Love casette

Fenomenul iubirii în muzică: de la sentiment la feromon

Ce le-ar spune playlisturile dezgropate din cloud strănepoților noștri despre modul în care iubim?

Știm deja că muzica poate avea un impact major asupra stării psihice pe care o avem. Și asta nu o spun doar anecdotele despre cum intru în duș într-o stare bună, fredonând Shania Twain, dar algoritmii cred că mă știu mai bine și decid să-mi dea o criză existențială la jumătatea playlistului, ci știința. Cercetătorii și-au mutat atenția înspre mecanismele care duc la reglarea stării de spirit cu ajutorul muzicii, sau cum funcționează toată treaba cu terapia prin muzică? Dar noi am decis să studiem fix opusul: cum afectează sentimentele noastre și contextul social forma pe care o capătă piesele noastre favorite.

Muzica este o componentă integrantă a vieților oamenilor din întreaga lume. În medie, fiecare persoană ascultă 18 ore de muzică pe săptămână, dintre care 4 ore sunt ascultate pe o platformă de streaming, relevă Raportul Global al Consumatorului de Muzică realizat de IFPI (Federația Internațională a Industriei Fonografice) în anul 2019. Popularizarea acestor servicii nu a avut loc doar în rândul tinerilor. Grupa de vârstă 35-64 de ani a înregistrat cea mai mare creștere a utilizării de streaming audio plătit (cu 8%) în 2019. Dintre cele 34.000 de persoane care au luat parte la acest studiu, cele care ascultă și iubesc muzica cel mai mult sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani, iar genul muzical preferat este popul, urmat de rock, pentru toate categoriile de vârsta.

Piața muzicală înregistrată la nivel mondial a crescut pentru al patrulea an consecutiv, cu 9,7%, având un venit total raportat de 19,1 miliarde de dolari. Veniturile din streaming au crescut cu 34% an de an și au reprezentat aproape jumătate din veniturile muzicale înregistrate la nivel mondial, 37% din veniturile totale pentru 2018 provenind de la cei 255 milioane de utilizatori ai serviciilor de streaming plătit raportate la sfârșitul anului.

Am decis să ne concentrăm pe motivul pentru care (probabil) a fost creată prima melodie din istorie: să impresionăm potențiali parteneri. Iubirea a fost o temă centrală a poeziei, până în punctul în care în zilele noastre încă definim gesturile de afecțiune folosind numele unei întregi mișcări literare. O cină romantică înseamnă mai des una cu flori, ciocolată sau Netflix în doi, decât una în care admiri peisaje și arcurile frânte ale unei catedrale gotice. Dar, hei, to each their own. Una dintre formele în care genul liric s-a vulgarizat (în sensul că a intrat în mainstream, căci vom discuta și despre vulgarizarea în sine a muzicii pop) a fost prin muzică. O baladă este mult mai ușor de memorat dacă este cântată, decât dacă ar fi pur și simplu citită. Drept dovadă, avem toate cântecelele – producție proprie – din sesiune. Plus că, dacă discutăm de balade, probabil că ne aflăm într-o eră în care multă lume nici măcar nu poate citi. În zilele noastre, cu toții avem contact cu poezia prin piesele pe care le ascultăm. Merită pusă întrebarea: „dacă peste câteva milioane de ani, Pământul va fi descoperit de ființe hiperinteligente care vor rula simulări ale modului nostru de viață actual prin muzica pe care NASA o trimite în spațiu, cum ar arăta dragostea?” O întrebare la care, de altfel, cugetăm cu toții.

Înarmate cu date despre artiști, versuri, beat-uri și genuri muzicale și despre comportamentul ascultătorilor pe care vrem să le folosim într-un mod pozitiv (la tine mă uit, Jeff Bezos…) am încercat să construim o imagine de ansamblu a iubirii. Cărui gen muzical îi corespunde care tip de dragoste? Pentru acesta, vom apela la cele opt tipuri stabilite de grecii antici: Eros, denumită după zeul fertilității, până la aproape opusul ei, Pragma, dragostea matură, de durată, la care aspirăm, și Ludus, dragostea jucăușă, sau mai degrabă, infatuarea, care duce la gesturi necumpătate, cum ar fi să scrii un întreg album pentru o singură persoană. Nu promitem că nu o să se strecoare și puțină Mania, dragostea obsesivă, pentru că artiștii scriu despre ce îi inspiră. Fanii starstruck nu sunt o noutate. Nu spunem că nu ar fi interesant să vă povestim despre celelalte tipuri, cum ar fi dragostea pe care o simte câinele tău pentru tine, însă suntem destul de convinse că sunt puțini artiști pe care îi inspiră asta. Iar cei pe care îi inspiră, mă refer la unele subgenuri de country, desigur, cântă și ei chiar mai mult despre iubire în sensul comun.


