Anxietatea – povara erei contemporane

Sănătatea mintală este un subiect important, care ar trebui dezbătut mai des, îndeosebi după perioada pandemiei. Din păcate, observăm că nu se pune suficient accent pe problemele care țin de aceasta. Analiza celor mai răspândite boli mintale, cauzele, dar și soluționarea lor este relevantă pentru a putea crește nivelul de conștientizare în rândul populației și a putea preveni eventualele tragedii.

O experiență la psiholog poate să răspundă de multe ori la probleme la care poate nici nu ne-am gândit vreodată. Alteori poate să confirme anumite presupuneri. Cel din urmă este cazul lui Ionuț, un tânăr în vârstă de 20 de ani care, înainte să apeleze la psiholog, a crezut că are anxietate generalizată. Acest lucru i-a fost confirmat de către psiholog, care i-a recomandat câteva activități care l-ar fi putut ajuta.

De atunci țin legătura cu doamna psiholog și uneori vorbim prin mesaje, dar nu m-am întors să o văd. Consider că nu mai am nevoie așa de mare. În plus, mi se pare foarte scump să mergi la psihoterapie la noi în țară.

– Ionuț (pseudonim folosit pentru protejarea identității sursei), 20 de ani

Anxietatea se poate manifesta prin teamă, stres și neliniște. Poate fi o reacție normală la stres, însă tulburările de anxietate sunt afecțiuni în care sentimentul de anxietate nu dispare și chiar se poate agrava în timp. Simptomele acestei tulburări pot afecta activitățile cotidiene, cum ar fi performanța la locul de muncă, la școală și pot avea efecte negative asupra relațiilor cu ceilalți. Potrivit unui set de date obținut de pe site-ul Institute for Health Metrics and Evaluation, Global Burden of Disease, la nivel global, se estimează că 301 de milioane de oameni au suferit o tulburare de anxietate în 2019, ceea ce o face cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală. Dintre aceste persoane 188 de milioane au fost femei, iar 114 de milioane bărbați.

Depresia este o boală mintală frecventă și gravă care, la fel ca anxietatea, afectează negativ modul în care persoanele care suferă de această tulburare se simt, modul în care acestea gândesc și acționează. Depresia provoacă sentimente profunde de tristețe și poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice. Conform unor statistici de pe site-ul Institute for Health Metrics and Evaluation, Global Burden of Disease, în anul 2019 aproximativ 279 de milioane de oameni din lume au suferit de depresie: 170 de milioane de femei și 109 de milioane de bărbați.

Conform „A Handbook for the Study of Mental Health: Social Contexts, Theories, and Systems”, Teresa L. Scheid , Tony N. Brown, 2009, femeile sunt mai predispuse către anxietate și depresie, pe când bărbații către problemele mentașe asociate cu abuzul de substanțe. Pentru a înțelege acest aspect mai bine, ne ghidăm după istoria rolurilor de gen cărora le-a fost atribuit fiecăruia timp de generații. Femeile au fost asociate întotdeauna cu fragilitatea și sensibilitatea, iar timp de secole a fost foarte multă presiune din mai multe sfere: loc de muncă, creșterea și educația copilului, îngrijirea casei și a gospodăriei ș.a.m.d. Mai multă presiune și stres rezultate din aceste activități a fost asociat cu dezvoltarea acestor afecțiuni. La această explicație se adaugă și explicația oferită de Freeman, D., & Freeman, J. (2013) din „The stressed sex: Uncovering the truth about men, women, and mental health. Oxford University Press”, faptul că femeile sunt mai deschise să vorbească despre problemele lor și să ceară ajutor a rezultat în declararea mai multor cazuri, decât în cazul bărbaților, care tind să-și mușamalizeze problemele.

Tulburările mintale la nivel european și național

Conform unei analize realizate pe perioada 1990-2019 de către Global Burden of Disease Collaborative Network. Global Burden of Disease Study 2019 (GBD 2019) Results. Seattle, United States: Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) și publicată pe OurWorldInData, tulburările mintale afectează în medie 2,45 milioane de români anual. Deci, aproximativ 12,88% din populația țării suferă de o tulburare mintală. În lista tulburărilor amintim: depresie, anxietate, bipolaritate, tulburări alimentare, dependență și/sau abuz de droguri sau alcool. România se află la undeva la mijlocul clasamentului, pe locul 10 pe lista țărilor membre în Uniunea Europeană, în ceea ce privește rata persoanelor care suferă de probleme de sănătate mintală, după Danemarca, cu 12,83%.

