Imaginea culturii în România: cum s-a adaptat la evoluția tehnologică

Odată cu înlăturarea regimului comunist, interesul oamenilor pentru cultură a început să se piardă. În anii 2000, a început decăderea formelor clasice de cultură, și anume a muzeelor, cinematografelor, teatrului. Nu se mai întâlnesc cozi și mulțimi de oameni la intrarea în sălile de spectacol sau pe stadioane. Cazurile în care astfel de evenimente sunt sold out sunt rare și de desfășoară în orașele mari din țară, în special în centrele universitare, unde se găsesc mulți tineri.

Desigur, asta nu înseamnă că oamenii nu mai urmăresc filme sau nu mai sunt interesați de sport. Internetul oferă același conținut, la un preț mai mic și nu este necesar ca persoana să se deplaseze la locul acțiunii. Totuși, internetul nu poate înlocui experiența trăită live. O seară la film sau la un spectacol a ajuns să fie o ocazie specială, are o energie proprie aparte. Tocmai de aceea, deși interesul pentru cultura clasică s-a diminuat, nu va dispărea.

În 2017, la nivel european, România avea cel mai mic procent de angajați în domeniul culturii, de 1.6 cu 141 de mii de angajați. La polul opus se găsea Islanda, cu un procent de 3.6 ori mai mare decât al României, în condițiile în care numărul de angajați în domeniul culturii al Islandei era de aproape 13 ori mai mic, conform datelor Eurostat.

Cu toate acestea, cei care lucrează în domeniul culturii, au o carieră stabilă. Conform statisticilor Eurostat (pag. 75), autorii, artiștii, jurnaliștii și lingviștii angajați lucrează program full-time în 94% din cazuri, procentul ridicându-se mult peste media europeană, care este de 70%. Aceștia dețin o singură slujbă în 98% din cazuri, media europeană oprindu-se la 90%. De asemenea, 99% dintre aceștia au contracte permanente pentru locul lor de muncă, în timp ce media europeană ajunge la 77%. Prin urmare, deși persoanele care activează în acest domeniu sunt puține, locul lor de muncă este unul stabil, cu normă întreagă și nu mai lucrează (oficial) și alte slujbe.

Gabi Demo, colaborator firme organizare de evenimente, consideră că:„Interesul pentru evenimente în ultimii 10 ani a crescut de la an la an. Există un interes mai mare pentru evenimentele din genul rock, probabil pentru că aria este variată din acest punct de vedere, iar subgenurile muzicale sunt, de asemenea, mai variate. Târgurile, simpozioanele, conferințele și expozițiile de artă atrag public interesat fiecare în parte de activitatea socială. Situația spațiilor deja existente reprezintă o problemă încă, deoarece unele au fost închise pentru consolidare, altele au fost închise definitiv sau au primit o altă întrebuințare.”

Ce se întâmplă cu cinematografia?

Proiector filme
Imagine de Jeremy Yap via Unsplash

O problemă se observă în cadrul producțiilor cinematografice, care nu se dezvoltă. Numărul filmelor de lung metraj și mediu fluctuează, conform datelor Institutului Național de Statistică. În 2018 au fost produse 29 de astfel de materiale, la fel ca și în 2014, în timp ce în 2017 au fost realizate doar 17 astfel de filme. În 2018 a apărut un film de animație de lung metraj autohton, până în acel an neexistând date referitoare la această categorie. Între 2001-2012 nu a apărut niciun film de animație de scurt metraj. În 1990 au fost realizate 49 de animații scurte, iar în 2018 doar 6. Aceste date demonstrează că industria cinematografică este instabilă, nereușind să urmeze o evoluție constantă.

Un studiu realizat în anul 2018, în cadrul proiectului „Patrimoniul pentru următorul secol”, a arătat că cel mai mare număr de cinematografe funcționale din România a fost înregistrat în anul 2018 (96 de cinematografe). În cadrul aceluiași studiu, s-a descoperit că 33% din persoanele participante nu au un cinematograf în orașul lor. (Graficul 1)

Dat fiind faptul că în componența României se regăsesc 320 de orașe, iar în unele orașe există mai mult de un cinematograf, chiar dacă am repartiza câte unul în fiecare oraș, în 224 de orașe tot nu ar exista măcar un cinematograf funcțional.

Pentru a accentua cât de prost stă România la capitolul cinematografe, putem compara numărul nostru cu cel al Marii Britanii, unde se găsesc 775 de cinematografe.

