Este ce îți place cu adevărat decizia ta?

Nevoia de a comunica trăiri și sentimente nu este una nouă, nici nevoia de a crea conexiuni umane, se poate spune că muzica, începe odată cu vocea umană și nevoile deținătorului. „Este clară tradiția muzicală” spune Nicholas Conard, de la Universitatea din Tübingen din Germania, care a ajutat la descoperirea multor instrumente, găsind “în sud-vestul Germaniei opt flaute în 3 situri diferite.” Înclinațiile artistice nu par la prima vedere o armă puternică împotriva unui trai la fel de violent ca al strămoșilor noștri. Istoria nu menționează multe cazuri în care o melodie ar fi oprit animalele prădătoare sau războaiele, de aceea unii cercetători le explică doar ca produse ale inteligenței noastre timpurii. Însă pentru Conard și alții, muzica și arta au jucat un rol important în crearea unei culturi, deci a unei identități de grup care duce la o încredere mult mai mare în comunitate și mai departe la succesul acesteia. 


Ierarhizarea – verigă fundamentală ce stă la baza existenței umane

În toate formele posibile se regăsește topul. Dacă în știință ierarhiile au reguli subordonate, clare și stricte, printre vietăți lucrurile stau puțin diferit. Care e secretul să te aflii în veriga superioară a lanțului trofic sau în Billboard Top 100? Regulile în cazul acesta sunt pline de excepții și, deși poate părea simplu, fii cel mai mare și mai bun. Faptul că Dinozaurii nu au radio propriu arată că nu e atât de calculată situația. Cum ajungi în topurile muzicale pare să aibă mai multe în comun cu prezicerea vremii și mai puține cu un articol intitulat „10 pași să fii următorul The Weeknd”

Popularitatea poate părea un proces întâmplător, mai ales dacă ne gândim la producții muzicale precum Harlem Shake, Gangnam Style, What does the fox say și toate celelalte piese pe care ai vrut să le uiți la fel de repede precum le-ai auzit. Putem să dăm vina pe faput că 2012 și 2013 au fost niște ani ciudați și să susținem că acum n-ar mai avea aceeași faimă. Ce a stârnit popularitatea lor e mai mult legat de hilaritatea și dansul atribuit primelor două și știm asta de la puținele alte tactici asemănătoare, cum au fost și Teach Me How to Dougie, Macarena, Nae Nae, sau preferatul românilor, Dansul Pinguinului. Viralitatea e dată de o parte umană primară, reacția, fie ea negativă sau pozitivă, ea motivează împărtășirea subiectului. Când vorbim de regăsirea propriilor trăiri, atunci tindem să reascultăm piesa și să o arătăm altor oameni care ar înțelege. 


Familiaritate și respectarea unor canoane clasice 

Cu cât mai repetitivă o piesă, cu atât mai populară, mai îndrăgită și mai des ascultată devine. Cei de la The Pudding au analizat nivelul de repetitivitate a 15.000 de piese care au stat în topurile muzicale the Billboard Hot 100 între anii 1958 și 2017. Media repetiției din versurile analizate a fost de 50%, deci am putea să ascultăm doar jumătate din piesă și să nu pierdem nimic. Se poate spune despre muzica rock, pop sau dance că este cea mai repetitivă și că după anii 2000, cele mai puțin repetitive piese aparțineau genurilor muzicale de nișă, cum ar fi country, rap sau hip-hop. Pe măsură ce trec anii, muzica și piesele populare devin tot mai puțin complexe și trendurile se repetă la fel ca în orice industrie. 

Superstarul este artistul de care ai auzit, chiar dacă nu asculți genul muzical respectiv sau nu deschizi radioul. Factorul de stardom a fost studiat și catalogat de multe ori ca fiind un element principal în durata longevivă a pieselor în topurile muzicale. Atunci când scoate câte o piesă nouă o să auzi ecoul numelui ori prin bus ori printr-o magie doar de psihologi știută. De altfel, dacă la radio a prins bine un artist mai de mult, ar fi o investiție de timp mai calculată decât orice altcineva care nu a prins lumina semnalizatoarelor/farurilor vreodată. N-am spune că sunt un fel de Kim, superstarurile nu sunt neapărat faimoase pentru faimă, ci mai degrabă faimoase pentru că îi vezi ca pe niște prieteni vechi -ai asculta o glumă mai slăbuță de la ei fără să te oprești din a mai vorbi cu ei.

Vizualizarea se folosește de date culese la finalul lunii iunie. The Weeknd câștigă la ascultători lunari, deși e penultimul la followeri. Ultimul lui album este unul dintre cele mai ascultate la momentul actual. Se vede că cei mai mulți followeri îi are Ed Sheeran cu un număr de peste 65 de milioane. Ultimul lui album din 2019 a strâns pe Spotify la cea mai populară piesă peste un miliard de ascultări. Așa cum s-au îndrăgostit de Shape of you (piesă cu peste 2 miliarde jumătate de ascultări) și Perfect (cu un miliard), I don`t care n-a fost privată de afecțiunea fanilor și a arătat publicului că statutul de superstar se menține intact și după 3 ani de lipsă. 