Aceeași analiză a arătat că cea mai frecventă tulburare mintală în rândul românilor este anxietatea. Astfel 3,45% din populație suferă de o formă de anxietate, aproximativ 665 de mii de persoane. Trendul îmbolnăvirilor este unul ușor ascendent, de la 3,429% în 1990 s-a ajuns la 3,502% în 2019, iar la nivel global media este 3,8%. Deși la nivel global depresia e principala afecțiune cu un procent de 3,4%, în România este pe locul doi în acest top, cu 2,83%. Nu în ultimul rând, pe locul trei urmează îndeaproape dependența/abuzul de alcool cu 2,8%, dublu față de media globală, 1,4%. De asemenea, tot o analiză realizată de World Development Indicators – World Bank (2021.07.30) și publicată pe OurWorldInData a arătat că în anul 2000, România a fost a doua țară din lume, după Republica Moldova, cu cel mai mare consum de alcool din lume: 17, 45 litri de alcool/locuitor.

În 2021, CNSISP și INSP a realizat o analiză în ceea ce privește situația sănătății mintale în România. Astfel, cele mai recente date, arată că în 2019 Argeș a fost județul în care s-au raportat cele mai multe cazuri noi de tulburări mintale și de comportament, respectiv 5826. Iar Ilfov a fost județul cu cele mai puține cazuri noi de tulburări mintale confirmate, respectiv 269.

Ce poate face un individ care suferă de o afecțiune mintală?

Maria a mers pentru prima dată la psiholog când era în clasa a șaptea, deși avusese cu mult înainte probleme cu insomnia și atacurile de panică. A avut probleme sociale, fiindcă trecuse prin bullying în școală și fusese la psihiatru, care îi dăduse deja pastile. Primul psiholog a fost o experiență bună și benefică, dar a renunțat la a continua terapia pentru că își închisese cabinetul din oraș. Putea însă să își gestioneze mai bine emoțiile.

După un timp am  avut un alt atac de panică, care a fost mai mare. Am avut insomnie și n-am dormit trei zile. Am avut un atac de panică pe care nu știam cum să-l gestionez, era complet nou, care a ținut foarte mult. Am ajuns la psihiatru și m-a trimis și la un alt psiholog, care nu făcea nimic. Mergeam la ședință, ținea o oră. Îmi punea muzică și îmi dădea să scriu, să desenez niște chestii și nu vorbeam nimic. Eu încercam să încep conversația, dar îmi punea mereu stop. Nu știa, nu știu de ce nu știa, să continue conversația. Ignora totul, altfel nici nu știu cum să mă exprim.

– Maria, 21 de ani

În prezent, Maria a găsit un nou psiholog în orașul în care s-a mutat, care o ajută să înțeleagă situația prin care trece și să rezolve problemele. Simte că e ajutată și vede o schimbare.

https://storyset.com/illustration/psychologist/amico

Potrivit datelor extrase de pe Eurostat, în România, centrele de sănătate mintală au alocat sume din ce în ce mai mari pentru pacienți în ultimii ani. De la 307,69 euro per individ în 2011, suma a fost mai mult decât dublată în 2019, cu 661,28 euro. Totuși, în contextul european, România a alocat în 2011 cei mai puțini bani per locuitor, iar în 2019 s-a poziționat doar în fața Bulgariei. Astfel, în țara noastră, oamenii care suferă de afecțiuni mintale nu vor facilita de un tratament optim în centrele de sănătate mintală, comparativ cu situația în Europa.

Confrom Eurostat, în 2001, în România erau 8,9 psihiatrii pentru 100.000 de locuitori, iar în 2019 numărul a ajuns la 13,06. Media psihiatrilor per 100.000 de locuitori în țările Uniunii Europene era 18,09 în 2011 și 20,39 în 2019. România se află printre țările cu cei mai puțini psihiatrii proporțional cu populația, numărul acestora fiind cu mult sub media europeană.

Atât suma alocată pentru sănătatea mintală, cât și numărul de psihiatrii indică cât de mult ajutor îi este oferit de către stat unui individ pentru aceste probleme.

Cum e să te confrunți cu anxietatea?

Iulia Bianca Micu-Șerbu este medic primar de psihiatrie pediatrică și a observat că deși încă e o adresabilitate „timidă” în societatea românească, în domeniul psihiatriei, numărul pacienților a crescut semnificativ în ultimii ani. Stigmatizarea psihiatriei ca ramură a medicinei nu mai prinde un contur precum se întâmpla acum 6 sau 7 ani. Având în vedere și perioada pandemică, se remarcă tot mai mult afectarea indivizilor, medicul psihiatru susținând că repercursiunile se vor resimți pe o perioadă îndelungată.

În special în perioada post-pandemică, au apărut tot mai multe cazuri de tulburările anxioase, obsesiv compulsive și depresive.

– Iulia Bianca Micu-Șerbu, psihiatru

Pandemia a fost dificilă atât pentru cei care au fost afectați de coronavirus, cât și pentru cei care suferă de tulburări mintale. Marile provocări pentru indivizii cu afecțiuni mintale au fost restricțiile care încurajau izolarea și distanțarea socială, dar și accesul limitat la consultații sau tratamente pentru bolile de care suferă. Potrivit Statista, în 2021, media europeană a oamenilor care nu au putut beneficia de consultație sau tratament pentru bolile mintale este de 20,20%. Din fericire, în România, situația a fost mai bună decât media europeană. Doar 10,30% dintre indivizi nu au putut facilita de ajutor pentru afecțiuni mintale.

