Pirateria digitală în România și pe glob: ilegală, dar nemuritoare

Pentru mulți români, pirateria online este un lucru firesc, chiar dacă este ilegal. La nivel global, acest fenomen cauzează anual pagube de miliarde de dolari, România fiind în topul țărilor din Europa în ceea ce privește numărul utilizatorilor de internet care vizitează site-uri de piraterie.

Pro și contra piraterie în România

Pentru a vedea motivele românilor am vorbit cu mai mulți dintre aceștia, printre care și Andrei. El este student în Cluj-Napoca la FSEGA (Faculteatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor), lucrează part-time și este unul dintre cei care preferă să pirateze conținutul în loc să-l cumpere. Pentru a face asta, Andrei se folosește de site-uri de torrente precum filelist (unde este cunoscut sub numele de JollyRoger), The Pirate Bay, KickassTorrents și multe altele. Când l-am întrebat de motive, el ne-a spus următoarele:

„Nu prea pot să-mi cumpăr jocuri. Nu-mi permite salariul. Dacă o fac, nu-mi mai rămân bani să ies în oraș cu prietenii, să-mi comand, spre exemplu, o pizza din când în când sau să-mi plătesc facultatea. Nu mi se pare ok că produse precum alimentele sau hainele sunt ajustate pentru venitul nostru din România, dar jocurile video, licențele windows sau alte programe nu sunt. Un joc triple A nou te costă 60 de dolari, asta dacă vrei ediția standard, nu mai vorbim de deluxe, ultimate sau collector. Pentru mine, 60 de dolari înseamnă a cincea parte din venit. Pentru un american? Sub 5%.”

Andrei/JollyRoger, utilizator filelist
O listă de torrente descărcate cu utorrent.
Exemple de torrente descărcate cu utorrent

Conform studiului realizat de RDGA (Romanian Game Developers Association), Andrei este unul dintre cei 4,4 milioane de români care aleg să pirateze jocuri în loc să le cumpere (55% din numărul total al românilor care joacă jocuri video). Motivele invocate de cei care sunt asemenea lui sunt diverse: 45% au spus că o fac din cauză că jocurile „sunt prea scumpe”, 28% preferă să le obțină gratuit, 23% „nu găsesc jocul în magazinul fizic sau online”, 9% „nu au încredere în plățile online” și 4% „vor să protesteze față de dezvoltator/distribuitor” făcând acest lucru. Totuși, Andrei a mai făcut și niște excepții. În 2019, el a ales să meargă de mai multe ori la cinema cu prietenii săi pentru a vedea Joker, în loc să-l vizioneze de acasă, după ce l-ar fi descărcat de pe un site de torrente, iar în 2020, el a fost unul dintre cei care au dat preorder la Cyberpunk 2077.

Chiar dacă acest studiu a țintit o anumită parte a populației, ceea ce vedem aici este valabil și când ne gândim la filme, cărți, muzică sau programe. Printre site-urile folosite de români pentru a descărca ilegal conținut, se numără filelist (în 2018, conform unui studiu realizat de Hootsuite, acesta avea un trafic lunar de 13,5 milioane și era în topul celor mai accesate site-uri din România, fiind deasupra olx), The Pirate Bay (cu toate clonele sale) sau FitGirl Repacks. Aici avem și o listă cu lucrurile adăugate în 2020 și 2021 pe ultimul site.

Totuși, există și români care preferă să cumpere conținutul în loc să-l pirateze. În studiul amintit mai sus, 45% dintre românii care joacă jocuri video (aproximativ 3,5 milioane) le achiziționează legal. Răzvan este unul dintre aceștia. El este din Bacău și a terminat recent liceul. În trecut, Răzvan descărca ilegal conținut, dar fratele său mai mare l-a ajutat să înțeleagă de ce nu este bine să facă acest lucru. Acum, pentru a cumpăra jocuri, el se folosește de platforme precum Steam (unde are numele de PhantomStriker), Origin sau Epic Games, iar pentru a viziona filme și seriale, utilizează Netflix. Când l-am întrebat ce i-a spus fratele său mai mare pentru a-l convinge să renunțe la piraterie, Răzvan ne-a răspuns:

„Pentru început, nu plătești pentru un lucru la care zeci/sute de personae au muncit luni sau ani de zile. Ei s-au chinuit să scoată ceva care merită bani, bani pe care tu nu-i dai dacă piratezi produsul respectiv. Fără bani, ei nu vor putea lansa și alte produse în viitor și probabil nu vor avea nici motivația s-o facă. Când cumperi un program/joc, știi că acesta va fi actualizat, vei putea lăsa un review acolo de unde l-ai luat, iar dacă ai o problemă, o poți raporta și vei primi răspuns. În ceea ce privește jocurile, atunci când le cumperi, poți să contribui direct la următorul joc din serie, spunând care sunt părțile pozitive și care sunt cele negative, ce e bine și ce nu. Intri într-o comunitate online, crește popularitatea jocului, iar pe statistici va apărea că există oameni care joacă jocul.”