Dar înainte să vă arătăm câteva date, iată niște statistică

Cuvintele pe care le auzim cel mai des în timp ce ascultăm muzică sunt „eu”, articole hotărâte și „tu”, urmate de alte pronume, prepoziții și conjuncții, indiferent de genul ei, potrivit unei statistici. Cel mai frecvent cuvânt după acestea este „love” (iubire/dragoste) în toate genurile muzicale, mai puțin hip-hop și heavy metal, în care acesta este reprezentat de verbul „a avea”, respectiv substantivul „viață” sau verbul „a trăi”.

Setul de date 1; sursa setului de date (Million Song Dataset).

Proporția melodiilor a căror temă este legată de iubire și a celor cu o combinație între atracție sexuală și dragoste se află într-o continuă scădere începând cu anii ’80, față de cântecele care se concentrează exclusiv asupra acestei atracții fizice în absența iubirii, conform unui studiu realizat în 2014 pe top 40 cele mai populare melodii din anii 1971-2011. Aceste date nu indică o revelație supremă care a avut loc în anii ’80. Nu a fost Prince, cu debutul său din 1978, „For You”, în care ne spune mai multe decât am vrea să aflăm despre modurile în care își arată afecțiunea, primul care s-a prins că muzica cu teme sexuale prinde la fane.

Hey, lover, I got a sugarcane
That I want to lose in you
Baby can you stand the pain?

Prince, Soft and Wet

De fapt, la Prince dragostea și sexul sunt ca untul de arahide și dulceața, clisa și ceapa, brânza și roșiile, muzica și vinul. Nici măcar în piesa de pe același album în care scrie despre dragostea necondiționată, despre importanța independenței fiecăreia dintre părțile unui cuplu, „Just as Long as We’re Together”, nu se poate abține să nu presare o invitație la „mine sau la tine?”.

Dacă până în anii ’80, Nixon deja vizitase China și reușise să dea mâna cu Mao Zhedong înainte să moară, ce îi mai putea ține în frâu pe tinerii americani? Cu siguranță nu președintele Reagan, care s-a hotărât să uniformizeze vârsta legală la care pot consuma alcool în statele americane. Lucrurile deveniseră atât de fățișe pentru că pendulul cultural trebuia să călătorească tot la fel de mult pe cât o făcea în partea opusă, pe plan politic. Iar tinerii, fără să le cunoască încă numele, așteptau deja încă de pe atunci reformele ce aveau să liberalizeze funcționarea statelor comuniste și să înlesnească relațiile ruso-americane. Chiar și muzica populară românească a avut de suferit de pe urma aparatului opresiv comunist. „Dacă discutăm despre muzica populară, acum 30 de ani, înainte de revoluție, exista o altă abordare a tematicii datorită unor organisme care o controlau. Existau niște teme foarte clare, iar iubirea nu prea era prezentă.”, povestește interpetul Ciprian Istrate.

Setul de date 3; sursa setului de date.

Oricât de importantă ar fi dragostea în viața noastră, ea nu poate fi încadrată înaintea nevoilor fiziologice primare sau a siguranței personale în ierarhia nevoilor lui Maslow. Deși trece prin stomac, nu ține de foame. Putem să începem să o includem abia pe treptele trei și patru ale piramidei, ca manifestare a nevoii de apartenență sau recunoaștere socială. Și cum desertul vine abia după masă, pentru cei mai mulți dintre noi, iubirea este un bonus al dezvoltării personale, fiind situată în vârf, ca o cireașă pe tortul metaforic al vieții.

