Abandonul școlar: un fenomen într-o continuă creștere

Introducere

Abandonul școlar sau universitar este părăsirea bruscă și timpurie a sistemului educațional din partea unui elev sau student, înaintea de completarea pregătirii profesionale și de finalizare a studiilor începute. Acest fenomen este considerat unul grav pentru că poate genera creșterea ratei de șomaj, excluziune socială, sărăcie sau probleme de sănătate. Motivele pentru care un adolescent alege să-și părăsească studiile sunt atât de vaste și de complexe, încât pentru a crea politici și măsuri de reducere a creșterii valorii procentuale de abandon școlar, trebuie să fie acoperită o gamă largă de factori.

Conform unui articol postat de Comisia Europeană, la nivel european, țările UE și-au propus ca până în anul 2020, rata abandonului școlar să fie redusă cu 10% mai puțin față de anii precedenți. Țara noastră se afla în 2017 pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul din populație cu studii superioare. La nivelul întregii UE, aproximativ 40% dintre locuitorii cu vârste între 30 și 34 de ani aveau în 2017 un nivel terțiar de educație, adică au absolvit cursuri ținute de universități, universități tehnice, institute de tehnologie și alte instituții care acordă diplome academice sau certificate de competență profesională superioară, potrivit datelor publicate recent de Eurostat.

Situația învățământului secundar

Examenul de Bacalaureat sau „examenul maturității” cum îl cunoaștem noi, este prezentat elevilor ca fiind cel decisiv pentru modul în care va decurge viața acestora în viitor. Elevii sunt obișnuiți să se gândească la acest examen ca un punct critic al procesului lor de dezvoltare și al finalizării ciclului de învățământ secundar, fără de care nu își vor putea continua ulterior studiile în învățământul superior sau, mai mult de atât, nu se vor putea angaja în anumite domenii, fără diploma aferentă de absolvire a liceului. 

Rata de promovare înregistrată în luna iunie 2020 a examenului de Bacalaureat este de 64.5%, adică dintr-un total de 123.817 de elevi înscriși, un număr de 87.887 dintre aceștia au reușit să promoveze examenul.

Conform graficului 1, cea mai mică rată din anul 2020 a fost înregistrată în județul Ilfov, de doar 33,9% din 1.631 de elevi înscriși, iar cea mai mare de 79.3% din 4.578 elevi în județul Cluj. Această vizualizare exclude situația din Municipiul București.

În cel de-al 2-lea grafic, realizat pe o perioada de 6 ani, între 2014 și 2020, observăm faptul că cea mai bună situația a elevilor care s-au înscris la examen și prin urmare l-au promovat a fost în anul 2015, unde 143.894 din elevii înscriși, 101.966 au reușit să obțină nota de trecere. Anul următor însă, în 2016, cifrele au scăzut dramatic, unde doar 114.961 de elevi s-au înscris, iar 83.091 au promovat examenul.

Sunt unii elevi care după ce termină învățământul liceal nu sunt deciși în ce direcție ar trebui să meargă, drept pentru care aleg să nu se înscrie la o facultate, din diverse motive. Acesta este și cazul lui Gabriel Marius, absolvent al Colegiului Național Ion Minulescu din Slatina, care afirmă că:

Nu mi-a plăcut să învăț. Mi-am dorit ca după ce termin liceul să îmi folosesc timpul pentru a învăța pe cont propriu și pentru a îmi da seama ce domeniu mă pasionează. Plus că în Slatina nu sunt facultăți atât de bune, iar asta ar fi însemnat un efort financiar pe care trebuie să îl depun pentru a mă muta într-un alt oraș, lucru pe care nu mi-l permiteam.

-Gabriel Marius, absolvent de liceu

Situația învățământului terțiar

Următorul ciclu de învățământ care se succede învățământului liceal este cel universitar, unde un număr semnificativ de români aplică, în special, pentru studiile la nivel de licență. Cifrele arată că doar un sfert dintre studenții înscriși sunt elevii care au absolvit examenul de Bacalaureat în anul curent. Cu toate acestea, numărul celor care aleg să devină studenți se află într-o continuă scădere. În cel de-al 3-lea grafic, realizat între 2014-1018, sursele arată că în 2010 erau aproape 800.000 de studenți, în prezent fiind aproximativ 400.000, arată Institutul Naţional de Statistică. Câteva dintre cauze ar fi migrația, în termeni generali, dar și migrația universitară, deoarece aceștia aleg să urmeze o facultate în străinătate în detrimentul uneia din România. Totuși, există și cazuri în care motivul abandonului universitar poate fi dat chiar de către cadrele didactice, afirmă Dragoș Andrei, student în anul II la Universitatea Politehnică din Timișoara.

