Newborn photo

Dificultățile cu care se confruntă femeia – Alegerea de a fi sau nu mamă

„Când faci copii?” este întrebarea adresată cel mai des, iar în cele mai multe cazuri, această întrebare este rostită cu nepăsare. Însă, cel care o rostește nu se gândește la cât de multă suferință îi poate provoca persoanei în cauză. Faptul că ai o anumită vârstă și ești căsătorită, creează o serie de așteptări pe care societatea le are de la tine. Și bineînțeles, principala așteptare este momentul în care împărtășești vestea venirii unui copil.

Embed from Getty Images

Ce ne arată studiile?

Un studiu realizat în noiembrie 2019 – ianuarie 2020, de Asociația „Salvați Copiii”, arată că vârsta medie la care se naște primul copil în zonele rurale este de 18.8 ani. Al doilea copil se naște deja după aproximativ doi ani, la vârsta de 21 de ani a mamei, iar al treilea se naște la vârsta de 23, apropae 24 de ani (graficul se găsește la pagina 14). Având în vedere vârsta medie la care apare primul copil, se creează în aceste comunități rurale niște așteptări ce conduc la aceste critici adresate femeilor care depășesc vârsta de 25, 30 sau 35 de ani spre exemplu și nu au avut încă primul copil. Și asta nu pentru că nu își doresc, ci poate pentru că au nevoie de ajutor medical. De asemenea, din cele 1.122 de persoane doar 11% au pierdut sarcina în anul 2020 (graficul din studiu se găsește la pagina 18). 

Pe de altă parte, situația altor țări europene nu este foarte diferită de cea din România. Am analizat vârsta mamei la primul născut în toate țările din Europa, însă am introdus în graficul de mai jos (alături de România) doar țările în care s-au înregistrat valorile minime și valorile maxime ale vârstei.

Observăm o ușoară creștere, de-a lungul timpului a vârstei medii la care femeia naște primul copil în toate țările analizate. Spre exemplu, valoarea maximă se înregistrează în Irlanda și Liechtenstein, aceasta fiind 32,4. Pe când valoarea minimă o întâlnim la Bulgaria, 27,8. Valoarea înregistrată în România e aceeași cu cea din Georgia 28,1.

Setul de date folosit pentru realizarea acestei vizualizări poate fi văzut aici.

Același studiu arată că mamele și femeile gravide din mediul rural nu au parte de cele mai bune condiții de viață. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.122 de persoane, dintre care 39% afirmă că veniturile ajung numai pentru strictul necesar, 9% spun că nu își permit bunuri scumpe, 11% achiziționează și alte bunuri, dar în mod restricționat, iar 40% susțin că nu ajung nici măcar pentru strictul necesar (graficul se găsește la pagina 7). De aici putem deduce faptul că nu toate femeile au o situație materială foarte bună, iar aducerea unui copil pe lume și buna creștere a acestuia sunt condiționate și de veniturile care ar trebui să depășească strictul necesar.

Cum ne afectează pierderile de sarcină? Dar mortalitatea infantilă?

 Femeile pot suferi traume în urma pierderii de sarcină. Pentru a mai avea un copil din nou, ele trebuie să depășească aceste traume, au nevoie de timp și înțelegere, însă cu cât înaintează mai mult în vârstă, cu atât presiunea societății devine mai mare.

Maria, de profesie project manager, are 26 de ani. Nu îi vom da numele de familie, deoarece ne-a rugat să nu o facem. Este căsătorită și a trecut prin experiența pierderii unei sarcini de două ori. După pierderea primei sarcini, a schimbat medicul, iar în 2020 a reușit să rămână din nou însărcinată:

Am fost încurajată să continui, dar cu toate acestea, din alte motive decât cele medicale, am hotărât să luăm o pauză până în februarie 2020.

Embed from Getty Images

După 8 săptămâni, a pierdut și cea de-a doua sarcină. Cu toate acestea, Maria nu și-a pierdut speranța:

Din punct de vedere emoțional, mă simt nerăbdătoare. Dar această nerăbdare pot spune că este sau lucrez pe cât posibil pentru a o face să fie controlată.

Reprezentări grafice ale problemei

În total, în anul 2019 au existat 47.167 de întreruperi de sarcină, cele mai puține s-au înregistrat la femeile cu vârsta între 45-49 de ani (379), iar cele mai multe, la femeile cu vârsta între 30-34 de ani (11.038).

Setul de date folosit pentru realizarea vizualizării Întreruperi sarcină 2019 poate fi văzut aici.

Traume pot fi provocate și de mortalitatea infantilă. Este destul de probabil ca o mamă care tocmai și-a pierdut copilul nou-născut să nu își mai dorească altul în viitorul apropiat. Sau poate chiar deloc. Studiul anual realizat de Institutul Național de Statistică, numit „România în Uniunea Europeană” arată că rata mortalității infantile la noi în țară este de 6 decese la 1000 de născuți vii, în anul 2018. Într-o situație similară cu România se află Bulgaria cu rata de 5,8 , dar și Malta, cu rata de 5,6. Potrivit acestui raport, România are cea mai înaltă rată a mortalității infantile din Europa, iar Estonia este țara cu cea mai mică rată, de 1,6. Pentru a compara aceste valori date de INS pe anul 2018 cu valorile din anii 2016, 2017 și 2019, am realizat vizualizarea de mai sus (Rata mortalității infantile). Se observă faptul că valorile au rămas aproape neschimbate.

Setul de date folosit pentru realizarea vizualizării Rata mortalității infantile poate fi văzut aici.

