people in a room

Ce afectează înălțimea medie a populației unei țări?

Nu este secret că înălțimea medie a populației diferă de la stat la stat. Cele mai populare cauze a acestei diferențieri sunt situația economică a țării, nivelul de dezvoltare a medicinii sau condițiile mediului înconjurător. Înălțimea omului poate varia și în urma limentației proaste, lipsei de medicină de calitate sau chiar a urmărilor istorice. Conform datelor oferite de publicația Our World in Data, înălțimea medie globală la bărbați este de 171 centimetri, iar la femei – 159 cm. În același timp, fiecare regiune se deosebește având media de înălțime mai mare sau mai mică decât media globală. „Cele mai scurte” femei se întâlnesc în Guatemala (în mediu – 149 cm), iar cele mai înalte femei se înregistrează în Latvia cu o înălțime medie de 169 cm. Între aceste valori este o diferență de 20 de centimetri, dar care sunt totuși factorii decisivi care determină o diferență atât de mare?

Istorie

În timp ce demografia și speranța la viață a populației globale a înregistrat creșteri semnificative în decursul secolelor, înălțimea nu a avut de suferit atât de mult. Conform studiului  “The evolution of adult height in Europe: a brief note” condus de Garcia J, Quintana-Domeque C în anul 2007, în Europa a fost înregistrată o creștere a înălțimii medii de circa 0,07% , și anume 0,10% în țările sudice și 0,05% în țările nordice ale Europei. În același timp, deși la prima vedere rata de creștere nu este atât de mare, în decurs de 100 de ani această creștere poate fi semnificativă în cazul în care comparăm doar datele din anul 1896 și anul 1996. De exemplu, în Spania în 1896, înălțimea medie a femeilor este de 151,11 cm, iar în 1996 – 163,4 cm. În rezultat, doar în Spania a fost observată o creștere de peste 10cm în decursul la 100 de ani.

De asemenea, dacă plasăm toate aceste creșteri pe aceeași vizualizare, diferența devine și mai evidentă. Desigur, creșterea nu este lineară și uniformă în fiecare an. Aceasta poate fi o consecință naturală, istorică sau chiar o eroare de colectare a datelor. Dar este inevitabil că există o creștere substanțială.

O evoluție de înălțime este sprijinită de avansările în industria alimentației și sănătății publice. Revoluția agriculturii a marcat multe schimbări în viața populației, apa și mâncarea de calitate a devenit mai accesibilă, fapt ce a accelerat această creștere. În timpul Războiului Mondial, a existat raționarea produselor, care sunt considerate benefice pentru creșterea și întărirea oaselor omului. Conform articolului de către Stephen Wilson din Historic UK, în 1942, produse de tipul unt, lapte, carne, brânză, ouă și grăsimi de gătit, au devenit raționate și erau greu accesibile pentru familiile cu venit scăzut. În perioada postbelică, producția în masă a crescut și prin urmare aceste resurse au scăzut în preț și au devenit mai accesibile pentru oamenii de rând.

În ceea ce privește progresul în medicină, în trecut obiectivul primar al oranizațiilor de sănătate publică era de a găsi resurse și medicamente pentru diferite boli și condiții care afectau speranța la viață a oamenilor. Pe parcursul deceniilor, progresul tehnologic a luat amploare, ceea ce a rezultat în mașini și fabrici capabile de a crea surplus de produse. Deja îngrijorarea cea mai mare a acestor organizații sunt consecințele poluării și industrializării exscesive asupra sănătății omului. În timp ce a crescut numărul de specialiști medicali și experți care lucrează în scopul de a găsi leacuri pentru diferite probleme umane, în unele țări, costul tratamentului crește, iar în țările cu nivel de dezvoltare scăzut, de exemplu cele care au avut de suferit economic din cauza unei boli contagioase (exemplu: Ebola), nu au acces la multe din aceste resurse alimentare și medicale. De aceea, în astfel de țări se înregistrează cea mai mică creștere de înălțime în decursul anilor. Chiar mai mult, conform studiului public al Profesorului Marion Nestle de pe Food Politics, au fost observate o scădere în înălțime a femeilor adulte din 54 de țări cu dezvoltare economică mică.