Răzvan/PhantomStriker, utilizator Steam

De unde, ce și cât piratează lumea?

Am vrut să vedem cum arată pirateria și în alte părți ale lumii, nu doar în România. Câteva din întrebările pe care ni le-am pus au fost: „Câți oameni se aseamănă cu Andrei și ce pirateză aceștia?”, „Unde se piratează cel mai mult?” și „Care sunt cele mai piratate lucruri din fiecare categorie?”. Pentru a răspunde, ne-am folosit de datele unui studiu de pe Go-Gulf, adunate în 2020, în mare parte).

Când vine vorba de locurile în care se piratează cel mai mult, am descoperit că în Europa avem cele mai multe vizite pe site-urile de piraterie. Țări precum Rusia, Franța, Ucraina și Marea Britanie au avut în 2020 miliarde de vizite pe aceste site-uri, dar liderul mondial este SUA, cu 12,5 miliarde de vizite. Rusia se află pe locul 2, cu 8,3 miliarde, iar China pe locul 3, cu 6,9 miliarde. Totuși, trebuie luate în calcul două aspecte când ne uităm la aceste date. Primul ar fi că în timpul pandemiei, numărul oamenilor care vizitează site-urile de piraterie a crescut (în cazul filmelor piratate, media a crescut cu 33%) și al doilea lucru este faptul că mulți oameni se folosesc de VPN-uri (plătite sau gratuite) pentru a ascunde locația lor reală. Deci ceea ce vedem nu este în totalitate corect.

În ceea ce privește tipurile de conținut pe care le piratează oamenii, în 2020, aproape 50% din conținutul achiziționat ilegal este reprezentat de seriale. Printre cele mai piratate se numără „The Mandalorian”, „The Boys” sau „Westworld”. Oarecum surprinzător este faptul că doar 6% din lucrurile piratate online în anul 2020 sunt software-uri (atât programe, precum Microsoft Office sau cele din suita Adobe, cât și jocuri video). Dacă ar fi să ne uităm la cele mai piratate cărți, avem titluri precum: „Survival Hacks Preppers Gear Shelter Knots Fire And Traps Guide” (pentru cei care cred că lumea civilizată se sfârșește sau cei care au preferat să se retragă în natură pe durata pandemiei), „Mental Math Magic” (pentru cei care vor să vadă cât de multe oi pot să numere până la finalul pandemiei), „Mediterranean Diet Cookbook” (pentru cei care nu știau ce să mai gătească, chiar dacă aveau ingrediente în frigider), „Learn C# in 72 Hours for Beginners” (pentru cei care s-au săturat de numărat oi), „The Ultimate Bodybuilding Book” (pentru cei care nu s-au mai putut duce la sală) sau „Bіtсоіn Standard: Beginners Guide” (pentru investitorii în devenire). Trebuie ținut cont de faptul că în spatele fiecărui procent se pot ascunde milioane de descărcări, deci chiar și în cazul software-urilor avem un număr foarte mare. De asemenea, este posibil ca aceste date să fie incomplete sau aproximate, iar numărul real poate să difere într-o oarecare măsură.

Ceea ce este interesant când ne uităm la topul celor mai piratate jocuri este faptul că primele trei, cu cele mai multe descărcări, au fost publicate de companii din Japonia (Nintendo pentru Pokemon Diamond and Pearl, Square Enix pentru Dissidia Final Fantasy și SEGA pentru Phantasy Star Portable 2). În ceea ce privește genul jocurilor, cele 3 amintite mai sus, alături de Mass Effect 2 pot fi considerate RPG-uri (Role Playing Game), Call of Duty Black Ops și Modern Warfare 2, alături de Battlefield: Bad Company 2 sunt FPS-uri (First Person Shooter), Mafia 2 este un Action-Adventure, Sims 3 este un Life Simulation, iar Starcraft 2 este un RTS (Real-Time Strategy). Dacă ar fi să le adunăm, RPG-urile ar conduce detașat cu 18,6 milioane de descărcări, urmate de FPS-uri cu 12,3 milioane, Action-Adventure cu 3,5, Life Simulation cu 3,2 și RTS cu 3,1. Putem vedea astfel preferințele piraților digitali de pe glob.

