns cei din jur la suferință – asta „în cazul în care oamenii reușesc, pentru că nu toți reușesc, să ajungă la acest nivel de înțelegere și disponibilitate a se uita la propria durere”.

Adevărul este că dependența de alcool are și o grămadă de efecte psihologice „benefice”: îi ferește pe oameni de stări depresive extrem de intense (atât timp cât consumă), oamenii nu ajung să aibă episoade de depersonalizare, crize existențiale, schimbări de viață răscolitoare. Îi ajută să meargă înainte într-o viață în care se simt neîmpliniți și nefericiți. Îi ajută să doarmă. Îi ajută să uite. Îi ajută să nu se mai simtă la fel de responsabili tot timpul. Îi ajută să își poată zice că “nu le pasă”. Îi ajută să se prefacă fericiți. Îi ajută să se relaxeze. Îi ajută să oprească pentru moment tremurul și hiperventilatul și greața și alte stări de anxietate. Îi ajută să se apropie de oameni și să vorbească cu oameni că care altminteri le-ar fi teribil de frică. Îi ajută, pentru moment, să se simtă mai puțin groaznic în pielea lor.

Miruna Maxim

În concluzie, România se menține constant în topul celor mai mari consumatori de alcool în lume. Motivat cultural de tradiții și presiunea socială, de un deficit educațional și emoțional, consumul excesiv de alcool pare să rămână o tendință socială dificil de controlat, o anomalie acceptată social.


*numele întreg nu a fost publicat pentru a păstra siguranța sursei

**corespondentul a cerut să rămână anonim

Seturi de date folosite: DS-TEMPO (dashboard 1, dashboard 2), DS-WHO (dashboard 3).

Ștefan Boca, Xenia Caramete, Isabel Leucuța, Alexandru Radu