De aceea, conform analizei realizate de Justin Wolfers și Betsey Stevenson în 136 de țări, procentajul persoanelor care trăiesc zilnic sentimente de iubire scade odată cu nivelul de trai din statul respectiv. Observăm că la cele mai mici procentaje se încadrează fie țări precum Chad (locul 4 în topul celor mai slab dezvoltate economic), Ucraina, țări lovite de conflicte interne, respectiv externe, fie precum Rusia, unde regimul politic este mai degrabă totalitar. Printre țările afectate profund de război, se regăsesc pe această hartă și țări precum Yemen, unde apartenența religioasă este cea care impune regulile stricte după care funcționează statul. Devine din ce în ce mai evident de ce artiștii sau ascultătorii caută altfel de mesaj în muzica pe care o ascultă. Nu spunem că tema dragostei nu este existentă în arta acestor țări, ci doar că ține de sensul comun că aceasta se situează undeva mai jos pe lista de preocupări. Așa cum spune și Ciprian Istrate, „iubirea este un sentiment profund, mai greu de atins”. Atracția fizică, însă, deși des confundată cu iubirea, este forța motrică care atrage una dintre nevoile fiziologice declarate de Abraham Maslow.

Nu se schimbă, deci, intenția din spatele cântecelor de dragoste, ci doar modul de exprimare al noilor generații sau al reprezentanților societății în artă. Influența culturală joacă un rol atât de bine integrat în dezvoltarea noastră personală, încât devine improbabil ca artiștii să fie privați de genul acesta de condiționare. Chiar și ascultătorii tind să adere unui grup de preferințe muzicale la care consideră că aparțin. Din postura de psiholog, intepretul de muzică populară Ciprian Istrate clarifică: „Se consideră că, în funcție de nivelul de educație, mediul nostru social și influențele familiale, ne orientăm spre un anume gen muzical. Asta nu înseamnă că dacă asculți doar muzică clasică faci parte din înalta societate și dacă asculți muzică populară, rap sau dance te-ai încadra automat în altă categorie considerată inferioară.” Robert Csongradi, fondatorul Rock pe Pâine, explică: „Pe vremea lui Sinatra era la modă să te îmbraci elegant, să faci curte, să ieși la o cină romantică. Muzica se schimbă odată cu societatea. Dacă societatea e mai liberă, poate și muzica să fie.”


First we woo ladies, then we get money

În același studiu, prezența atracției sexuale lipsită de sentimente de iubire în muzică era predominantă în special în muzica hip-hop/rap. După cum arată și graficul de mai jos, se găsește printre genurile muzicale cu cea mai mică incidență a cuvintelor pe care le asociem cu dragostea. Totuși, cuvintele „want” și „baby” sunt mai des întâlnite decât cele de tipul, „feel”.

Setul de date 1; sursa setului de date (Million Song Dataset).

Ca să ne convingem, i-am pus câteva întrebări și lui Macanache, acest rege al pieselor hip-hop de agățat proclamat de fani. „Fiecare scrie despre ce vrea sau ce îl inspira, dar în general e un subiect mai sensibil în Rap toată treaba cu lova lova”, spune Macanache, întrebat despre tendința rapperilor oldschool de a evita subiectul.

Acest fapt se datorează în principiu modului în care s-a construit istoria acestei mișcări. Hip-hop-ul este o contracultură, adică vine ca să răspundă unor nedreptăți sociale și are la bază un mesaj politic puternic. Drept urmare, să rimezi despre iubire nu era întocmai în linie cu misiunea rapperilor. Însă nu putem spune același lucru și despre încărcătura sexuală. Conținutul vulgar al pieselor hip-hop nu a apărut ca un mod al artiștilor de a-și exprima sexualitatea, ci ca un mod de a spune „Nu faceți voi ordine la mine în ghetto”. Hip-hop-ul era o formă de expresie destinată tinerilor cu ochi umezi și plini de speranță care doreau să schimbe felul în care funcționa sistemul. În acest sens, după ce artiști precum 2 Live Crew au fost dați în judecată în 1990 de către American Family Association (AFA) pentru conținutul obscen al albumului „As Nasty As They Wanna Be”, din ce în ce mai mulți artiști au adoptat stilul explicit, extrem de popular în rândul tinerilor. De înțeles, având în vedere că generația căreia se opuneau la momentul acela nu era alta decât ceea ce numim astăzi „boomeri”.