Alteori, lipsa copilului nu este o alegere. Principala problemă medicală pentru care o femeie nu poate avea copii este infertilitatea. Pentru a ilustra această problemă, am realizat vizualizarea de mai sus numită Rata fertilității pe județe în 2019. Cea mai mare rată a fertilității înregistrată în 2019 este în județul Brașov (46,9), iar cea mai mică rată se înregistrează în județul Tulcea (30,2).

Setul de date folosit pentru realizarea vizualizării Rata fertilității pe județe în 2019 poate fi văzut aici.

Conceptul de childfree

Există persoane care deși sunt pregătite din toate punctele de vedere, aleg să nu aducă pe lume un copil. Motivele sunt diferite. De la dorința de a face din carieră o prioritate, până la conștientizarea incompatibilității cu rolul de mamă. Iar criticile există și în aceste situații, deoarece nu toată lumea înțelege și acceptă conceptul de „childfree”.

Embed from Getty Images

Corina, operator computer, are  37 de ani, este căsătorită, dar a ales un mod de viață childfree. Nu îi vom da numele de familie, deoarece ne-a rugat să îi păstrăm numele anonim. Scopul ei la momentul actual nu este acela de a deveni mamă, ea își dorește să exploreze și să cunoască lumea:

Scopul meu este să vizitez cât mai mult din lumea aceasta, să îmi lărgesc orizonturile, să cunosc oameni diferiți și să-mi expun teoriile proprii pe canalul de YouTube.

Deși nu își dorește să fie mamă, nu îi displac în totalitate copiii, dar consideră că rolul de părinte nu este potrivit pentru ea:

Copiii sunt drăguți și numai unii, ca și adulți, îmi plac cei inteligenți și cuminți, dar de departe, să nu îi cresc eu, să nu am de-a face cu ei prea mult și mai ales să nu fiu asaltată de poze cu ei prea mult.  Nu mi-am dorit niciodată, dar sentimentul s-a acutizat după ce m-am angajat și am văzut ce greu este pentru părinți să-și crească copiii și faptul că unii părinți s-au plâns că e greu și m-au sfătuit să nu fac copii.

Corina ne-a mărturisit că oamenii nu reacționează tolerant față de modul ei de viață childfree, multe persoane speră că va renunța. Din perspectiva ei, unele persoane nu sunt conștiente că a face un copil este o alegere, ci nu o obligație:

Oamenii nu înțeleg, reacțiile lor sunt proaste, ostile, agresive, ură din partea unora, invidie și frustrare din partea oamenilor cu copii. În unele cazuri apare și discriminarea la locul de muncă sau în vacanță etc. Acești oameni sunt furioși când văd că unii și-au dat seama că a face un copil este o alegere. Dacă s-ar fi întors în timp poate nici ei nu ar fi făcut, dacă știau că aveau de ales. Și un om childfree le reamintește că puteau avea o viață cu bani, timp liber și puteau fi liberi să facă ce vor ei. (…) Toți speră să te răzgândești, mama mea îmi spune că au mai fost cazuri și de femei care au făcut după 40 și că nu își pierde speranța că voi face și eu cândva un copil.

Perspectiva unui specialist

Pentru a observa situația și din perspectiva unui specialist, am discutat cu Claudia Chiorean, asistent de cercetare științifică în multiple domenii, printre care mentalități contemporane, științele comunicării, presă contemporană, psihologia comunicării.  Licențiată în psihologie, Claudia ne-a povestit despre modul în care sunt influențate femeile de aceste critici:

Contează mult dacă femeia își dorește sau nu copii, dacă poate avea sau nu copii, dacă are pe cineva lângă ea cu care poate împărți responsabilitatea nașterii și creșterii copiilor, vârsta pe care o are, statutul socio-economic, nivelul de educație. Toate acestea sunt variabile care își pun amprenta asupra deciziei de a avea sau nu copii.

Embed from Getty Images

Decizia de a avea copii nu e una simplă, dar atunci când ajungi la ea și vezi că lucrurile nu merg cum învățăm la orele de biologie, reacția pe care o poate avea fiecare femeie e diferită. Reacțiile se mai amplifică odată cu presiunea societății. Femeia e afectată de critici, indiferent de natura acestora. Astfel, Claudia Chiorean ne spune despre criticile societății la adresa femeilor când vine vorba despre nașterea unui copil:

În cazul în care nu-și dorește, criticile o agasează, fără a o duce într-o zona de depresie. Dacă își dorește și nu poate avea, atunci poate fi afectată la nivel emoțional.

Claudia Chiorean ne-a explicat și care ar putea fi motivele pentru care o femeie nu dorește să treacă prin experiența de a fi mamă:

În cele mai multe cazuri, intervene societatea cu presiunea performanței profesionale, care se manifestă și în cazul femeilor, de când au obținut egalitatea în drepturi cu bărbați. Cele două sexe au devenit egale în plan profesional (cel puțin în teorie), iar aceste exigențe nu-i mai dau timp și disponibilitate femeii să-și dezvolte latura maternă.

Libertatea și egalitatea stau la baza alegerilor fiecăruia dintre noi, însă când vine vorba despre femei și copii, mulți aleg să uite asta. Femeia contemporană se presupune că ar trebui să fie pricepută la toate, dacă tot e egală bărbatului. Trebuie să aibă și o carieră, dar și să fie o gospodină bună acasă. Femeia poate să aleagă cui să dedice mai mult timp: unui copil sau unei cariere. Orice ar alege, ea e singura care e responsabilă pentru asta. De cele mai multe ori, nu ești întrebată dacă vrei să fii mamă. După căsătorie, societatea privește venirea unui copil ca pe o obligație, ci nu ca pe o alegere. Iar acest lucru ar trebui să se schimbe.


Orțan Alexandra-Maria

Verebcean Carolina