Mamele minore – o problemă actuală a societății

Aproximativ 16 milioane de adolescente dau naștere unui copil în fiecare an. Conform statisticilor, România se caracterizează printr-un nivel relativ înalt al sarcinilor în vârsta adolescenței, alături de Bulgaria și se află în topul țărilor cu cei mai înalți indicatori la acest capitol din Europa.

Datele comparative de pe Eurostat arată că România se situează pe primul loc și este țara cu cea mai înaltă rată a sarcinilor în adolescență, în rândul femeilor sub 20 de ani, din Uniunea Europeană. României îi aparțin 9.7% din numărul total de nașteri, în comparație cu 2.6% media UE în anul 2017.

Aceste statistici îngrijorătoare demonstrează că sarcina în vârsta adolesceneți reprezintă un fenomen alarmant pentru România, și ne fac să ne întrebăm care sunt cauzele din spatele acestor statistici, și de ce, în ciuda accesului la informație și a modernizării gândirii societății, maternitatea precoce încă reprezintă o problemă actuală.

Ce se întamplă în România?

În fiecare an, aproximativ 19 .000 de tinere din România, cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, devin mame. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2018 au fost înregistrate 18.753 de nașteri la tinere cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, iar 674 dintre copiii care s-au născut în 2018 au avut mame cu vârsta mai mică de 15 ani. 

În spatele fiecărui astfel de caz se află o istorie pe care majoritatea acestor adolescente nu doresc s-o povestească, fiindu-le frică de disprețul și hărțuirea celor din jur.

Mariana Gheboianu este psiholog la asociația „Semn de viață” și consiliază adolescente care ajung să fie mame. Ea consideră că vocile acestor tinere nu sunt auzite.

„Vocile mamelor minore din România nu sunt auzite. Se tem să vorbească, le este rușine de istoriile lor, le este frică de gura lumii, le este frică că nu vor fi înțelese și vor fi judecate. Din aceste motive ele preferă să tacă. Și societatea este ignorantă în acest sens, iar când îndrăzdesc să vorbească, cel mai des fetele întâlnesc respingere, lipsă de empatie și nepăsare.”

Mihaela este și ea una dintre adolescentele care a trecut prin situația asta, și care a găsit curajul să povestească despre experiența sa. Este o tânără care recent a împlinit șaptesprezece ani și tot recent a adus pe lume o fetiță, care, spune ea, este cel mai frumos lucru care i s-a întâmplat.

„Nici nu mă gândeam la asta, nu credeam că se poate întâmpla cu mine, dar, deși am întâmpinat unele greutăți, nu regret nimic, fetița mea e cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat.”

Sunt îngrijorătoare și cifrele, și tendința, în ultimii cinci ani numărul sarcinilor timpurii în România nu se micșorează, ci rămâne același. La fel e și cu numărul de avorturi printre adolescenți.

În contextul situației date, Institutul Național de Statistică arată că 96.793 din copii născuți în ultimii 5 ani au mame minore, iar 29.823 de adolescente au făcut întrerupere de sarcină. Avorturile  spontane nu sunt înregistrate în statisticile naționale.

Deși pe parcursul timpului, a fost înregistrată o scădere majoră a numărului de întreruperi de sarcină la adolescentele de 15-19 ani, avorturile la această vârstă fragilă, încă reprezintă o problemă actuală.

Mihaela aflase destul de târziu de sarcină, astfel opțiunea de a face avort nu mai putea fi considerată posibilă, chiar și așa, pentru un moment se gândise să renunțe la copil, însă mama sa a convins-o și a susținut-o să îl păstreze, poate pentru că și ea, la randul ei, a adus-o pe Mihaela pe lume când avea doar 16 ani.

 „Întreruperea sarcinilor la o vârstă fragedă de 15-16 ani, reprezintă un mare stres pentru organismul tânăr, poate fi chiar mai stresant decât  sarcina. Organismul se pregătește pentru sarcină, iar dacă aceasta este întreruptă, organismul va avea nevoie de mai mult timp să își revină, cu toate că medicina a evoluat mult în ultimii ani, totuși pot apărea unele consecințe negative.”

Explică Ana Josan, medic ginecolog

 Conform experților, printre din cele mai grave consecințe ale avortului sunt sterilitatea, avorturi spontane, tulburări hormonale și infecțiile. Indiferent de termenul de adresare și de metoda utilizată, efectele adverse ale avortului pot fi multiple. Aceste consecințe negative țin atât de starea fizică a adolescentei, cât și de starea ei psihologică și morală. Anume din aceaste cauze este foarte importantă conștientizarea faptului că avortul nu reprezintă o metodă de planificare a sarcinii și a importanței utilizării metodelor moderne de contracepție pentru a evita o sarcină nedorită.