My tea’s gone cold, dar nu ne mai întrebăm de ce


De altfel de aici și până la fandomuri sau „stans”, cum prefera Em, nu e mult. Minoritatea agresivă este cea mai vocală, iar nivelul de popularitate a obiectului venerat este direct proporțional cu numărul fanfic-urilor și al oamenilor care se consideră fani, dar reneagă fandomul. Această întreagă mișcare este segmentul care va aștepta cu nerăbdare orice premieră de pe Youtube și se vor contrazice cu oricine nu știe numele mijlociu al mamei artistului preferat. Astfel ei sunt linia de pornire a oricărei noi apariții a preaslăvitului și fără de ei probabil că nu ai fi auzit niciodată de K-pop.

Velea și Abi, varianta tarabe de pe litoralul românesc al fenomenul Biggie și Nas

„Beef-urile” au adus mereu un plus de popularitate, pentru că ne place conflictul. Mai nou și-au amintit și trapperi româi de verii lor foarte îndepărtați și acum se cred într-o confruntare east side-west side doar că se ceartă pe cine cumpără sifonu’ și care e cățelu’ cui, când amândoi fac de-a Tom și Jerry. În America exista o dușmănie aprigă între cele două tabere resimțite la nivel social și cultural, dar până la urmă demonii români nu uită niciodată, dar le trebuie clasă că n-au fost la școală. Deși controversele, aduc un număr nou de urmăritori, aceștia își pierd interesul pe cât de repede îl capătă, dar la fel ca o reclamă Coca-Cola®, îți rămâne numele undeva în străfundurile capului.

Familiaritatea de expunere

DJ Antique, mixează în cluburi din România, în special în Cluj, mai mult muzică mainstream și are un ochi format pentru public și pentru ce își dorește acesta. Ne-a istorisit o întâmplare foarte elocventă presupunerii că piesele-s uneori populare doar pentru popularitatea lor.

„Mixam în Bistrița într-un club acum mai mult timp și am pus Despacito, văzând potențialul piesei înainate să fie super cunoscută și să apară și la radio. Sincer, nu au avut oamenii cine știe ce reacție. N-a avut impactul la care mă așteptam, dar după două-trei săptămâni, nebunie.”

DJ Antique

B*tch don’t kill my vibe

Elvis Presley – „King of Rock and Roll

The Data Face vorbește despre genuri muzicale și timpurile lor de glorie. Muzica pop pare să fie considerată standard încă din anii ’50, iar cele mai multe piese care apar în top-urile Hot 100 sunt încadrate în acest gen. Rock-ul și soul-ul, deși au fost pe sufletele părinților noștri și rămân genuri nostalgice și clasice, au început să își piardă din popularitate. În anii ’90 putem vorbi deja de un boom al boy band-urilor care se puteau încadra în genul R&B. Din 2010 încoace observăm că muzica pop și hip-hop a acapart lumina reflectoarelor, lăsând mult în urmă alte genuri. Totuși din colțurile tenebre ale sufletelor tinerilor o mișcare care a acaparat rapid propria scenă este și muzica electronică cu toate subgenurile și beat-urile halucinante sau monotone doar că ea ajunge în cazuri puține în top-uri.

Tocmai pentru că nu ne dăm seama, de cele mai multe ori, primul răspuns este unul instinctiv. Auzul ne conectează la beat sau la linia melodică prima dată. Auzim mesajul non-verbal al tempoului, energia ne poartă prin diferite niveluri de dopamină, nu înregistrezi ce anume spune, ci cum te face să te simți. Vrei să accepți să dansezi la lumina lunii în camera ta, transformată mai nou în studio de dans? Ai acum un boost de încredere pe care nu l-ai mai simțit niciodată până să te fi te fi trezit flawless? Ți-ai adus aminte de fostul tău pe care nici nu l-ai iubit, dar dintr-o dată el e sufletul tău pereche? Dragostea pentru muzică nu este întâmplătoare, conform IFPI (International Federation of the Phonographic Industry), 54% din respondenții pentru Raportul Anual intitulat „Music Listening” se identifică ca iubitori de muzică sau ca fiind fanatici. Printre cei de 16-24 de ani procentul crește la 63%.