Andreea ajunsese să nu se mai bucure de nimic din ce făcea. Era foarte nervoasă și tot timpul se certa cu oamenii. Avea stări de oboseală continuă și de somnolență. În cazul ei, anxietatea a început cu griji constante, urmate de atacuri de panică și gânduri ilogice care se repetau în continuu.

Când am un atac de panică, nu prea pot să stau pe loc. Sunt foarte agitată și mă mișc dintr-o parte în alta. Se simte precum fluturașii în stomac, doar că nu în stomac, ci pe mijlocul pieptului. Încep mereu gânduri care fac dintr-o chestie foarte mică, ceva imens, și nu pot să le opresc. Simt că mi se taie respirația. Câteodată mă ia și amețeala, din cauza faptului că simt că nu mai pot să respir cum trebuie. Și în general, după ce trece partea asta, ajung cumva să fiu blocată într-un singur loc. Nu mai pot să mă mișc, pentru că sunt blocată în gânduri și în acel sentiment de panică. 


– Andreea, 19 ani

Bolile mintale impulsonează oamenii să adopte și comportamente nesănătoase

Anda Păcurar este MA, psihoterapeut adlerian, supervizor, ECP Holder și formator în cadrul Institutului de Psihologie si Psihoterapie Adleriana. Din experiența ei, afecțiunile sunt aceleași pentru toți pacienții, iar diferența stă în soluțiile la care ajunge fiecare. Majoritatea lumii se confruntă cu probleme legate de muncă, iubire, prietenie, de propria persoană și eventual de spiritualitate (în special la o anumită vârstă), adică ceea ce Păcurar numește „sarcini ale vieții”. Uneori, găsirea soluțiilor este cea care poate să creeze afecțiuni, iar asta vine dintr-un anume mod în care s-a dezvoltat personalitatea noastră. Ea explică diferența dintre anxietate și depresie și anume că, dacă depresia (cu sau fără tratament) trece, anxietatea nu trece, se generalizează.

Oamenii s-au îndreptat către o viață comodă și atunci, au reacții tot mai puternice la orice fel de stres, iar reacțiile lor sunt de acest fel: anxietate, depresie sau consumul de substanțe. Sunt foarte mulți oameni care se droghează cu diverse substanțe și sunt foarte mulți adolescenți care încearcă să își calmeze anxietatea si orice trăire de inferioritate cu pastile (precum xanax sau genul de pastile care se folosesc în psihiatrie).

– Anda Păcurar, psiholog

În ceea ce privește consumul de droguri în România, conform datelor culese de pe site-ul Agenției Naționale Antidrog, în anul 2021, s-a sesizat că urgențele medicale datorate consumului de droguri au crescut, în comparație cu ceilalți ani. Numărul de consumatori a fost mai mare în cazul tinerilor sub 25 de ani, bărbații fiind mai predispuși decât femeile.

Datele identificate au legătură cu impactul pe care anumite boli mintale îl au în viața indivizilor afectați și modul în care aceștia caută să se refugieze în consumul de droguri sau în cazuri mai extreme, aleg să recurgă la suicid. La nivel global, peste 800,000 de oameni mor în fiecare an din cauza suicidului, acesta fiind printre primele cauze ale morții în rândul tinerilor. Conform sursei Our World In Data, în anul 2019, 1,3% din populație a murit prin metoda suicidului.

Conform Statista, rata de suicid în România este mai ridicată decât rata în lume, excepție fiind anul 2008. Anul 2008 a marcat criza financiară care a avut un efect negativ în viețile oamenilor prin pierderea locurilor de muncă și implicit, a veniturilor, caselor sau afacerilor. Acest lucru a avut un impact substanțial asupra numărului de sinucideri din acel an, la nivel global.

Așadar, anxietatea este cea mai frecventă tulburare, atât în lume, cât și în România. Totuși, nici celelalte probleme mintale nu sunt de neglijat. Dacă tu sau cineva cunoscut suferiți de o tulburare mintală, apelați la un specialist sau în cazuri de urgență extremă, puteți apela în mod gratuit următoarele linii telefonice:

  • TelVerde Antisuicid – 0800801200 – disponibil VINEREA, SÂMBĂTA ȘI DUMINICA DE LA 19:00 LA 7:00
  • TEL VERDE antidepresie, anxietate și atacuri de panică 0800 0800 20 – disponibil 24/7

Acest proiect a fost realizat de: Lișu Georgiana, Nicula Cristina, Pop-Vișan Cristina, Popa Daria, Sîrbu Georgiana