Deși versurile hip-hop au fost adesea declarate sexiste, misogine și degradante pentru femei, fenomenul nu este întâlnit doar la artiștii de un anumit sex. În plus, mișcarea în sine aduce schimbări în muzica pop care pot influența atât normele culturale, cât și acceptarea sexualității în afara relațiilor de dragoste. Aici putem putem invoca libertatea de exprimare și emanciparea femeilor.

Setul de date 1; sursa setului de date (Million Song Dataset).

E mai direct mesajul, poate și pentru că lumea nu mai are timp să stea să descifreze metafore. Societatea a devenit și ea vulgară, iar muzica odată cu ea. Moda odată cu ea. Se promovează vulgaritatea pentru că prinde la mase, e mai ușor de digerat. Dar există și o mulțime de artiști care iubesc frumos și azi.

Robert Csongradi, fondator Rock pe Pâine și organizator de evenimente

Odată ce hip-hoperii de atunci s-au maturizat, iar genul muzical a ajuns și a rămas până în prezent, printre cele mai ascultate, din rap s-au desprins mai multe subgenuri. Cel mai notabil gen de sine stătător este R’n’B, care s-a omogenizat în anii ’90 ca urmare a emancipării hip-hopului. Însă, spre deosebire de acesta, R’n’B-ul, cu temele lui suave, deși adesea sexuale, era ascultat chiar și de mame. Toni Braxton este exemplul de artist R’n’B preferat al mamelor noastre, pusă pe repeat și astăzi în playlistul Europa FM.

Am încercat să găsim care sunt elementele care fac mulțimile să se unduiască la concertele lui Macanache, în comparație cu colegii de breaslă, al căror public preferă să-și miște doar capul. Inspirat de artiștii preferați pentru o seară de tolăneală romantică, Prince și D’Angelo, Macanache presară elemente de funk și soul peste beat-uri, testament al faptului că iubirea este o temă mai degrabă potrivită altor genuri muzicale. Videoclipul pentru piesa „Ca și Cum”, creat de el însuși, este un montaj inedit cu snippets preluate din Soul Train, un program televizat în SUA cu muzică și dans. În videoclip, dar și în emisiune, sunt prezentați dansatori profesioniști într-un mediu exuberant, semi-formal, dansând freestyle și distrându-se. Macanache, care vede iubirea ca pe un „motiv de sărbătoare”, a crezut că este firesc să lege o emisiune care demonstrează fix asta în piesa lui de dragoste.

Iubirea se regăsește cel mai mult în textele melodiilor R&B/soul, acest cuvânt constituind 2,13% din versuri, iar pe locul doi se află jazzul cu un procentaj de 1,94%. Tot ea este și laitmotivul melodiilor trupei The Beatles, după analiza realizată de The Guardian care include versurile tuturor celor 300 de melodii scrise și înregistrate de ei.

Setul de date 2; sursa 1 – The Beatles (2016) – site-ul The Guardian; sursa 2 – Arctic Monkeys (2018), sursa 3 – Taylor Swift (2018), sursa 4 – setul Radiohead (2017) – site-ul data.world.

Nu e o întâmplare că fiecare apariție din anii ’60 a celor trei băieți pletoși și chipeși și Ringo, făcea roiuri de adolescente să leșine la auzul versului „I wanna hold your hand”. „Se cântă mult despre iubire pentru că ea face parte dintre temele fundamentale care l-au preocupat pe om din toate timpurile alături de natură, viață-moarte, univers-divinitate, etc. Oamenii cântă despre ceea ce îi preocupă, la fel și scriu, desenează, pictează sau dansează.”, spune Ana Maria Galea, cântăreață de jazz și profesoară de muzică și teatru prin mâna căreia au trecut generații de liceeni. Ca să împrospătăm memoria acelora dintre noi care romantizează perioada liceului, printre ce îi preocupă pe adolescenți se numără construirea de relații intime, descoperirea și explorarea sinelui ca ființă sexuală. Creierul, deja îmbătat de hormoni, devine cu atât mai stimulat cu cât muzica preferată descarcă dopamină și endorfine, hormoni ai plăcerii, în sistemul lor sanguin, conform psihologului școlar Daniela-Ana Ilioasa.


