De la cititul cărților la urmărirea subtitrărilor

În trecut, România a fost o țară care a promovat cultura autohtonă; personalități precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Liviu Rebreanu și mulți alții au dezvoltat literatura românească de care ne bucurăm și astăzi.

Odată cu trecerea timpului, generațiile se schimbă și la fel o fac și interesele acestora. Interesul pentru trendurile vestice a crescut considerabil în ultimii 30 de ani. Filmele și serialele sunt mult mai căutate decât cărțile de orice fel, cel puțin asta spun datele din ultimii 12 ani.

În acest material o să încercăm să ne dăm seama când și de ce românii au ajuns să abandoneze cititul cărților în favoarea urmaritului de filme și seriale și a cititului de subtitrări.

Datele furnizate de către Insitutul Național de Statistică din ultimii ani arată o scădere constantă în numărul de persoane care frecventează bibliotecile de stat, cu mici excepții. Județele Alba, Bacău, Bihor, Bistrița Năsăud, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Mureș, Neamț, Olt, Prahova au semnalat mici creșteri în această direcție.

La fel a scăzut și numărul cititorilor activi din biblioteci. Trendul rămâne în continuare descendent și de această dată, conform datelor de la INSSE.

Numărul bibliotecilor la nivel național a scăzut odată cu interesul românilor pentru literatură. Este un fenomen natural și inevitabil; ar fi costisitor și ineficient ca bibliotecile să rămână deschise în condișiile în care nu există cititori pentru ele.

Chiar dacă românii sunt din ce în ce mai puțin înclinați să împrumute cărți de la bibliotecă și să le citească, aceștia au devenit mult mai atrași de arta cinematografică. Datele statistice, oferite publicului de către INSSE, din ultimii ani arată că atât cetățenii cât și statul au investit mai multe resurse (timp și bani) pentru a dezvolta industria cinematografică. În vizualizările de mai jos se poate observa foarte ușor creșterea interesului față de această zonă a culturii în rândul populației și respectiv creșterea aproape constantă a numărului de cinematografe și instalații cinematografice.

La o analiză simplă și superficială, se poate observa destul de clar că anul 2018 a dus la o scădere a numărului de persoane care frecventează cinematografele. Încă nu se știe dacă această scădere a fost cauzată de popularitatea de care se bucura Netflix sau de spoilerele din meme-uri.

Deși nu se poate vorbi despre o creștere sau o scădere constantă, numărul de cinematografe și instalații cinematografice se află într-un trend ascendent în ultimii ani.

De unde vine acest declin al cărților?

Nimeni nu poate nega faptul că este mai ușor să privești un film decât să citești o carte. Acest lucru ne arată de ce cărțile au un declin atât de mare iar filmele ajung să fie mai vizionate de din ce în ce mai mulți oameni.

Timpul este un factor foarte important în acest declin. Oamenii preferă să privească un film deoarece este mult mai rapid și nu consuma atâta timp. Mulți au un program și o rutină foarte încărcată și agitată, abia au timp să citească o carte de-a-ntregul. Prin urmare, consideră că este mai practic să vizionezi un film, deoarece l-ar putea programa și cu siguranță îl vor termina.

Ce impact a avut internetul?

Conform website-ului Statista.com, numarul de utilizatori de internet la nivel global a crescut constant din 2005 pana in 2020. De la 1 miliard am ajuns sa fim 4 miliarde de utilizatori aproape zilnic pe internet.

Conform unor date descărcate de pe TEMPO Online, aflam că, față de anul 2007 procentajul gospodăriilor care au acces la internet a crescut cu aproximativ 55%. În anul 2007 doar 20.5% din gospodării aveau acces la internet, față de anul 2019 unde peste 75% se pot conecta la acesta fie printr-o conxiune mobile, fie prin una de tip wired. Putem să bazăm acest lucru și pe scăderea prețului unui abonament de internet care în 2019 a ajuns să fie foarte accesibil pentru toată lumea, un abonament de internet pentru mobil pornind de la doar câțiva euro, iar cel de internet pentru calculator de la 30 de lei.

Deci de aici, vine și semnul de întrebare: Cum a influențat mai exact internetul aceasta tranziție de la cărți la filme, sau în unele cazuri chiar e-book-uri?