Când ce uităm la filme, putem vedea aici lupta dintre cei doi giganți din SUA, Marvel și DC sau dintre Walt Disney și WarnerMedia, în funcție de cum vreți să priviți cele două tabere. Dintre cele 10 filme, 7 au personaje din universul Marvel și 3 din cel al DC. Ceea ce se poate observa la o privire mai atentă este faptul că toate aceste filme sunt despre super eroi și/sau adversarii acestora. Un calcul pe care l-am făcut, mai apropiat de subiectul nostru, a fost legat de impactul pirateriei asupra acestor filme (ne-am folosit de IMDb pentru a vedea costurile de producție, dar și cât a câștigat fiecare film). Mergând pe o medie de 12 dolari/bilet (în SUA), am descoperit faptul că pirateria a cauzat pierderi de aproximativ 438 de milioane de dolari (puțin mai mult față de costurile de producție ale Avengers: Infinity War). În medie, fiecare film a pierdut aproape 44 de milioane de dolari, dar trebuie să menționăm faptul că toate aceste filme au scos profit (cel mai puțin a făcut Justice League care a câștigat dublul costurilor de producție).

Dacă privim către „Artiștii muzicali cu cele mai multe piese piratate în 2020”, atunci vom vedea că muzicianul favorit al piraților digitali este fără îndoială Ed Sheeran, melodiile sale fiind descărcate de aproape 7,5 milioane de ori. Totuși, în acest top dominat de soliști, avem o trupă, Arcade Fire, care-și are originea în Canada. Un alt lucru pe care l-am descoperit este faptul că 4 dintre cei 9 cântăreți (și cântărețe) sunt născuți în SUA.

Riscurile pirateriei digitale

Conform Avocatoo, în cazul pirateriei licențelor de software, sancțiunile penale pornesc de la amenzi semnificative și pot ajunge la închisoare de la 6 luni la 3 ani, la baza acestora fiind legea 8/1996 „privind drepturile de autor și drepturile conexe”. De asemenea, Art. 194 prevede următoarele aspecte: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă punerea la dispoziția publicului, inclusiv prin internet ori prin alte rețele de calculatoare, fără drept, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanților de baze de date sau a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual”. Deci, indiferent dacă acțiunea a fost sau nu a fost monetizată, utilizatorii de torente sau de alte platforme de sharing pot fi sancționați. Mai mult decât atât, software-urile piratate pot veni la pachet cu diverși viruși sau malware-uri. Totuși, din câte am văzut până acum, mulți oameni, precum Andrei, par că nu iau în calcul aceste riscuri sau chiar dacă o fac, aleg să le ignore. Am vrut să aflăm și părerea unor specialiști în domeniul securității, Ovi Valea fiind unul dintre aceștia. El se confruntă uneori cu problemele cauzate de pirateria digitală și ne-a explicat într-un mod simplu și rapid care sunt riscurile ei.

“Marea majoritate a populației cade adesea în plasa pirateriei descărcând bunuri gratuite de pe internet, evitând plata unei licențe pentru acel bun, fie acesta un software, un film sau un joc. Realitatea este că prețul plătit de cei care fac acest lucru este unul foarte mare care constă în expunerea la viruși sau chiar ransomware, lipsa unei garanții și a suportului tehnic, împreună cu faptul că persoanele care dețin bunuri piratate nu beneficiază de ultimele update-uri care sunt puse la dispoziție pentru cei care platesc licența. Un alt risc major este din punct de vedere legal, folosirea bunurilor piratate poate duce la o pedeapsă cu închisoarea de la șase luni la trei ani.”

Ovi Valea, profesionist licențiat în securitatea cibernetică

Ceea ce am observat la finalul discuției cu Ovi, este faptul că o parte din lucrurile pe care ni le-a spus au fost menționate și cei care preferă să cumpere conținutul, inclusiv Răzvan. În continuare, am vorbit și cu un angajat de la BitDefender, cunoscuta companie de securitate cibernetică din România. Totuși, această persoană ne-a rugat să nu-i dezvăluim numele, preferând să rămână anonimă.

„În ceea ce privește riscurile… Da, nu e legal. Poți să iei o amendă sau să ajungi la închisoare, dar nu vine poliția să-ți bată la ușă. În mod normal, providerul de internet ar trebui să-ți trimită avertismente dacă observă faptul că descarci ilegal conținut de pe Web. Dacă le ignori, îți taie accesul și poți fi dat în judecată. Cel puțin asta se întâmplă prin alte țări precum SUA sau Marea Britanie, dar în România n-am văzut. Dacă te gândești la ransomware-uri și alți viruși… Sincer, rar vezi pe cineva că-ți pune vreo surpriză în torrentul pe care-l descarci și asta în cazul programelor sau jocurilor. Dacă vorbim de muzică sau filme, n-ai probleme.”

Persoană anonimă, angajată la BitDefender

Concluzii

Este greu să spunem dacă pirateria digitală va dispărea vreodată. Pandemia ne-a dovedit faptul că în vremuri de criză, oamenii apelează la aceasta pentru a evita anumite costuri suplimentare. Cert este că cei care o fac de mult timp știu cum să evite riscurile și chiar dacă întâlnesc obstacole, trec peste ele cu răbdare. Există și cei care aleg să n-o facă, dar câți dintre ei pot spune că n-au piratat nimic niciodată?

Material realizat (din nou) de: Ciorba Mădălina Ștefania, Ioan Mihai Cezar