De ce avem numere atât de mari?

Printre cauzele nașterilor în rândul minorelor se numără nivelului ridicat al sărăciei, migrația, inegalitatea socială, educaţia precară în ceea ce priveşte problemele sexuale şi de prevenire a sarcinilor, lipsa informării, dar şi proasta comunicare dintre părinţi şi copii. Nivelul natalităţii în rândul adolescentelor în localităţile rurale este mai înalt decât în cele urbane. 

Conform datelor oferite de INS, poate fi observat faptul că acest fenomen este mai mult specific pentru mediul rural, cele mai multe sarcini la mamele adolescente din România fiind din mediul rural, aproximativ 67% dintre sarcinile înregistrate la tinerele cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani.

Această discrepanță se datorează faptului că tinerele din mediul urban au acces la mai multe surse de informare, la metode de contracepție moderne și o altă atitudine a familiei, școlii, comunității. Pe când în mediul rural predomină sărăcia, ignoranța, neglijența față de copii, violența domestică, iar majoritatea familiilor au un statut economic și un statut social inferior.

Mihaela spune că a avut o copilărie “dificilă, dar fericită”, a copilărit la sat, părinții ei au divorțat încă pe când ea era mica. La opt ani, mama ei a plecat la muncă peste hotare, să facă un ban având grijă de bătrâni. Copiii au rămas în grija tatălui și a bunicii, așa cum se întâmplă și astăzi în majoritatea familiilor cu copii minori din România. Încă de atunci Mihaela a trebuit să își asume anumite responsabilități nefirești unui copil de vârsta ei.

„Prin casă făceam eu mai multe decât tata, mai avea și probleme cu alcoolul. Cu mama vorbeam rar, cam o dată pe săptămână.”

Mărturisește adolescenta

„De cele mai multe ori, sarcina în adolescență este puternic influențată de experiențele trăite în copilărie, tinerele care au crescut în medii familiale mai defavorizate, în zonele rurale, care nu trăiesc cu ambii părinți, nu au acces la educație, demonstrează riscuri mai mari pentru sarcină timpurie.”

Explică psihologul Mariana Gheboianu

Conform datelor prezentate de Transmonee, în ultimii ani România a înregistrat cea mai înaltă rată din Uniunea Europeană privind riscul de sărăcie la copii, aproape 4 din 10 copii români sunt expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială. În această categorie se integrează și mamele minore, împreună cu copii născuți de acestea.

Conform unei anchete realizate de Asociația Salvați Copiii, 40% dintre mamele minore spun că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, venitul fiind neregulat și insuficient pentru a satisface nevoile de bază.

Educație sexuală?

Conform aceleiați anchete, doar 1/3 mame minore afirmă că au fost informate cu privire la sănătatea reproducerii și educație sexuală.

Neinformarea adolescenților despre consecințele unei relații sexuale timpurii, insuficiența programelor de educație sexuală și calitatea slabă a programelor reprezintă cauza principală a sarcinilor la minore. Majoritatea adolescenților au un nivel foarte scăzut de cunoștințe privind viața sexuală și metodele de contracepție, acest fapt se datorează lipsei comunicării și informării acestora în școală, în familie dar și în societate, unde sexul încă este un subiect tabu. Se vorbește foarte puțin despre comportamentul sexual și necesitatea contracepției pentru a preveni o posibilă sarcină dar și pentru a se proteja de bolile transmisibile pe cale sexuală.

Maternitatea precoce reprezintă un fenomen alarmant pentru România, iar neprevenirea acesteia duce la abandon infantil, abandon şcolar şi risc ulterior de excluziune socială, arată Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Suntem martorii acestui paradox, unde sarcina la vârsta adolescenței este un fenomen complex, determinat de mai mulți factori, cel mai important fiind totuși sărăcia, iar fenomenul în sine nu reprezintă decât încă o sursă pentru reproducerea sărăciei și vulnerabilității sociale atunci când nu sunt luate măsuri pentru prevenirea acestuia. Aceste măsuri presupun atât schimbarea atitudinii adolescenților, stereotipurilor sociale, dar și a situației economice a țării, și sistemul de învățământ.

Atît statul, cât și societatea nu sunt pregătite pentru o discuție deschisă despre sarcinile în rândul adolescentelor, ignorând problema. Cifrele însă spun o altă poveste, și anume faptul că este o problemă de primă importanță, care plasează România pe primul loc din UE la acest capitol.