Mișcarea migratorie în Transilvania

Mișcarea migratorie a fost unul dintre fenomenele majore la care Europa a trebuit să răspundă după sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. România a suferit deopotrivă o perioadă de tranziție, înregistrând un număr mai mare de emigranți decât de imigranți. Începând din anul 2015, la nivel global au fost înregistrate 244 de milioane de migranți. Cei mai mulți migranți provin din Asia (43, 35%), urmată de Europa, cu 25,31%. 142.000 de migranți europeni s-au deplasat în România începând cu anul 2015. 

Conform unei serii de sondaje Eurobarometru, sprijinul cetățenilor UE pentru o implicare mai puternică în domeniul migrației a scăzut de la 74% în anul 2016 la 72% în anul 2018. Aceasta este nesemnificativă, sprijinul general pentru implicarea UE în problema migrației rămânând foarte ridicat. Schimbarea pozitivă în evaluarea implicării UE în domeniul migrației este cea mai importantă în România, care înregistrează o creștere de 19 puncte procentuale (prin comparație, în Irlanda – creștere de 14 puncte, în Bulgaria – creștere de 12 puncte).

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (IOM), fenomenul în cauză este justificat cu ajutorul a două tipuri de factori, anume: factori de tip push (nivel de trai scăzut, sărăcia, lipsa unui loc de muncă, probleme etnice etc) și factori de tip pull (nivel de trai mai ridicat, nivel al salariilor mai ridicat, posibilitatea unui loc mai bun de muncă, experiența rețelelor sociale, libertate individuală etc). Majoritatea acțiunilor de migrație au avut loc, în anul 2019, datorită condițiilor mai bune de muncă. Cele mai multe stabiliri temporare de domiciliu au fost raportate în Marea Britanie, potrivit vizualizării de mai jos.

Estimated long-term immigration to the UK by citizenship and by main reason for moving (%), 2019Central estimates; long-term = 1 year or more

Transilvania reprezintă o țintă a studenților străini care doresc să se specializeze într-un anumit domeniu de studiu, deoarece unitățile educaționale au fost timp de întregi decenii unele de elită, în Cluj-Napoca, spre exemplu. Astfel, unul dintre migranții temporari din Cluj-Napoca, Ward Bader, student la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” relatează despre cum a ajuns să opteze pentru studiul în Transilvania. “Am fost tentat să merg și în alte țări, precum Germania și Anglia, însă aici aveam deja cunoștințe de acasă, din Israel, care îmi recomandaseră facultatea. Am venit la UMF Cluj-Napoca deoarece știam că există un anume profesionalism și seriozitate la nivel de învățământ, dar și o corectitudine în ceea ce privește notarea. Să fii student la UMF Cluj-Napoca și să reușești să termini cu bine chiar arată foarte okay în CV”, a spus Ward Bader (24 ani, evreu) originar din Israel. El nu dorește să se stabilească definitiv în România, ci se va întoarce în Israel, unde va profesa ca medic după finalizarea studiilor. 

Un alt migrant din Transilvania, Mario Arraf (26 ani, musulman), originar tot din Israel, a ales să studieze în Cluj-Napoca datorită costurilor mai scăzute pe care le implică sistemul de învățământ național față de cel din alte state. “Am rămas șocat să văd cât costă să studiezi în Germania, de exemplu. E o diferență considerabilă. Plus că în Cluj-Napoca chiria și cheltuielile de zi cu zi pe care le plătești ca student, sunt mult mai ieftine decât în Israel. Și până la urmă, Cluj-Napoca e un oraș frumos, are ceva din istoria țării și mie îmi place spiritul de aici”, a povestit Mario Arraf. După finalizarea primilor șase ani de medicină, Mario vrea să se deplaseze în Germania, unde să își continue rezidențiatul. În cele din urmă, se va reîntoarce în Israel, unde dorește să profeseze ca medic cardiovascular.

Normohamed Nahil (22 ani) este student la Facultatea de Business din cadrul UBB. El spune că a ales să migreze în Cluj-Napoca datorită costurilor scăzute ale sistemului educațional, precum și datorită calității acestuia. “În general, am auzit că românii care locuiesc aici se plâng că taxele sunt prea mari, dar pentru mine, credeți-mă că e o opțiune foarte bună Cluj-Napoca. Oamenii sunt primitori, nu mi s-au părut niciodată răi românii, sincer, cu toate că nu știu cum sunt în alte zone ale țării”, a spus Nahil. 

Numărul emigranților transilvăneni, cu schimbarea domiciliului permanent, a înregistrat creșteri în ultimii ani. În anul 2015, la nivelul Transilvaniei s-au înregistrat 2.944 astfel de emigranți, un an mai târziu numărul crescând la 4.254, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. În anul 2017, numărul emigranților s-a ridicat la 4.379, iar în următorul an la 4.956, urmând ca în anul 2019 să se sesizeze o ușoară scădere. Astfel, în 2019, un număr de 4.584 emigranți au părăsit Transilvania.

Cel mai mare număr de imigranți din perioada 2015-2019 a fost înregistrat în anul 2019. Potrivit informațiilor transmise de către Institutul Național de Statistică, numărul imigranților care s-au stabilit în Transilvania în 2015 a fost de 1.374 persoane. În anul 2016, numărul imigranților definitiv a fost estimat la 1.687 persoane, urmând ca un an mai târziu să se înregistreze un număr de 2.060 imigranți în Ardeal. Cu fiecare an ce a trecut, cifrele au crescut. În 2018, totalul imigranților a atins numărul de 2.266, iar în 2019 s-au înregistrat 2.337 de imigranți.

Punând în perspectivă, în perioada analizată, fluxurile de migrație au înregistrat mai multe emigrări decât imigrări. De altfel, o nouă vizualizare arată, concret, că în anul 2021, 324.085 români s-au deplasat temporar în Germania. În top 10 state de destinație ale românilor migranți se află: Germania, SUA, Israel, Ungaria, Franța, Italia, Canada, Spania, Austria și Marea Britanie.

Global Emigration Patterns

Desigur că migrația demografică și economică este corelată cu standardele de muncă, șomajul și starea generală de fiabilitate economică a unei țări. Printre factorii de atracție se numără salarii mai mari, oportunități de angajare mai bune, un nivel de trai mai ridicat și oportunități în domeniul educației, aspectele în cauză reprezentând atuuri ale Transilvaniei. Cu toate acestea, numărul total al emigranților din Transilvania a fost de 21.117 persoane, în timp ce imigranții au reprezentat doar 9.724 persoane.