În momentul în care o persoană are acces la internet, are acces la aproape orice informație. Totul se realizează intr-un timp mai scurt, nu ești nevoit să mergi la bibliotecă, să iei o carte de anatomie sau câteva volume de medicină, în care să cauți răspunsul pentru o simplă întrebare cum ar fi: “de ce ma doare cotul?”. Pur și simplu introducem intrebarea pe orice motor de căutare, și de acolo ne putem diagnostica singuri. Bineînțeles că nu va fi niciodată la fel de eficientă ca o vizită la medic, dar va fi mult mai rapid decât cititul unei cărți.

În România, prețul unui abonament de internet pornește de la doar câțiva Euro. Dacă luam în calcul prețul a câtva cărți bune de citit, depășim cu ușurință prețul unui abonament, pe când, cu ajutorul abonamentului, putem găsi acele cărți în format electronic pe internet.

În fiecare an, interesul pentru cărți scade treptat, deși prețurile sunt foarte modeste în comparație cu prețul pentru un bilet la cinema sau pentru un abonament pe o platforma VOD. Ce ne determină să facem acest lucru? Un studiu realizat de către Asociația Scriitorilor de Cărți din Germania, publicat pe thelocal.de ne arată că între anii 2013 și 2017, numărul persoanelor care cumpără cărți a scăzut cu aproximativ 18 procente. Nevoia sociala de a fi tot timpul la current cu ce se vorbește și ce se urmărește pe internet, ia împins pe oameni să își facă un abonament pe Netflix și să urmărească serialele “la modă” în loc să citească o carte. Astfel în Germania, una din cele mai puternice țări din punct de vedere Economic din U.E. doar 44% din cetățeni au cumpărat anul trecut o carte.

Un studiu publicat pe publishdrive.com ne arată că prețul mediu al unei cărți în România este cuprins între 4.5 lei și 13.5 lei, iar majoritatea cărților din Europa sunt valorificate intre 1-2 Euro. Aici vorbim despre cărțile fizice. Dacă trecem pe partea “cinematografiei fizice” adică a mersului la cinema, site-ul nationmaster.com ne artă că în 2014 prețul mediu pentru un bilet la cinema era $6.07, adică aproximativ 20 lei la vremea aceea. Da, putem spune că este mai convenabil să citim o carte astfel, dar dacă trecem în mediul virtual observam că prețul unui e-book este undeva intre 7-9 Euro, pe când, prețul unui abonament standard de Netflix este de 7.99 Euro. Dacă luam în calcul și faptul că Netflix oferă zeci de mii de filme, putem spune că din punct de vedere financiar, este mai avantajos decât un e-book.

Dacă trecem pe partea ilegală a internetului, adică pe partea piratării, vedem lucrurile altfel. Să fim sincer, fiecare dintre noi a piratat ceva de pe internet o dată în viață, fie că și-a dat seama, fie că nu. Cele mai piratate lucruri de pe internet sunt filmele, muzica și jocurile. Printre lucrurile piratate se găsesc și cărțile în format PDF sau chiar audio, deci nu este de mirare că numărul persoanelor care frecventează bibliotecile a scăzut considerabil.

Unul dintre motivele pentru care internetul este favorizat în comparție cu cărțile se datorează uniformității informațiilor care se găsesc pe el. Deoarece bibliotecile nu oferă aceleași informații peste tot, internetul face acest lucru. Un anumit subiect despre istoria unei anumite țări, de exemplu, va varia de la o țară la alta și va depinde de autorul cărții. Un autor american, de exemplu, care scrie despre istoria propriei țări va oferi informații mai factuale și mai ample, în comparație cu ce ar scrie un asiatic despre cultura americană.

Informațiile furnizate pe internet pot fi accesate de persoane din toate punctele lumii, garantând că aceleași informații sunt accesibile pentru studenții cu conexiuni la internet din emisferele nordice până în partea de sud a lumii, deoarece nu există versiuni regionale sau locale de informații. Mai mult, informațiile sunt generice tuturor, chiar dacă internetul este tradus în mai multe limbi.

Concluzia

Fie că ne dorim sau nu, lumea evoluează și totul se digitalizează. Oamenii o să ajungă să treacă de la cărți la citit pe internet sau urmărit filme, nu din voie ci din nevoie. Chiar dacă hârtia este una din cele mai vechi instrumente de stocare a informației, încetul cu încetul o sa vedem o dispariție treptată a acesteia, mai ales ca nu este foarte ECO pentru planeta noastră.