Newborn photo

De ce nu faci copii?

„Când faci copii?” Deși în cele mai multe cazuri, această întrebare este rostită cu nepăsare, iar cel care o rostește nu se gândește la cât de multă suferință îi poate provoca persoanei în cauză. Faptul că ai o anumită vârstă și ești căsătorită, creează o serie de așteptări pe care societatea le are de la tine. Și bineînțeles, principala așteptare este momentul în care împărtășești vestea venirii unui copil.

Un studiu realizat în noiembrie 2019 – ianuarie 2020, de Asociația „Salvați Copiii”, arată că vârsta medie la care se naște primul copil în zonele rurale este de 18.8 ani. Al doilea copil se naște deja după aproximativ doi ani, la vârsta de 21 de ani a mamei, iar al treilea se naște la vârsta de 23, aproape 24 de ani (graficul se găsește la pagina 14). Având în vedere vârsta medie la care apare primul copil, se creează în aceste comunități rurale niște așteptări ce conduc la aceste critici adresate femeilor care depășesc vârsta de 25, 30 sau 35 de ani spre exemplu și nu au avut încă primul copil. Și asta nu pentru că nu își doresc, ci poate pentru că au nevoie de ajutor medical.

În cei patru ani analizați, vârsta se menține aceeași în fiecare țară, însă valorile sunt diferite pentru fiecare țară în parte. Astfel, în Malta, vârsta medie este de 29 de ani. În Estonia, vârsta e de aproape 28 de ani, iar în Bulgaria este de 26. Doar în România se observă o ușoară creștere a acestei vârste, de la 26 de ani în 2016, la 27 de ani în 2019. Am ales aceste țări pentru a realiza și o comparație cu datele despre mortalitate infantilă, colectate de INS în 2018.

Setul de date folosit pentru realizarea acestei vizualizări poate fi văzut aici.

Același studiu arată că mamele și femeile gravide din mediul rural nu au parte de cele mai bune condiții de viață. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.122 de persoane, dintre care 39% afirmă că veniturile ajung numai pentru strictul necesar, 9% spun că nu își permit bunuri scumpe, 11% achiziționează și alte bunuri, dar în mod restricționat, iar 40% susțin că nu ajung nici măcar pentru strictul necesar (graficul se găsește la pagina 7). De aici putem deduce faptul că nu toate femeile au o situație materială foarte bună, iar aducerea unui copil pe lume și buna creștere a acestuia sunt condiționate și de veniturile care ar trebui să depășească strictul necesar.

Doamna Maria, de profesie project manager, are 26 de ani. Este căsătorită și a trecut prin experiența pierderii unei sarcini de două ori. După pierderea primei sarcini, a schimbat medicul, iar în 2020 a reușit să rămână din nou însărcinată: „Am fost încurajată să continui, dar cu toate acestea, din alte motive decât cele medicale, am hotărât să luăm o pauză până în februarie 2020”. După 8 săptămâni, a pierdut și cea de-a doua sarcină. Cu toate acestea, doamna Maria nu și-a pierdut speranța: „Din punct de vedere emoțional, mă simt nerăbdătoare. Dar această nerăbdare pot spune că este sau lucrez pe cât posibil pentru a o face să fie controlată”.

Pe de altă parte, femeile pot suferi traume în urma pierderii de sarcină. Pentru a mai avea un copil din nou, ele trebuie să depășească aceste traume, au nevoie de timp și înțelegere, însă cu cât înaintează mai mult în vârstă, cu atât presiunea societății devine mai mare.

Traume pot fi provocate și de mortalitatea infantilă. Este destul de probabil ca o mamă care tocmai și-a pierdut copilul nou-născut să nu își mai dorească altul în viitorul apropiat. Sau poate chiar deloc. Studiul anual realizat de Institutul Național de Statistică, numit „România în Uniunea Europeană” arată că rata mortalității infantile la noi în țară este de 6 decese la 1000 de născuți vii, în anul 2018. Într-o situație similară cu România se află Bulgaria cu rata de 5,8 , dar și Malta, cu rata de 5,6. Potrivit acestui raport, România are cea mai înaltă rată a mortalității infantile din Europa, iar Estonia este țara cu cea mai mică rată, de 1,6.

În anii 2016, 1017 și 2019 valorile au rămas aproape neschimbate.

Setul de date folosit pentru realizarea acestei vizualizări poate fi văzut aici.

Doamna Diana, în vârstă de 28 de ani, s-a căsătorit în urmă cu doi ani. Are funcția de cadru medical într-un spital din Timișoara. Timp de un an a încercat să aibă copii, însă fără succes: „Nu ne-am dat seama că aveam probleme până după căsătorie”. A schimbat trei doctori, fiindcă cu primii doi medici nu a putut rezona: „Primul doctor mi-a spus că sunt sterilă. M-am dus acasă și am început să plâng”. Însă, a găsit susținere în cel de-al treilea doctor, iar acum contiună tratamentul.

Nu doar la prima sarcină pot apărea probleme. Spre exemplu, doamna Elena a reușit cu ușurință să aducă pe lume primul copil. Problema a apărut atunci când și-a dorit cel de-al doilea copil, cinci ani mai târziu. Timp de opt ani, a încercat să rămână însărcinată, fără a consulta un medic specialist și a reușit. În prezent, are o fetiță de 13 ani și un băiețel de 5 ani: „Mereu am spus că un copil vine la timpul potrivit. Important e să nu ne pierdem speranța”.

Cea mai mare rată a fertilității înregistrată în 2019 este în județul Brașov (46,9), iar cea mai mică rată se înregistrează în județul Tulcea (30,2).

Setul de date folosit pentru realizarea acestei vizualizări poate fi văzut aici.

De cele mai multe ori, nu ești întrebată dacă vrei să fii mamă. După căsătorie, societatea privește venirea unui copil ca pe o obligație, ci nu ca pe o alegere. Iar acest lucru ar trebui să se schimbe.