„Inegalitățile socio-economice în înălțime rămân persistente. Înălțimea a stagnat sau a scăzut în ultimele decenii în țările cu venituri mici sau medii, în special în Africa, sugerând agravarea circumstanțelor nutriționale și de mediu în timpul copilăriei.”

Marion Nestle

Astfel în țările cu nivel mic și mediu de dezvoltare, rata de urbanizare care ar indica o dezvoltare economică mai înaltă, nu este direct proporțională cu înălțimea. De exemplu, înălțimea medie maximă înregistrată este de 163 cm în Senegal, însă rata de urbanizare este doar de 41% și se află la mijlocului graficului. Deși aceste țări au diferențe de situație politică și economică, ele sunt similare în aspect de nivel de dezvoltare ceea ce face caracteristicele de tipul ratei de urbanizare sau educație puțin semnificative.

De ce există diferența?

În primul rănd, calcululul valorilor înălțimii medii poate fi mai dificil comparativ cu vârsta. Există diferiți factori care pot afecta acuratețea acestor date. De exemplu, dacă studiul este făcut prin intermediul unui expert sau doar prin intermediul unui sondaj în care participanții doar comunică înălțimea proprie, pe care ar fi măsurat-o la moment sau mai anterior și nu mai țin minte 100%. Conform studiului efectuat de Lucca A și Moura EC în ianuarie 2010, greutățile și înălțimile obținute în urma interviurilor telefonice au fost comparate cu valorile măsurate direct prin intermediul unui sondaj multicentric. La studiu au participat 726 de adulți cu vârsta de peste 40 de ani, locuitori ai regiunii São Paulo din Brazilia, iar rezultatele au demonstrat că abaterea medie în înălțime la bărbați este de 1,98cm, iar la femei de 3,97cm. Înălțimea proclamată de participanți a demonstrat inacuratețe față de realitate, fapt care poate fi și un motiv pentru care înălțimea medie unei țări poate fi diferită – calitatea studiului efectuat.

În al doilea rând, nutriția joacă un rol enorm în determinarea unei înălțimi medii de vârf. Cantitatea mâncării este importantă în contextul țărilor slab dezvoltate care suferă de foamete și sărăcie. În același timp, calitatea și dieta corectă au un impact deosebit.

Combinațiile de proteine pe bază de plante, cum ar fi cerealele cu leguminoase sau semințe uleioase, sunt capabile să furnizeze aminoacizii și mineralele esențiale necesare pentru creștere. Dietele țărilor cu venituri mici, pe de altă parte, se bazează frecvent pe o singură sursă primară de hrană. În Bangladesh, de exemplu, cerealele furnizează peste 75% din energia alimentară, orezul reprezentând 90% din aceasta .Cerealele pe de altă parte, reprezintă mai puțin de un sfert din energia alimentară în Statele Unite. În consecință, este puțin probabil ca țările cu venituri mici să aibă o bucătărie diversă. Proteinele animale formează o parte din ce în ce mai mare din dietele noastre pe măsură ce veniturile cresc. Deoarece nutriția joacă un rol cheie în determinarea înălțimii, există o relație evidentă între venit și înălțime. În unele țări o dietă echilibrată și sănătoasă poate fi mai scumbă decât fast food-ul. De exemplu, în SUA există meniuri în McDonald’s de $1, $2 sau $3, pe când găsirea legumilor și fructelor la preț scăzut devine dificil. Pentru familii cu venit scăzut este mai ușor și convenabil să comande fast food care se găsește la orice colț, decât să caute reduceri și oferte prin diferite magazine și piețe pentru a forma o masă mai balansată.

În rezultat, secole de progres economic, tehnologic și medicinal au pus la bază o creștere semnificativă a înălțimii medii globale. Deși în unele țări cu nivel de dezvoltare mic sau mediu această creștere este puțin vizibilă și uneori chiar negativă, la nivel internațional, cu adevărat, există această creștere. Alimentația de calitate și tratamentul bolilor a devenit mai accesibilă. Dezvoltarea economică are un impact direct asupra sănătății populației ceea ce rezultă și în o creștere substanțială de înălțime. Aceste schimbări sunt observate atât la bărbați, cât și la femei, iar tehnologiile tot continuă să progreseze pentru a crea un mediu mai favorabil pentru oameni.