I love… music

Pentru cei mai mulți dintre noi, prima experiență cu dragostea în muzică se uită tot timpul. Pruncului i se cântă de drag, din grijă, sau din exasperare atunci când este pus la somn. Combinația dintre vocea, atingerea și melodia suavă a mamei face bebelușul să se simtă în siguranță și, deci, să adoarmă fără griji. Tot procesul acesta funcționează prin eliberarea oxitocinei, (numită, în mod adorabil, the cuddle hormone) care întărește relația de iubire dintre părinte și copil. Psihoterapeutul Carmen Maior (căreia, din întâmplare, una dintre noi îi spune „mama”) insistă pe importanța expunerii la muzică a fiecăruia dintre noi. „Muzica are un rol foarte important în crearea și dezvoltarea personalității și în viața psihică a omului. Ea duce la dezvoltarea legăturilor neuronale și a asociațiilor și dezvoltă, de asemenea, anumite aptitudini cognitive care altfel nu pot fi dobândite,” spune ea.

Studiile de muzicoterapie au demonstrat de asemenea că persoanele care învață folosind un fundal sonor (mai ales muzică preclasică, barocă) obțin performanțe cu 40% mai mari la testele de memorie. Cercetările au arătat de asemenea că muzica simfonică și de cameră activează creierul în proporție de 90%, spre deosebire de muzica ușoară sau tangoul, de exemplu, care activează creierul în proporție de 50%.

Psiholog școlar Daniela-Ana Ilioasa, Col. Naț. „Al. Papiu Ilarian”, Târgu-Mureș

Setul de date 4, sursa setului de date.

Pe baza „1000 songs to hear before you die”, top realizat de The Guardian în colaborare cu Spotify, am analizat prevalența temelor loveheartbreaksex pe o perioadă de 80 de ani. Observăm că, din 1965 până în prezent, artiștii au fost destul de consecvenți cu jonglarea tipurilor de iubire. După ce luăm o secundă din timpul nostru ca să mulțumim hippioților și discotecilor pentru diversitatea muzicală de care dispunem, putem observa că poate cea mai des regăsită temă rămâne inima frântă… De ce? „Iubirea neîmplinită e mai comună și mai credibilă, e reală, trecem toți prin ea, nu-i vreun basm. Așa că piesele cu tematica iubirii neîmplinite au un impact mai mare”, susține Robert Csongradi. Deși aspirăm la iubirea romantică, acest „basm” despre care povestește Robert, condiționați de filme de calitate îndoielnică, realitatea arată puțin altfel. Chiar și pentru aceia dintre noi care au o relație la momentul de față, există așa-zisul „bagaj emoțional” acumulat din eșecuri amoroase. El nu dispare, ci doar devine din ce în ce mai ușor de integrat în viața de zi cu zi, ca și cum te-ai antrena alergând cu greutăți. De aceea, piesele de dragoste triste nu își pierd din valoare și popularitate. Tema despărțirii rămâne cea mai abordabilă. Chiar și ce percepem ca povestea de dragoste absolută, Romeo și Julieta este, de fapt, o tragedie. Câteva alte exemple din toate categoriile date de cântăreața Ana Maria Galea, precum „«Solitude» scrisă de Duke Ellington sau «The man I love» scrisă de George Gerschwin sau «I’m Your Man» de Leonard Cohen, toate exprimă iubirea așa cum au văzut-o compozitorii și e aproape imposibil să nu îi trezească ascultătorului o amintire legată de propriile sale experiențe.”

Muzica, din perspectiva mea, este cea mai „directă” dintre arte, […] un limbaj universal care ajunge direct la suflet, nu există granițele pe care le impune cuvântul. Nu trebuie să știi o limbă, te emoționează sau nu. […] tot ce se întâmplă în muzică are legătură cu existența noastră, de aceea muzica e mai mult decât importantă, nu putem trăi fără sunet.

Ana Maria Galea, cântăreață de jazz și profesoară de muzică și teatru la „Liceul vocațional de artă Tg. Mureș” (și actriță la „Teatrul Național Tg. Mureș”)

Grație interweb-ului, putem să încheiem cu acest infografic simpatic despre cum se completează propoziția „I love” în cele mai populare versuri după algoritmii companiei digitale Genius.