Au fost multe momente în care m-am gândit să mă las de facultate. De multe ori, atitudinea profesorilor dădea de înțeles că ei chiar și-ar dori asta, din cauza ignoranței lor. Vor sa arate mereu că ei ne sunt superiori, că soarta noastră e în mâinile lor. Anul trecut, dădeam examenul de restanta la o materie și doamna profesoara mi-a spus numele, a zis că m-aș fi uitat într-o parte și m-a scos din meeting instant. Nici măcar nu copiam, dar nu am apucat sa mă justific – a trebuit sa plătesc restanta, si să o mai dau o dată la toamna.

-Dragoș Andrei, student

Studenții care aleg să rămână în țară se îndreaptă înspre marile centre universitare precum București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara sau Brașov, conform celui de-al 4-lea grafic, realizat pe anul 2019. Municipiul București atrage un număr majoritar de studenți datorită diversității instituțiilor universitare: Universitatea din București, Academia de Studii Economice, UMF „Carol Davila”, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, precum și Universitatea Politehnică. De asemenea, un alt centru universitar important este la Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai, fiind aleasă de către 28,669 studenți în anul universitar 2020-2021, conform Registrului Național Integrat (REI).

Educația în timpul unei pandemii

A trecut un an și câteva luni de când lumea întreagă a stat pe loc, nedumerită și speriată de cum ar putea arăta viitorul. Toate sectoarele sociale au fost afectate. Oamenii aveau nevoie de răspunsuri, de certitudini și de un final fericit al nebuniei globale care a apărut de nicăieri. Au fost comunicate diverse soluții, vina a fost împărțită dintr-o parte în alta, au fost oameni care au respectat regulile impuse de autorități, dar și oameni care au creat panică și care au răspândit informații false despre virus, oameni care au ales să se răscoale împotriva sistemului. După toate acestea însă, viitorul încă pare neclar.

Școala a trecut în mediul online. A fost greu, atât pentru profesori cât și pentru elevi și studenți, mai ales pentru că s-a întâmplat totul de nicăieri și nimeni nu era pregătit. În prezent, situația s-a mai calmat, lumea s-a obișnuit și a devenit mai comodă cu această metodă de învățământ. Pandemia de coronavirus a forțat toate cadrele didactice să își schimbe aproape complet metoda de predare și să reușească să mențină o comunicare eficientă cu studenți. Problemele majore au apărut în cazul unor profiluri care au fost cu mare dificultate predate prin videoconferințe, precum cele care necesită muncă aproape în totalitate practică (ex. medicina, inginerie etc.).

Cu astfel de probleme se confruntă zilnic profesorii universitari și studenții de la Facultatea de Medicină. Până la începutul anului 2021, studenții au învățat lucruri practice, precum operații sau analizarea organismului uman, prin micile ecrane ale laptopurilor. Odată cu relaxarea măsurilor de restricție, prezența fizică a profesorilor și studenților a fost permisă într-un număr mult mai mic, menținând normele de protecție adecvate. Printre studenții care s-au confruntat anul precedent cu multe dificultăți se află și Ioana Rusu, studentă în anul III la Facultatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca la secția de Stomatologie.

Anul III era cel mai important și greu an din facultate. Era anul în care ar fi trebuit să fac practică și să asist la consultații stomatologice. Am fost nevoită să învăț totul mecanic, fără să știu cum se lucrează la propriu pentru eliminarea unei carii. Din punctul ăsta de vedere, mi s-a părut o experiență urâtă și neplăcută.

-Ioana Rusu, studentă

Fotografie creată de Anna Shvets, de la Pexels

O opinie avizată vine și din partea doamnei Psiholog Braga Camelia, de la MedicalTop Bacău, care susține faptul că pandemia de coronavirus a adus impedimente în comunicarea student-profesor, afectând percepția studenților asupra continuării studiilor.

Este dificil în fața unui ecran să reușești să menții o interacțiune cu studentul, fapt pentru care interesul atât al acestora, cât și al profesorilor scade gradual, iar informația nu mai este comunicată eficient. Desigur, și pandemia și-a pus amprenta pe psihicul fiecăruia dintre noi, studenții fiind și ei o categorie afectată. Apare momentul în care aceștia se regăsesc într-un impas și pun la îndoială deciziile privind viitorul.