Un set de date ce provine de pe Kaggle, conține informații cu privire la cele mai des ascultate piese de pe Spotify din ultimii 10 ani. Începând cu anul 2010 și până în 2019 au fost extrase pisele ce fac parte din Top 50 cele mai ascultate anual. Am ales Spotify pornind de la premisa că este locul în care oamenii caută și ascultă fix piesele care le plac, iar pe baza acestora primesc și sugestii și playlist-uri customizate. Este cea mai folosită platformă de streaming și i-a bătut la fundul gol pe băieții de la Amazon Music și pe cei de la Apple, având cel mai mare număr de abonați premium. Vizualizarea ne arată că, din totalul de 600 de piese, cele mai multe aparțin genului muzical pop și că acesta este genul muzical descris cel mai energic, cu cel mai mare Bpm și cu cel mai crescut nivel de dancebility, cu alte cuvinte muzica pop mai mult sau mai puțin comercială pe care o ascultă întreg mapamondul, este cea mai bună soluție pentru orice party în timpul căruia nu vrei să lași pe nimeni să stea pe scaun. Anul în timpul căruia nu a stat nimeni jos și s-a dansat cel mai mult este anul lui Pitbull, al lui Bruno Mars și al Rihannei, anume 2015.

Același set de date ne spune că din cele 600 piese, 13 aparțin lui Katy Perry, 12 lui Justin Bieber, 11 sunt interpretate de Lady Gaga, iar cu tot atâtea sunt și Pitbull și Rihannei. Cred că putem trage niște concluzii cu privire la preferații ascultătorilor și la felul în care se preferă dansul și ritmurile energice.


Laitmotive sociale prevalența în timp

Un alt factor care poate motiva prezența în topuri (mai des în cele personale) este mesajul piesei. Un studiu care răspunde la întrebarea „despre ce cântă americanii?”, vorbește despre cele mai frecvente tematici din versurile a 1040 piese aflate în topuri între anii 1960 și 2010. Tematica predominantă este dragostea, referințele la relațiile amoroase sunt cele mai des întâlnite (67%) și a fost cam la același procent pe parcursul decadelor. Cele despre la sex și dorințe sexuale s-a dublat pe parcursul perioadei 1960-2000, pruditatea și clasicul taboo sexual s-a stins o dată cu Audrey Hepburn. Referințe la lifestyle, precum dansul, alcoolul, drogurile și statutul social sau bogățiile au crescut substanțial în anii 2000. 

The songwriter writes a song that is catchy, compelling and commercial.  That means the song is well crafted, it connects to a broad audience and it causes action on the part of the listener.  It may make them cry, laugh, dance, tap their feet, or go purchase the song.  In any case, it causes them to react.

Marty Dodson, un compozitor cunoscut în lumea country

Vizualizarea din partea din stânga provine dintr-un set de date ce conține versurile unor clasici care reprezintă muzica de odinioară, de la AC/DC, Scorpions, David Bowie, până la Chris Isaak, Jimi Hendrix, Ryan Adams și Snatana. Din versurile a zeci de mii de piese, am selectat doar substantivele ca să se poată deduce mai ușor tematicile alese de artiști. Bineînțeles, se cântă mult despre dragoste, sex și relații amoroase, timp, viată, lume, prietenie, putere și durere. În partea dreaptă sunt cuvintele cele mai repetate ce fac parte din versurile celor mai ascultate piese din setul de date anterior. Katy Perry, Lady Gaga, Rihanna, Pitbull și prietenii lor de pe primele poziții cântă în număr mare tot despre dragoste, numai că cel mai folosit cuvânt de data asta este „baby”. Se fac mai multe trimiteri la atingeri, sentimente, dorință, dans și distracție.

George Grindean este un student din Cluj, cântă la chitară și cu vocea și este la început de carieră. Și-a început un proiect muzical individual, numit În Van, care reprezintă trăirile intense pe care le experimentează pe acorduri lente de chitară. Vesurile compuse de el se învârt în jurul tematicilor eșecului în dragoste.

„Prea multe piese au mesaje grosolane. Eu nu prea văd altceva decât bani și mândrie în piesele populare. Pentru mine e foarte important să mă identific la momentul respectiv cu fiecare vers din piesa respectivă – aici vorbind de cele preferate sau de suflet. În aceeași măsură, instrumentalul trebuie să fie melodic și foarte sensibil, emoțional, „feelingos”.

George Grindean

Poate muzica nu ne-a ajutat să încheiem războaie, dar cu siguranță ne-a ajutat să ne refacem rănile din urma lor. Poate nu mereu este alegerea noastră ce ne place, suntem ușor influențabili și sunt mulți factori care își plimbă coada în jurul preferințelor noastre, fie ei și psihologici. Se discută de mult timp că nu există liberul arbitru, dar poate nu e dracul atât de negru și am putea privi mai departe, înțelegând că ce face piesele să devină populare este tocmai puterea lor să atingă oameni diferiți și să îi aducă într-un punct comun pentru 4:03 de minute. Popularitatea lor ne aduce aminte că, în miez suntem aceeași, adică aceleași mașinării convinse sau nu de factori externi, alții decât propriile gusturi -care evident, nu sunt atât de proprii- să găsească ceva plăcut într-o înșirare de sunete.


Material realizat de Miruna-Alexandra Stancu și Andreea Cadar