Setul de date 5.

OK, deci… Bărbații sunt mai puțin iubiți decât femeile, dar la fel de iubiți ca rock’n’roll-ul, care se diferențiază la limită de mine și câinele meu? Sounds about right! Să nu uiți niciodată, însă, că în topul celor mai iubite chestii, primul loc îl ocupi TU.

Ce și cum iubim nu are cum să nu dea pe afară în modul în care ne exprimăm artistic. Suntem singurele ființe (despre care știm) care pot percepe și experimenta muzica fix așa cum o facem. În ciuda tuturor diferențelor care apar între noi, muzica devine o punte comună pe care putem să ne zbenguim fiind siguri că nu o să cadă. Fie că ne aflăm la concerte diferite sau că avem tricou cu alte trupe, fiecare dintre noi a plâns măcar o dată pe o piesă de dragoste. Fiecare dintre noi a dansat la o nuntă cu o rudă în vârstă pe același George Michael. Muzica este pânza de păianjen pe care se pot legăna toți elefanții din întreaga lume. Nu pentru că avem din ce în ce mai puțini elefanți, ci pentru că avem o pânză din ce în ce mai puternică și bine răspândită. Toți iubim. Toți iubim muzica.


De unde vin datele noastre?

Setul de date nr. 1:
● Setul de date Million Song (publicat în octombrie 2011) este cel mai mare set de date gratuit care ne oferă un word count pentru fiecare cuvânt dintr-o piesă, care este identificată prin ID-ul său de API-ul Musixmatch.
● API-ul Musixmatch este utilizat pentru identificarea genului pieselor din setul de date Million Song. Sunt folosite, de asemenea, unele scripturi node.js pentru a analiza datele.
● Setul de date conține 237,701 de melodii.

Setul de date nr. 2:
● Acest set de date conține numărul de apariții al celor mai frecvent utilizate cuvinte în versurile melodiilor trupelor The Beatles (2975 de înregistrări), Radiohead (89 de înregistrări), Arctic Monkeys (77 de înregistrări) și cântăreței Taylor Swift (49 de înregistrări).
● În procesul de curățare a datelor s-au eliminat stop words și s-au codat condat conjugările verbelor pentru a fi considerate ca fiind același cuvânt ca și verbul la infinitiv.

Setul de date nr. 3:
● Ca parte a Sondajului Mondial (World Poll), Gallup a petrecut anii 2006 și 2007 vizitând 136 de țări (rezultând în 136 de înregistrări) și întrebându-i pe oameni: „Ați experimentat următoarele sentimente […] în cursul zilei de ieri?”
● Rezultatul acestui sondaj este cel mai cuprinzător indice global de iubire construit vreodată.

Setul de date nr. 4:
● Acest set de date a fost realizat de către The Guardian în parteneriat cu Spotify, în anul 2009, și conține 1000 de melodii (pe care trebuie să le asculți înainte să mori).
● Pe lângă titlu și artist, setul conține anul apariției și tema tuturor melodiilor.

Setul de date nr. 5:
● Cu ajutorul unui scraper, la data de 20 mai 2020, s-au colectat aparițiile frazelor ce conțin „I love” în primele 2000 de versuri, rezultate în urma unei căutări a acestei structuri de cuvinte în motorul intern de căutare al site-ului Genius.
● Aceste 2000 de înregistrări din setul de date prezintă cele mai populare și mai des utilizate cuvinte/structuri de cuvinte după „I love”.

Mulțumiri celor care ne-au împărtășit din înțelepciunea lor

Ciprian Istrate (psiholog și cântăreț de muzică populară),
Daniela-Ana Ilioasa (psiholog școlar, Col. Naț. ”Al. Papiu Ilarian”, Târgu-Mureș),
Ana Maria Galea (cântăreață de jazz și profesoară de muzică și teatru la „Liceul vocațional de artă Tg. Mureș” – și actriță la „Teatrul Național Tg. Mureș”),
Carmen Maior (psiholog și psihoterapeut – cabinet individual),
Robert Csongradi (fondatorul Rock pe Pâine și organizator de evenimete),
Macanache.

Echipa formată din:
Gherda Cătălina
Maior Iulia
Meilă Alexandra