-Braga Camelia, psiholog

Nu era o noutate faptul că adolescenții folosesc zilnic internetul. Odată cu pandemia însă, s-a înregistrat o creștere semnificativă a ratei de utilizarea a internetului de către populația cu vârsta cuprinsă între 16-29 de ani, cum poate fi observat în graficul 5. În prezent, activitatea în online a devenit crucială pentru desfășurarea vieții cotidiene și pentru a continua munca. Cursurile s-au desfășurat inițial exclusiv online, fapt ce a determinat această creștere. În top se află Finlanda, cu o creștere exponențială de 99%, aceasta fiind urmată de Islanda, al cărei procent a crescut până la 78%. 

România, însă, se află printre țările cu o creștere relativ nesemnificativă, de aproximativ 15%, alături de alte țări precum Albania, Slovenia, sau Franța. Acest lucru poate fi datorat dezvoltării slabe a României, având în vedere lipsa internetului și a tehnologiei necesare în mediul rural.

Personalul medical este cel care s-a confruntat cel mai adesea în ultimul an cu urmările care și-au pus amprenta asupra elevilor și studenților în perioada desfășurării cursurilor în regim online. Problemele cu care s-au confruntat și încă se confruntă tinerii pot avea efecte pe termen lung, afirmă medicul de familie, sursă care dorește să rămână anonimă.

Dat fiind faptul că activitatea elevilor și studenților a fost mutată exclusiv în mediul online odată cu pandemia virusului SARS-CoV-2, acest lucru a contribuit la creșterea timpului de utilizare a internetului. Efectele nu au întârziat să apară, tinerii confruntându-se cu o serie de probleme, începând de la dezvoltarea anxietății, lipsa socializării, probleme de vedere, pierderea concentrării și diminuarea motivației.

-medic de familie

Photo by Thomas Park on Unsplash

Situația din Europa

În ultimul deceniu, în Europa numărul studenților care au părăsit studiile a scăzut în mod considerabil. În anul 2010, aproximativ 75.000 de studenți au renunțat la studii, număr care a continuat să scadă gradual în fiecare an, ajungând la aproape jumătate din valoarea sa inițială, evidențiat prin ilustrarea din graful 6.

Cel mai semnificativ interval poate fi observat între anii 2019 și 2020, remarcându-se o diferență de 11.000 de studenți. Având în vedere contextul la nivel mondial, pandemia a avut o mare influență asupra persoanelor care au renunțat la studii. 

Cele mai căutate profilul în universitățile din UE

Profilurile cu cel mai ridicat număr de absolvenți sunt cele de Business, Administrație și Drept, cu un număr de 1.293.806 de absolvenți în anul 2019. Urmat apoi de Medicină cu un număr de 751.701 absolvenți, aproape jumătate din numărul absolvenților de Drept și Business.

Domeniul Agriculturii și agricultura, în general, a fost mereu neglijată în rândul tinerilor. Astfel se poate observa un număr mai scăzut în acest domeniu, universitățile cu profil agricol înregistrând doar 84.752 de absolvenți.

Concluzie

Așadar, cu toate că abandonul universitar reprezintă o problemă de interes, trebuie să ne amintim învățătura oferită de Nelson Mandela care afirma că „Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea“, iar lipsa acesteia poate avea consecințe nelimitate. O metodă bună pentru evitarea renunțării la studii ar fi introducerea consultațiilor din partea psihologilor, pentru clarificarea intereselor și aptitudinilor profesionale, încă de dinainte admiterii pentru facultate.

În cazul elevilor sau studenților care întâmpină probleme la nivel financiar ar putea fi acordate burse sociale, care i-ar putea încuraja să învețe și să nu renunțe la studii.

În cazul celor care deja se află în studiul universitar, ar putea fi acordat un ajutor din partea cadrelor didactice, prin identificarea studenților care întâmpină o oarecare dificultate în parcurgerea materiei de curs, cât și în promovarea examenelor din sesiune, pentru a stabili dacă există o problemă în comunicarea informațiilor sau există probleme mult mai complexe. În acest fel, student s-ar putea simți mai relaxat, dat fiind faptul că primește un sprijin din partea profesorilor universitari și și-ar putea finaliza astfel studiile.

Set Date 1, Set Date 2, Set Date 3, Set Date 4, Set Date 5, Set Date 6, Set Date 7

Echipa a fost formată din: Bărbat Bianca, Bordea Andreea, Braga Denisa, Cheșu Ioana și Moisi Andrei