Putem constata, conform aceluiași studiu, că tinerii nu aleg ca principale activități de petrecere a timpului liber mersul la cinema sau la spectacole. Având ca perioadă de referință 12 luni, 18% din subiecți au recunoscut că nu au fost la cinema, iar 24% nu au participat la un spectacol de divertisment/muzică, în timp ce 77% afirmă că au mers la mall lunar sau mai des, iar 75% au frecventat cafenelele lunar sau mai des. Deci, concluzionăm că mall-urile și cafenelele sunt preferate de către tineri pentru petrecerea timpului liber, în detrimentul activităților culturale.

Gabriel Martin este toboșar și are experiență cu evenimentele live. „De obicei, sala este plină la 80% din concerte. La concertele unde se poate intra fără bilet, participă mai mulți oameni, mereu. În ceea ce privește interesul publicului, contează mult relația pe care artistul o are cu fanii lui, dar contează și genul muzical pe care acesta îl interpretează, bineînțeles.”

Interesul pentru teatru, în creștere

Teatru
Imagine de Fatih Kılıç via Unsplash

Bianca Nițu este studentă la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București și este optimistă în legătură cu viitorul teatrului în țară.

„Vreau să păstrez o notă optimistă. Cred și sper că interesul românilor pentru teatru este pe o scară ascendentă. Eu vin dintr-un oraș mic, unde interesul pentru teatru al autorităților este aproape nul, dar publicul se păstrează și susține actorii. Bineînțeles, fiind un oraș mic și sărac, oamenii preferă să își îndeplinească alte nevoi înaintea nevoii de cultură. Am fost plăcut surprinsă când am ajuns în București și am început să merg la teatru, să văd sălile pline sau mai mult de jumătate ocupate. Bineînțeles, capitala este o excepție, dar se poate și în provincie.

E greu în domeniul teatrului, locurile din teatre sunt puține, iar tineri actori din toată țara ies mai mulți decât e statistic nevoie. Cultura este necesară și o consumăm chiar fără voia noastră. Și filmele de pe Netflix, tot cultură sunt. Tinerii văd bine teatrul, se formează multe trupe de liceeni în țară, sunt multe festivaluri de teatru tânăr.”

Într-adevăr, interesul românilor pentru spectacolele de teatru este în creștere, conform datelor Institutului Național de Statistică, care prezintă evoluția numărului de spectacole dramatice și al spectatorilor din ultimii 10 ani. În anul 2018, s-au organizat cu 3351 mai multe spectacole decât în 2010, iar numărul spectatorilor s-a dublat.

România are, până în 2018, un total de 71 de instituții pentru spectacolele dramatice, conform datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai multe, în număr de 18, se află în municipiul București. În județele țării, numărul de instituții dramatice variază în intervalul 1 – 4, dar există și excepții de județe în care nu există o astfel de instituție, cum ar fi: Bistrița, Sălaj, Alba, Mehedinți, Ialomița sau Călărași. De asemenea, singura instituție dramatică din județul Olt nu mai funcționează din anul 2018.

Cum folosesc românii Internetul?

Conform unui studiu realizat de Institutului Național de Statistică, care conține date din perioada 2007-2019, se poate observa o schimbare a modului de utilizare al internetului de către români. În general, pe parcursul anilor, persoanele au început să acceseze internetul zilnic, nemaifiind doar o activitate ocazională. Desigur, există diferențe între categoriile de ocupații. În cazul elevilor și studenților, creșterea utilizării zilnice, acompaniată de scăderea utilizării ocazionale, este cea mai evidentă. Procentul în ceea ce privește această categorie aproape s-a dublat, într-o perioadă de 12 ani. În schimb, procentul utilizării ocazionale este mai mică de 8 ori, în aceeași perioadă. Și în cazul salariaților, șomerilor și pensionarilor se observă o creștere aproape la fel de mare, însă nu la fel de constantă ca în cazul elevilor. În plus, utilizarea ocazională a rămas destul de ridicată, comparativ cu procentele studenților.

Se poate concluziona că multe interese s-au mutat din off-line în on-line. Interesul pentru produse culturale nu face excepție, întrucât internetul oferă acces la opțiuni nelimitate în acest sens. Deși metodele tradiționale de exprimare a interesului pentru cultură nu dispar complet, sunt înlocuite parțial de oportunități on-line.

Realizat de: Diana Martin, Emilia Oltean